|
|
|
|
|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
|
SAU AUREOLA STRĂBUNILOR VS. RUGINA EPIGONILOR ACTUALI Adrian Constantinescu, Düsseldorf
Voi sunteţi urmaşii Romei, niste răi şi niste fameni! I-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni! ÎIn această cuma-n lume şi-n aceste creaturi, Nici ruşine n-au să ieie în smintitele lor guri! Gloria neamului nostru spre-a o face de ocară, Îndrăznesc ca să rosteasca pân-şi numele tau ŢARĂ! Mihail Eminescu
Sunt oarecum surprins că printre atâtea contribuţii de mare valoare (nu toate, bineînţeles, dar în mare parte) pe care foarte mulţi corespondenţi ai revistei electronice din RFG numită "agero-stuttgart.de" (revista Agero), le postează pe acest site (în marea majoritate, corespondenţi din România), nu s-a scris până în prezent nimic despre SCULPTURA CAPULUI LUI DECEBAL săpată în stânca pe malul românesc al Dunării, lângă localitatea Orşova. Intrucât întâmplător am aflat de ea (şi curios este că am aflat din presa germană, nu din cea română), voi încerca să fac o mică expunere despre acest monument naţional, despre care se ştie prea puţin.
Cel care a avut ideea, care s-a implicat cu trup şi suflet şi care a sponzorizat întreaga lucrare este marele om de afaceri italian de origine română Iosif Constantin Drăgan. Despre personajul I.C.D., despre acest om nu are rost sa mai scriu prea multe, întrucât este mult prea bine cunoscut şi răscunoscut. Are o avere imensă (se zice că este pe primul loc în topul bogataşilor români sau de origine română), însăşi acest monument l-a costat circa un milion dolari americani, a fost printre putinii români din exilul anticomunist invitat de Ceausescu, este ultranaţionalist şi superpatriot, însă îşi iubeste ţara de origine - România, a studiat foarte mult istoria Romei Antice (Imperiului Roman) scriind şi câteva cărti de importanţă majora ("Imperiul Romano-Trac", "Mileniul Imperial al Daciei", "Noi, tracii") şi spre deosebire de alţi patriotarzi cu gura, I.C.D. a şi realizat ceva pentru România. Deşi se zice ca în tinereţe ar fi pactizat cu "Legiunea/Garda de Fier", eu personal am mare stimă pentru dumnealui (întrucât nu cred că ar fi făcut rau cuiva în acei tulburi ani) şi pe undeva sufăr în sinea mea că nu dispun şi eu de capital ca să ajut cu ceva ţara natală - România, în special pentru scrierea istoriei ei. Căci nu ştiu dacă sunt multe popoare care se pot mândri cu aşa o istorie. Din păcate spre deosebire de prezent, care numai exemplu de mândrie nu poate fi.
Locul ales pentru sculptură este foarte bine plasat: se vede perfect de pe orice navă ce strabate Dunărea la Cazane (în aşa zisa Vale a Macronei), plus că este perfect integrat în ansamblul unor alte monumente de importanţă majoră din istoria neamului românesc, care se găsesc cam în acelaşi loc:
- "Tabula Traiana" - celebra Tablă a imperatorului
roman Traianus, învingătorul regelui dac Decebal în anul 105 d.Ch.,
învingătorul Daciei şi întemeietorul provinciei "Dacia Romana" la nord
de Dunăre. A fost săpată într-o stâncă pe malul
- "Podul lui Traian / Podul lui Apollodor din Damasc", cea mai mare lucrare din acea vreme, construit de arhitectul sirian Apollodor lângă actualul Drobeta/Turnu-Severin la comanda împăratului Traian - pod necesar trecerii legiunilor romane la nord de Dunăre în vederea razboiului cu dacii. (foto;: ruinele podului)
Dacă sculptura în stâncă a capurilor celor patru presedinti americani a durat circa 14 ani de zile fiind produsă de peste 300 de sculptori, alpinişti plus alte zeci şi zeci de personal auxiliar si utilaje moderne de săpat în stâncă, sculptura capului regelui dac a durat numai circa 10 ani fiind opera a numai 12 sculptori. A fost o munca titanică la care puţini oameni s-ar fi înhămat zice seful echipei, sculptorul Florin Cotarcea, ea realizâindu-se în ciuda pericolului reprezentat de stâncile verticale şi înalte, pericolului de prăbuşire a stincilor, caldurii insuportabile din timpul verilor, atacul viperelor care in acea zona sunt foarte numeroase.
