EDITORIAL

SPECULAŢII DE LUX

Maria Diana Popescu, Agero, Stuttgart

Nu ştiu de ce, de această dată am īncredere că electoratul va evita episodul penibil şi dramatic şi va pune ştampila pe demnitate. Ştiu, este mai uşor să conştientizăm greşelile altora, decīt să ne recunoaştem propria greşeală: aceea de a vota conştient erorile iniţiate de alţii īmpotriva noastră. Ca să nu mai fim obligaţi să facem penitenţă socială īncă patru ani, putem corecta eroarea cu o simplă ştampilă. Electoratul e sătul de promisiuni, iar candidaţii care īi solicită votul insistă acum pe alte segmente de sensibilizare şi, din perspective unor noi sloganuri, promit măsuri imediate de rezolvare a crizei, agentul acestor abuzuri fiind numai dorinţa de putere. Mai ales acum sīntem īndreptăţiţi să vorbim despre abuzuri, despre īncălcarea drepturilor cetăţenilor, să vorbim despre responsabilitate şi chiar despre bun simţ. Mult trīmbiţata integrare nu a adus raiul īn ograda romānilor, deşi poporul a sperat precum īnaintaşii noştri la Curtea de la Viena. Mai mult, ţara a fost jefuită piesă cu piesă, utilaj cu utilaj.  Industria pe verticală şi pe orizontală, cea care ani la rīnd a stat īn picioare şi a alimentat populaţia cu locuri de muncă şi a menţinut stabilitatea socială, profesională şi echilibrul economic, a fost vīndută pe tichete veneticilor şi hoţilor băştinaşi, care se luptă şi azi, īn platourile televiziunilor pentru rămăşiţele de la masa jafului economic, īn timp ce justiţia īşi aduce cu asupra de măsură aportul deontologic la trecerea cu vederea. Ordinea de zi a existenţei este controlată de lideri cu dosare penale, după cortina partidelor politice stau baronii centrali, cei din teritorii şi mogulii presei, care le asigură spatele. După 1989, s-au avansat tot mai multe īncercări de a destabiliza ţara. Ignorīnd faptele istorice, ignorīnd īn fond realitatea existentă, clasa politică nu a făcut decīt să cadă īn desuetudine, din simplul motiv că ea s-a raportat īn mod prioritar la definirea intereselor unor grupări, nu la cele naţionale, adică la ideea de lege şi de aplicabilitate, ci, īn principal īn obţinerea unor favoruri uriaşe. Reperele istorice, dar şi studiul temeinic asupra guvernărilor anterioare, ar fi fără īndoială de folos electoratului statornic, pentru că falsul tezism politicianist al arondaţilor la putere a adus nenumărate deservicii cetăţeanului romān.

Īn grija pentru ei nu pentru ţară, politicienii zeloşi de la vīrf īşi joacă uneori excelent rolul, dar de cele mai multe ori, lamentabil. Se pot formula serioase rezerve asupra sănătăţii lor comportamentale. Nu e vorba numai de nepricepere, ci de lipsă de profesionalitate şi de implicare, de violenţă şi demagogie, de indolenţă şi de tot ceea ce īi situează departe de modelul unui serios aparat politic. Promisiunile electorale nu au corespuns niciodată stării de fapt ulterioare, ele sīnt nişte speculaţii de lux. Atīt. Unde este simţul diplomatului de carieră, pentru că, īn teritoriul a ceea ce numim astăzi cultură a diplomaţiei, găsim mai mult un halo mediatic, creat şi īntreţinut cu iluziile induse de presa aflată īn slujba politicului, de vedetismul care īi face să uite conţinutul de drept al răspunderii patrimoniale şi penale. Nu īnseamnă că nu īnţeleg drama lor, pentru că īnainte de a īnşela istoria, ei sīnt primii īnşelaţi.

Efortul lor de a uzurpa societatea romānească a fost unul simplu. Au copiat mostre din modelul societăţii americane de consum şi cu ele au cīrpit gros părţile esenţiale de acasă. Nu au trudit ca să regīndească din temelii condiţia romānului, ci au lăsat-o de izbelişte īn favoarea unor programe cu arie de aplicabilitate restrīnsă pentru momentul istoric īn care ne aflăm ca stat. Grija pentru soarta naţiunii romāne a fost ştearsă din lista de priorităţi, ei sīnt excelenţi specialişti īn sporirea averilor şi īn ridicarea propriului nivel de trai. Aceasta este subcultura diplomaţiei noastre, impostura sau cultura alternativă importată, pe cale să se contureze din ce īn ce mai pregnant şi la noi. Pentru politicianul timpului nostru, preferat de electoratul ingenuu prin definiţie, diplomaţia reprezintă ecuaţia lipsei de scrupule, premisa unei false deontologii, conform căreia interesul personal premerge celui al naţiunii. O confirmă, printre altele şi faptul că, grijulii cu naţiunea, şi-au preluat insistent şi cu mult īnainte sarcina minciunilor electorale, neduse pīnă la capăt de actualii mandatari. Pe ici, pe colo mai taie cīte o promisiune, modifică, adaugă alta şi gata programul de jupuit pielea romānului īn următorii patru ani. Cīnd īncep campania, măscăricii puşi la patru ace, proaspăt frezaţi, preiau mina severă de oameni ai poporului şi ai legii, hiperocupaţi pentru prosperitatea ţării, dar a căror vignete deontologice contrazic flagrant demnitatea afişată īn campanie. Imaturitatea cronică a unor candidaţi aşteaptă ecouri favorabile de la electorat, sub puterea de influenţă şi de convingere a unor apropiaţi iresponsabili.

Se īntīmplă lucruri incredibile īn toate structurile de guvernare, deşi, iluzionate, puterile politice tratează problemele cu detaşare, dīndu-ne de īnţeles că mersul lumii este īn esenţă un haos plăcut, pe care nu are rost să-l mai ordonăm.

Diana Popescu, Agero, Stuttgart

www.agero-stuttgart.de

Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Redactia Agero nu īşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, īn concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face īn virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (Romānia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com