EDITORIAL

SCAMATORĢI  DE  LUX

Maria Diana Popescu, Agero

Nu e de ajuns să fii revoltat şi nihilist īn sinele tău, trebuie să ai curajul să avertizezi: „nu vă mai bazaţi pe incoerenţa guvernanţilor”!, īntotdeauna au glăsuit fără noimă, īncīt, uneori, īţi vine să te duci să-i īntrebi personal cīnd au fost ultima oară la psihiatru. „După cum bine ştiţi, problema este că au capul plin de păsări moarte” (Chloé Delaume), cu singura calitate de a fi vii. Cu greu poţi face slalom printre onomatopeele nedigerabile, primatele acestea de lux trec prin grave crize de identitate. După cum se  arată, mersul pe tocurile cui ale politichiei i-a blagoslovit cu o scrīnteală. Ce-ar fi să-i mīnăm  la vaccinat! Nu le-ar strica puţin background, fără prea multe explicaţii, ba mai mult i-ar ajuta. Tot au cheltuit cīteva milioane de euro pentru contractele de publicitate guvernamentală, īn campaniile de promovare a unor măsuri (anti)sociale sau a unor servicii suspect de păguboase pentru populaţie, de genul gripelor porcine, ovine, cabaline, jivine, cu leacurile aferente. Avīnd īn vedere neregulile financiare constatate la celebrul grup de publicitate, am īnceput să am īndoieli mari īn legătură cu scamatoriile circarilor de la centru.

Niciunul nu s-a urcat pe tăpălige ca să mīngīie Romānia pe creştet. Īnrudirea de fapte cu hoţii mă face să afirm că au venit nu ca să planteze flori īn Primăverii, nici ca să īmpodobească brazii de sărbători īn Capitală, ci să-l ia pe Moş Crăciun acasă, cu sanie cu tot. Vasăzică, īn propoziţie este vorba despre nişte specimene big foot, care de douăzeci de ani comit acte de vandalism naţional, atentează la fiinţa biologică şi intelectuală a neamului, deteriorează complet instituţiile statului, punīnd īn pericol pe cetăţeanul romān, aruncat īn  şomaj, sărăcie şi exploatare.  De aceea scrisul a fost să fie, va fi fost să fie, va fi fiind arma devotată, dovadă suficient de clară a refuzului empatizării mele cu lichelismul politic şi cu debandada mediatică. Iubiţii noştri conducători n-ar trebui să-şi permită jocul cu un aşa verb serios. Dacă plecăm de la o carte citită īn şcoală, Descriptio Moldaviae, pot face o demonstraţie simplă: Dimitrie Cantemir era īmpotriva modului nostru de a scrie. Cărturarului i se părea normal să adăugăm verbul la sfīrşit, īn acest fel am fi avut răgaz să ne construim mai bine ideile. Poate din acest motiv discursurile politicienilor sīnt nişte cīrpeli, iar cineva care se exprimă cīrpit cu siguranţă gīndeşte şi acţionează īn acest mod. Ceea ce mă reţine īn sfera protestului nu e neapărat procesul de dare īn vileag, ci nevoia de moralitate şi un soi  de (auto)disciplină, de opinie obiectivă, rămasă īn ultima vreme fără prea mulţi partizani. Īn absenţa unei alternative de filtrare, exprimarea liberă īn spaţiul public a devenit un „fals tratat moralizator”. 

Aceşti demagogi de meserie trebuie condamnaţi la cealaltă muncă din folosul societăţii, trebuie condamnaţi de istorie! N-au adus decīt regres, dezamăgire, dezbinare şi īncrīncenare poporului. Ne confirmă īn direct şi īn reluare mizeria īn care este aruncat de douăzeci de ani cetăţeanul, fraudat şi īnşelat prin dobīnzi uriaşe de corporaţiile bancare străine. Mă gīndesc, īn ultimă instanţă, că  toţi aceşti trădători de neam ar fi potriviţi de D.J. manelişti sau mīnuind vīslele pe o galeră, pentru că n-au luptat pentru patria lor, ci īmpotriva-i. Orientările politice lăutăreşti īi fac să cīnte şi să danseze după urechea muzicanţilor străini, unii dintre ei īmbrăcaţi ca balerinele. Unde sīnt marii patrioţi de altădată despre care istoria ne povesteşte? „Dacă am putea găsi sămānţa cea bună! Douăzeci şi două de boabe numai!”, spunea marele gīnditor Noica. De unde, dacă ditamai creierul de la putere este cumpărat  de „agenturili străine”!  Se cade să ne resemnăm? La marele gīnditor nu a existat niciodată resemnare. Dacă ne vom resemna  cu ministresele noastre care īnvīrt ţara pe degete, doar pentru că  istoria a militat pentru egalitate de şanse politice īntre femei şi bărbaţi,  atunci viaţa īn Romānia va fi o continuă sindrofie de la care targhetul va lipsi, deşi ni se promite că īn mandatul următor vom fi īn posesia  OZN-ului autohton, a formelor de viaţă de pe Marte şi a unui lift spaţial. Deşteaptă-te, romāne!, get a real life!, şi nu uita, dovleacul romānesc are mai multe seminţe, la fel de străvechi ca cele din Mărul Adamic. Dovlecii de la putere, īngrăşaţi cu chimicale străine, nu se pot lustrui, vom aştepta mult şi bine să strălucească.

Maria Diana Popescu, Agero

www.agero-stuttgart.de

Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (Romānia), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com