|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
|
Să ne întâlnim, deci, la 27 martie în Piaţa Marii Adunări Naţionale! Andrei Vartic, Chişinău Grafica de Roca
Cum nu suntem români, dacă Stela Popescu de la Chiperceni este cea mai mare actriţă de comedie a neamului românesc? Cum, adicătelea, limba pe care o vorbim noi, basarabenii, nu este limbă română dacă Stela de la Chiperceni (aşa se prezintă ea şi la New York, ca să se vadă de departe cât de chipărată este arta ei) joacă teatru comic românesc în limba noastră cea română? Răspunsul la aceste întrebări nu-i vizează pe rătăciţii şi profitorii care susţin că basarabenii nu sunt români. Păcatele lor să şi le poarte. Când o întrebi pe Stela Popescu cum a ajuns mare actriţă de comedie (sic!) la Bucureşti ea răspunde genial: fiindcă la 28 iunie 1940 la Chiperceni au venit ruşii, l-au luat pe tata şi l-au dus în Siberia.
Din răspunsul Stelei se vede limpede cine sunt autorii reali ai aşa numitului stat sovietic moldovenesc, numitei limbi moldoveneşti şi ai moldoveniştilor de azi - ruşii care au venit la 28 iunie1940 cu tancurile, mitralierele, spânzurătorile, KGB-ul, 1315 de bou-vagoane, postavca, foametea etc. Înţelegem că ruşilor din Duma de azi a Rusiei nu le place acest calificativ de la 1940 – ruşii au venit în Basarabia cu spânzurătorile – dar ei tocmai aşa au venit. Aproape un milion de victime ale acelui „venit” stau mărturie la Domnul. Întrebaţi sufletul lui Şmil Bercovici, mort în Gulag în 1941, cine a adus frica şi moartea în 1940 la Leova şi el o să vă răspundă simplu şi imposibil de contestat în vreo instanţă: ruşii. Întrebaţi pe orice basarabean refugiat în străinătăţi după 1940 – şi ei au fost zeci de mii – de cine au fugit şi răspunsul o să fie, iarăşi, extrem de concis: de ruşi.
Dacă mama Stelei Popescu nu fugea de ruşi, neamul românesc pierdea pe cea mai mare actriţă de comedie. Or, ca să scoatem în prim-plan doar mari actriţe, nu e vorba numai de Stela de la Chiperceni. Mariana Mihuţ, fără de care nu-i posibil să vorbim despre teatrul românesc contemporan, este basarabeancă get-beget şi a ajuns mare actriţă la Bucureşti tocmai fiindcă familia ei a fugit de ruşi. Dar cine nu s-a cutremurat de freamătul sălciei la mal, cântat de Mihaela Mihai? Şi ea, fraţilor, este basarabeancă şi a ajuns mare artistă fiindcă părinţii ei au fugit de ruşi. Nu de marţieni, nu de mongolii lui Genghis Han. Ci de ruşii care au venit atunci cu tancul şi Gulagul. Nu cu non violenţa lui Lev Tolstoi..
Noi, acum, ce să facem? Să spunem că ruşii nu au venit în 1940, că nu au luat o parte din regatul României – Basarabia şi Bucovina - în baza unui tratat nul şi criminal, că nu au ucis aici un milion de oameni, că nu ne-au luat averile? Să nu ne cerem de la ei – aşa cum şi-au cerut evreii de la nemţi – măcar 100 miliarde euro pentru genocidul pe care ni l-au adus fără a fi chemaţi?
Când lui Constantin Tănase, mare publicist român din Basarabia, i se deschide dosar penal fiindcă vrea să scape de ruşii care ne-au adus genocidul comunist, se mai încearcă încă odată sacrificarea noastră. Numai că azi de această hâzenie râde chipărat Stela noastră şi la New York, şi la Bruxelles. Acest râs transformă dosarul lor penal întrun mic fragmenţel din arhiva de reziduri a umanităţii.
Andrei Vartic Chişinău, Basarabia
|
|
|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
|
Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >> |
|
|
AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.
Editor, conceptia paginilor,
tehnoredactarea Revistei Agero :
Lucian
Hetco Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)
|