Lucrarile au debutat în vara anului 1994 cu defrişarea pomilor ce împădureau stânca. Apoi s-a trecut la curăţarea rocilor, a stâncilor masive care ar fi putut pune în pericol viaţa oamenilor. Nu s-au putut folosi utilaje mecanice de excavare/săpare/găurire din cauza verticalităţii stâncilor, singurele unelte fiind ciocanul pneumatic, spiţul din otel, barosul greu de 10 kg şi explozibilul (dinamita). Toate uneltele şi celelalte accesorii (frânghii, scări, hanorace, lemne pentru schelă, etc), au fost carate cu spinarea de cei 12 sculptori care trebuiau să suie pe o potecă lunecoasă circa jumătate de oră.
Lucrarile se desfăşurau numai în perioada martie - octombrie a fiecărui an lucrându-se în doua ture de câte 6 ore: de la 7,30 la 13,30 si de la 13,30 la 19,30. Datorită conditiilor cumplit de grele de lucru (pericol de alunecare, pericol de prăbuşire, în miezul verii stâncile se încingeau la soare, temperatura ajungând la locul de muncă la peste 60 grade, praf existent mai tot timpul), au avut loc şi câteva accidente. Din fericire nu s-a înregistrat nicio victimă.
Ca urmare a trepidaţiilor, dar şi a stâncii care începuse să se macine, nasul lui Decebal (lung de circa 7 metri) s-a fisurat, fiind în pericol să se desprindă şi să cadă, lucru care ar fi reprezentat cea mai mare catastrofă întrucât ar fi anihilat întreaga lucrare produsă până atunci.Noroc că s-au putut găsi soluţii tehnice, o altă remodelare a nasului plus întărituri din fier şi beton-armat. Construcţia a fost finalizată în vara anului 2004, de atunci stând ca o mărturie a istoriei neamului românesc, pentru miile de turişti de toate nationalităţile care străbat Dunarea în aval sau amonte. Sub faţa lui Decebal este inscripţionat în limba latină:
DECEBAL REX - DRAGAN FACIT (Regele Decebal - făcut de Dragan!)
Demn de menţionat este că acest mare român, Iosif Constantin Dragan a dorit să sponzorizeze o altă lucrare şi mai mareaţă. Este vorba de construirea la Cluj - capitala şi inima Ardealului o copie în mărime naturala a celebrei Columne a lui Traian de la Roma. Deocamdată, proiectul a fost oprit.
