Statul la Romāni - Cīnd şi cum īşi vor reface romānii statul?

Prof. Dr. Viorel Roman, Akademischer Rat a.D.

Iata cum vede evolutia statul la romani un poet, George Astalas: "Romānul este un maratonist care a luat-o la fuga acum doua mii de ani, a gresit traseul si continua sa alerge pentru ca nu gaseste sosirea.

Realitatea se pare ca-l confirma, pentru ca statuletele romānilor: Transilvania, Moldova si Tara Romaneasca, s-au adaptat de-a lungul timpului intereselor imperiale greco-musulmane, ruso-pravoslavnice si occidentale. Care-i situatia incepand cu perioada interbelica?

Statul din Romānia interbelica o fost o fictiune prin care orasul parazitar (cite un milion de autohtoni occidentalizati, maghiari, germani, vorbitori de idiş si altii) traiau pe socoteala a 16 milioane de tarani. Mihail Manoilescu a propus o strategie de inlaturare a "creolilor" prin concentrarea deciziilor si resurselor in māinile unui stat national puternic. Romānii urmau sa inlocuiasca, sa inlature patru milioane de "creoli" parazitari si sa demareze modernizarea socio-economica prin ei insisi.

Comunistii au aplicat acest program cu dictatura de dezvoltare. Legaturile de subordonare fata de metropolele apusene au fost reduse. Din "orasul parazitar" au ramas doar sechele si raportul dintre sat si oras, taran si orasean - mentalitatea s-a schimbat fundamental. Aceasta politica de emancipare sociala de mare succes a fost intrerupta 1989 prin linşarea lui Nicolae Ceausescu de catre "creoli".

Dupa Revolutie, primul Presedinte Ion Iliescu, pregatit la Moscova si prim-ministrul sau Petre Roman, nepotul rabinului de la Oradea, au inceput demontarea statului, "si-au luat mana de pe economie", au degradat aparatul productiv importat din apus, calificindu-l "un morman de fiare vechi" si "au facut un pariu cu agricultura" - catastrofal. Lichidarea libertatii economice a romānilor era astfel pecetluita, pentru ca statul era singurul instrument care le permitea mentinerea unui echilibru intre interesele celor zece milioane de salariati romāni veniti de la tara si cele ale economiei mondiale.

Intre economia de piata, democratie, integrarea in structurile euro-atlantice si bunastarea materiala a fost facut un stupid si iresponsabil semn de egalitate si cei care indrazneau sa atraga atentia asupra degradarii statului si a consecintelor dezastruoase asupra romānilor erau imediat stigmatizati si marginalizati ca neo-, cripto-comunisti, xenofobi, antisemiti, nostalgici, securisti, extremisti, etc.

Prabusirea economiei si transformarea majoritatii salariatilor in "inutilizabili" nu a diminuat nici entuziasmul Presedintilor Emil Constantinescu, Traian Basescu, nici a noii "clase politice", care a preluat din mers mesajul coruptiei, clientielismului, nepotismului "orasului parazitar" interbelic si nici elanul procapitalist al electoratului. Un mare succes propagandistic!

Rezultatul politicii de tranzitie spre o societate subdezvoltata la periferia Europei este degradarea statului in numele unor iluzii. Privatizarea mizeriei si sigurantei material s-au infaptuit, iar functiile statului in deriva sunt preluate de o economie subterana de peste 50% din activitatea economica. Cetateanul lasat in voia sortii, este nevoit sa emigreze sau sa activeze pe piata neagra, paralela, informala etc., sa practice activ sau pasiv coruptia, care a devenit singura forma de protest social.

Fara un stat puternic, eficient cu o politica economica coerenta, tranzitia, reforma, privatizarea, economia de piata, democratia, fara a mai pomeni de bunastare, sunt imposibil de realizat. Cind si cum isi vor reface romānii statul? Este intrebarea pe care si-o pun din nou si occidentali dezamagiti de degradarea statului roman de o"clasa politica" corupta, parazitara pentru tara si pentru occident.

Prof. Dr. Viorel Roman, Akademischer Rat a.D.

Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (Romānia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com