SPIRITUL CIVIC - STARE DE FAPT ŞI DEZIDERAT

Ion Măldărescu, Agero

Grafica - Ion Măldărescu

Din „Jocuri” se nasc „Miracole”. „Strigăte în pustiu” se aud în văzduh, poate pentru a stârni „Provocarea tâlcului”, iar peste toate la un loc şi încă ceva pe deasupra se ridică „Spiritul civic”. Este al lor, al nostru, al tuturor şi, în mod sigur, va lăsa „Amprente în marmura istoriei”. Mi-am permis acest succint joc de cuvinte, cu intenţia vădită de a sintetiza cât mai obiectiv acuitatea imaginativ-intuitivă, evoluţia ascendentă a spiritului de observaţie al autorilor celor patru volume intitulate SPIRITUL CIVIC, cu aluzii directe la mai vechile apariţii editoriale. Conţinând eseuri, ipostaze cotidiene, comentarii de atitudine, volumele inspiratului cuplu, alcătuit din fraţii Mihai şi Nicolae Sporiş, citează: „Nemo propheta in patria sua” (Nimeni nu-i profet în ţara lui” - Cartea lui Luca, cap. IV, vers. 24). În acest fel, „dezideratul” celor doi scriitori a devenit „stare de fapt”, iar cei ce au de câştigat sunt cititorii.

Prin ideal, omul încearcă să adapteze mai frumos realitatea la tendinţele şi la aspiraţiile sale, demers semnificativ pentru eternul conflict dintre om şi realitate. Fruct al gândirii fecunde a două entităţi spirituale bine conturate, cu asocierile de idei, dar şi cu deosebirile inerente ce fac să se apropie sau să se rarefieze detaliile, seria de volume SPIRITUL CIVIC se materializează într-un totcu valoare de simbol şi sugerare de soluţii. În condiţiile în care în viaţa publică românească „cultura a fost uitată şi chinuită, tocmai când reacţia inculturii îşi scoate pe bandă rulantă snobii de paradă şi mediocritatea pentru înnobilări conjuncturale”, şi când porno-literatura este ridicată la loc de onoare. Pe întreg parcursul celor patru volume pot fi remarcate spiritul viu şi observaţiile, nu arareori acide, a căror acurateţe a fost păstrată nealterată.

Eseurile, aşternute elevat în pagini, imagini ale unor stări de spirit, emană un  mesaj ce se distinge inconfundabil: „În mijlocul acestor fiinţe veşnic adormite şi leneşe care sunt  oamenii, e chiar necesar să aibă cineva curajul de a arunca strigătul santinelei, de a suna deşteptarea mai devreme decât ora obişnuită, de a şterge cu o cârpă fardul ce năclăieşte chipurile. Vrem să credem că şi noi am încercat să ne facem datoria”. Pornind cu „MIRACOLUL... românilor (?!)”, autorii fac un adevărat tur de forţă, abordând o gamă diversificată de teme şi aspecte ale vieţii sociale. Comentariile cu tentă filozofică: fizionomia personalităţilor, definiţia puterii, virtuţi şi defecte, speculaţii pe tema destinului etc., se îmbină armonios cu subiectele concrete, desprinse dintr-o realitate palpabilă: România contemporană, discuţii despre spiritul civic, despre fauna cronofagilor verbali sau despre intelectualul angajat fără să uite, că din patru în patru ani  „se apropie alegerile”. Cu  obstinaţie demnă de toată  lauda, cei doi fii ai ţinuturilor loviştene descriu arealul natal, sub titlul „Tradiţie şi modernitate”, cu armonie cunoscute, dar mereu nouă şi surprinzătoare - o magnifică „odă”.

Asemenea începutului simbolic, este reprodus „un îndemn transmis de înaintaşi”, plin de înţelepciune şi demn de urmat: „Trebuie să ne trăim permanenţa pentru a asigura viaţa rădăcinii în lanţul ei, cu tulpina, ramurile şi florile. Nu putem fi mâine dacă florile vremii noastre nu clădesc genotipul cu toată agoniseala, pentru a ne nemuri mâine în copiii şi în nepoţii noştri.”

Amintirile nu pot fi separate de conştiinţă şi de trăiri, de experienţa de viaţă, de dramul de înţelepciune care sălăşuieşte în fiecare din noi. Referindu-se la amintiri, Elias Canetti spunea: „Nu sunt de părere că amintirile trebuie canonite, sâcâite şi şantajate sau expuse acţiunii bine calculate a mijloacelor de momeală, eu mă închin în faţa amintirilor fiecărui om. Vreau să le păstrez intacte, precum omul căruia îi aparţin şi nu-mi ascund aversiunea faţă de cei care-şi permit să le supună atâtor intervenţii chirurgicale, până seamănă cu amintirile tuturor”.  Luând în considerare momentul de criză morală, psihologică şi socială pe care îl trăim astăzi, supuşi monstruosului globalism agresiv şi stresului cauzat de condiţiile vitrege şi  perpetue la care suntem expuşi, seria volumelor „SPIRITUL CIVIC” constituie o undă de luciditate, ce traversează prăpastia dintre generaţii şi concepţii. Piaţa publică este plină de caraghioşi zgomotoşi, tot aşa cum totdeauna există o picătură de nebunie în dragoste şi un strop de judecată în nebunie. Qvadriga scriitorilor MIHAI şi NICOLAE SPORIŞ este augurală, în sensul că asocierea cerinţelor proprii cu cele ale societăţii exprimă înălţimea la care trebuie să aspire individul.

Ion Măldărescu, Agero

www.agero-stuttgart.de                                                                

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com