Câteva paralele, o antiteză şi comentarii:
De peste trei secole, urmaşii Romei şi Daciei, a glorioşilor strămosi ai neamului, Traianus şi Decebalus/Diurpanaeus, neamul românesc se afla când în crestere, când in descreştere. După secolul de oprimare fanariotă (1720 -1848) a urmat o perioada de renaştere natională şi spirituală (1849 - 1918) terminată cu Marea Unire de la Alba-Iulia şi realizarea României Mari (în graniţele aproximative ale Daciei antice), apoi a urmat o scurtă perioadă interbelică (1919 -1940) în care România a progresat, dar au fost şi mari probleme sociale şi politice. A urmat cumplitul război (1941- 945), terminat cu ciuntirea teritoriului naţional şi cu şi mai cumplita dictatură bolşevico-stalinistă/comunisto-dejistă/comunisto-nationalisto-ceausistă (1946- 989). După părerea mea, n-aş putea spune că totuşi cei circa 43 - 44 ani de comunism au fost un regres total al neamului românesc, întrucât România, totuşi, s-a dezvoltat. Dacă n-ar fi fost accentele ultradictatoriale împinse la paranoia de cuplul dictatorial, poate că altfel s-ar fi desfăşurat şi perioada de după 1989. In prezent, dupa 17 ani de tranziţie de la un comunism, care n-a fost comunism - la un capitalism-liberal care numai capitalism-liberal nu e, România se află iarăşi la răscruce. România "Anno Domini 2007" este Slavă Domnului integrată atât în structurile militare ale NATO cât şi în cele politico-economice ale UE. Din păcate trecerea de la economia centralizată de tip socialist, la economia de piaţă liberă de tip capitalist s-a facut (şi se face) , aşa cum s-a facut (şi încă se mai face). Cu comisioane, cu mită, cu şpagă, cu vinderea unor părţi a economiei româneşti (munca a două generaţii de români), uneori pentru nimica (decât pentru buzunarele noilor îmbogăţiţi, noilor mari capitalişti şi burghezi ai României), cu jonglerii şi inginerii financiare şi devalizări de bănci (pentru buzunarele noilor mari bancheri ai României), cu o clasă politică care s-a tot schimbat din 4 în 4 ani în cel mai democratic mod posibil, însă în procent de 50% este incapabilă să aducă situatia economico-socială a acestei tări pe o linie normală de plutire şi câte, câte altele. Este adevărat, că şi alte ţări foste comuniste au mari probleme de tranziţie. Este de asemeni adevărat, că imaginea României de azi (nu peste tot, însă în special în Bucureşti şi-n marile oraşe) s-a schimbat profund faţă de anul 1989, societatea de consum (cu toate binefacerile ei, dar şi cu pacatele ei - ştergerea elementului naţional, implementarea subculturii de consum), îşi spune cuvântul. DAR CU CE PREŢ!
Dacă:
- un ministru al unui guvern român a anului 2007 şi
care are şi două pronume venite din gloria neamului, DECEBAL-TRAIAN
Remeş (şi care mai este şi ardelean pe deasupra), plătit cu un salariu
cât 7 profesori sau 5 doctori buni îşi permite sa faca ce a făcut;
Când:
- justiţia nu-i poate judeca pe marii corupţi ajunşi
mari capitalişti şi oameni de afaceri prosperi (Patriciu, Copos, Sorin
Ov.Vântu, etc); întrebi precum Eminescu la timpul sau: VOI SUNTETI URMASII ROMEI, NISTE RĂI ŞI NISTE FAMENI?
Adrian CONSTANTINESCU Dăsseldorf, Germania Surse: enciclopedia internetica Wikipedia
* Corectură din partea dl. Constantinescu
1. Ce doriti sa ne transmiteti?:Corectura
2. Tema / articolul /
autorul::SCULPTURA IN STÄNCA A LUI DECEBAL/Adrian Constantinescu' 4. Adresa Dvs. E-mail:const46@yahoo.de 5. Numarul Dvs. de telefon (fix):0049 - (0)211 - 776103 6. Numarul Dvs de telefon (mobil): 7. Textul mesajului Dvs.:Stimate cititoare, stimati cititori, In urma unei sesizari primite personal prin E-Mail de la un cititor, dupa ce am reverificat unele date, recunosc ca am facut o greseala. De aceea tin sa o corectez cit mai urgent.In articolul meu am scris ca sculptura capului lui Decebal ar fi cam a doua lucrare ca marime de acest gen din lume ceea ce este eronat. In realitate este a patra. - Cea mai mare sculptura in stinca o reprezinta complexul statuar de la Abu-Simbel de pe valea Nilului din Egypt, construit cu circa 1.300 ani inca inainte de era noastra de catre faraonul Egiptului antic - Ramses al II-lea.
- Urmeaza ca dimensiune
totala sculptura celor 4 presedinti americani din muntii Rushmore,
Statele Unite (construita intre 1927 - 1941) - De abia apoi se poate incadra ca marime sculptura capului lui Decebal de pe malul romänesc al Dunarii (construita dupa cum am aratat intre 1994 si 2004). Multumesc pentru intelegerea dvs., de asemeni multumesc domnului care m-a sesizat si corectat.
