Gheorghe Postelnicu

În ultimii ani şcoala românească s-a birocratizat excesiv. Aidoma cunoscutei întâmplări din „Moş Ion Roată şi Unirea”, nesfârşita reformă a stat pe umerii celor de jos, obligaţi să redacteze zeci de documente inutile, de paradosare generatoare de lehamite, scrise într-un vocabular păsăresc şi barbar. Proiectul noii legi a învăţământului nu pare să readucă pe primul plan pregătirea ştiinţifică a cadrului didactic, deplina sa libertate, autoritatea şi probitatea profesională, atâta vreme cât instituţiile şcolare de îndrumare şi control rămân supradimensionate, adevăraţi mamuţi bugetivori. Cum, necum, cel care va intra în restrângere de activitate va fi tot învăţătorul de la ţară. Prin desfiinţarea titularizării tradiţia familiei de dascăli identificate cu aceeaşi comunitate sătească, uneori pe parcursul a câtorva generaţii, va ajunge o amintire. Vor prinde aripi navetismul şi mutarea de la o şcoală la alta. Loviturile date învăţământului s-au aplicat cu o forţă neobişnuită, atât din exterior, cât şi din interior. Sub pretextul situării în subsolul clasamentelor europene, stabilite totuşi după criterii străine de obiectivele învăţării de la noi, fiecare echipă ministerială a experimentat ceva, de cele mai multe ori, finalizarea studiilor generale şi liceale. Azi reformă, mâine reformă, avem şi în prezent prea multe obiecte de învăţământ. Un elev de 13-14 ani stă la şcoală 29 de ore săptămânal. Aproape nemişcat pe un scaun de lemn.

În 1999 s-a hotărât admiterea la liceu în urma unui examen naţional de capacitate şi a repartizării centralizate. Au avut de câştigat elevii proveniţi din mediul rural, care au pătruns într-un număr mai mare în unităţile reprezentative, spre nemulţumirea celor din urban, nevoiţi să accepte şi locuri la liceele industriale. Bobocul de la ţară a trebuit să înfrunte la început răceala unor cadre didactice care ar fi dorit să demonstreze pregătirea lui nesatisfăcătoare. Nu de puţine ori, elevii de la ţară, prin stăruinţă şi seriozitate, au ajuns lideri la învăţătură în clasele lor. Prejudecăţile nu-i părăsesc pe unii niciodată… De ce nu s-a lăsat pe seama liceelor selecţionarea, prin concurs, a elevilor? Pentru a oferi şanse egale tuturor, deşi a existat mereu reproşul că în şcolile din sate se pun note mai mari, ceea ce este parţial adevărat. S-a ţinut seamă şi de faptul că, atunci când s-a organizat concurs de admitere, suspiciunile de incorectitudine pluteau ca petrolul pe suprafaţa mării. Efectuau trafic de dosare până şi bucătăreasa şi administratorul.

Sistemul de verificare prin teze cu subiect unic, inaugurat în urmă cu patru ani, a avut şi el neajunsurile lui. De exemplu, la limba română, textul epic la prima vedere, de o lungime neverosimilă (până la 40 de rânduri) era desprins din opere cu valoare artistică scăzută. Textul dramatic, evident scos din context, iar textul liric, parcă ales la întâmplare. Să nu uităm greşelile de formă sau de conţinut, ambiguităţile care au creat nemulţumire şi confuzie, de parcă angajaţii Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare s-ar fi jucat intenţionat cu nervii tuturor. Niţă Ghiţescu şi Ghiţă Niţescu… au devenit celebri în 2008, iar Fram, ursul polar, cu un an mai devreme. Erori au existat şi la matematică, istorie, geografie, de fiecare dată minimalizate de slujbaşii ministerului. De ce se întâmplau toate acestea? Pentru că nu a fost consultată decât „elita” care făcea parte din comisiile constituite pe criterii subiective. Ar fi fost normal, ca prin sondaj, să se ceară propuneri de subiecte şi profesorului de la Mila 23 sau Bisoca. Sistemul a dezvoltat apariţia a fel de fel de cărţi, broşuri, pliante cu rezolvări şablon, şi, în aceeaşi măsură, serviciul meditaţiilor particulare. Cunosc profesori de matematică şi de limba română care şi-au disputat cu multă ardoare circumscripţiile şcolare, dintre arme nelipsind asigurările de reuşită maximă. Întrucât aceştia făceau parte din comisiile de corectare, îşi duceau munca până la capăt în siguranţă şi mulţumire. Niciodată nu s-a pus problema ca meditatorii consacraţi să fie lăsaţi în afara sistemului de evaluare. Dar câte nu s-au întâmplat! De tot râsul sau de toată amărăciunea… În felul ei, fiecare eroare a slăbit sistemul imunitar al şcolii, încât este acum vulnerabil şi la un banal guturai. Examenul de capacitate şi teza cu subiect unic l-au transformat pe profesor în rob al programei, al variantei virtuale, al cerinţelor-clişeu, al baremului de corectare. Oricât de bine s-ar fi organizat supravegherea, rezultatele primelor exerciţii ale probelor de matematică se transmiteau pe guma de şters, pe riglă, prin şoaptă, prin desen pe aerul sălii de clasă. Aşa, ca să iasă bine… De câte ori nu am întâlnit răspunsuri identice şi părţi de lucrare scrise cu aceeaşi mână! Ne revoltam, aduceam la cunoştinţă preşedintelui comisiei, şi aşa mai departe, mai departe, mai încet, tot mai încet, spre schimbări de dragul schimbărilor. De 10 ani, perlele culese din lucrările elevilor fac deliciul presei. Au existat şcoli care la matematică au avut numai note de 9 şi 10. Copii minune ai satelor noastre: Balta Tocila, Izvorul Dulce, Cireşica, Vişina, Poiana Teiului, Dimiana. Să te ţii, note mari, când rezultatele elevilor vor constitui criteriu de salarizare, cum se vorbeşte…

Gheorghe Postelnicu

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com