Adrian Constantinescu R F G ------------------------------------------- -- Formular: Părerea -------------------------------------------
1. Ce doriti sa ne transmiteti?: Comentariu 2. Tema / articolul / autorul: Sculptura in stanca a lui Decebal 3. Numele si prenumele Dvs.:Dan Alexandru Crisan 4. Adresa Dvs. E-mail: crisandalexandru@yahoo.com 5. Numarul Dvs. de telefon (fix):021 316 06 83 6. Numarul Dvs de telefon (mobil):0731 c298 919 7. Textul mesajului Dvs.: Stimate domnule Adrian Constantinescu, De ani de zile spun, ca noi romanii din tara, nu stim sa ne respectam pe noi insine. Socialismul a facut din mandria de a fi roman, o caricatura, iar "capitalismul" de astazi: O rusine!. OMUL NOU crede, ca a te bate cu pumnul in piept ca esti roman este suficient; dupa care, poti sa te porti linistit, ca un nemernic - fiindca si dezinteresul fata de tot ceea ce inseamna trecutul tau, tot nemernicie inseamna. Monumente de inestimabila valoare culturala purtand pecetea romanismului, au disparut si dispar in continuare intr-o veselie criminala, dar avem in fruntea Institutului Cultural Roman un "mare roman", care spune despre romani ca sunt: ori "caini batuti ori lichele" ( articol din data de 18 oct.2007, in "Evenimentul zilei"sub semnatura domnului Horia Roman Patapievici - purtator de alte doua prenume de mari romanesti!). Sa nu uitam insa, ca aceste naparci au existat tot timpul printre romani - dovada: Insasi, versurile Marelui Roman si; de aceea, urat pana in zilele noastre cu patima. Totusi, romanii au mers inante si vor merge; pentru ca romanul adevarat se afla la tara. Si; chiar daca nu sunt pe la tribune, prin Parlament si Guvern, pe "sticla" sau prin ziare - mai mult sau mai putin cretine, ei reprezinta perenitatea acestei natii! Intelectualii... cate unul, doi; dar dintre cei mai buni! Restul... papagali si panglicari! In alta ordine de idei: Spuneti; ca va pare rau, ca nu aveti bani pentru a face ceva pentru tara. Stimate domn, aveti mult mai mult decat bani! Va aveti pe dumneavoastra impreuna cu MEMORIA natiunii. Este enorm! In plus - eu tot incerc sa induc aceasta diasporei!, astazi aveti dreptul de a candida pentru Parlamentul Romaniei; pentru Parlamentul European; pentru Presedentia Romaniei! De ce nu incercati? Nu-i o himera!
Cu deosebit respect, Dan Alexandru Crisan
|
|
|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
|
Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia. Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei. |
|
|
AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumânischer Verein e.V. Stuttgart.
Editor, conceptia paginilor,
tehnoredactarea Revistei Agero :
Lucian
Hetco Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)
|
"SCULPTURA
ÎN STÂNCĂ A LUI DECEBAL"
Sculptarea
capului lui Decebal a durat circa 10 ani, începând în 1994 şi
terminându-se în 2004. Momentan este cea mai mare sculptură în piatra
din Europa (înălţime totală = 40 metri, lăţime totală = 25 metri,
lăţimea ochilor = 4,3 metri, lungimea nasului = 7 metri, etc.) şi se
plasează undeva pe locul al doilea * în lume după celebra sculptură in
piatră a celor patru preşedinţi americani aflată în Statele Unite ale
Americii, în Muntii Rushmore din statul Georgia (cei mai importanţi
presedinti americani: G.Washington, Th.Jefferson, A.Lincoln,
Th.Roosevelt). (foto stânga)
sârbesc
al Dunarii, tot la Cazane (este situata vizavi de sculptură), spre a
glorifica măreaţa epopee a strămoşilor neamului românesc;
