|
|
|
|
|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
|
Lucian MĪNDRU Grafica de Roca (Agero)
Trebuie sa existe o cale... o alta, in afara de emigratie...
Romānia nu mai ştim prea sigur ce mai e şi a cui. Realitatea demografică s-a schimbat brusc, ca o furtună sosită din senin. Suntem sub ocupaţie, dar nu se vede nici o armată. Suntem colonizaţi de o populaţie certăreaţă şi nesimţită, venită din nici o stepă, adusă de nici un avion. O populaţie care a evoluat īn interiorul corpului naţional, ca fetuşii din Alien, şi care iese acum prin burtă, urlānd din toţi bojocii: Am avere, am valoare!. E ca şi cum undeva, īn secret, cineva ar fi dat drumul la o maşină de māl uman care acoperă īncet-īncet naţiunea lui Sadoveanu, a lui Eliade şi a lui Nichita. Incubatoarele de incubaţi din cartierele periferice, fabricile de cetăţeni ale lui Ceauşescu, tradiţia celor 15 copii īn sălaşele de nomazi, cine mai ştie?
Lumea de pe stradă nu mai e cea pe care o ştiam din copilărie. Tata Ioane şi Tanti Mimi, familie veche, cu casa īn Cezar Bolliac, făcută la 1870, au lăsat īn urmă un copil, care a mai făcut un copil, blond şi bucălat şi bine crescut, cu care mă jucam acum 40 de ani. Pīnă la urmă, a plecat īn străinătate, la studii şi nu s-a mai īntors niciodată. La fel, jumătate din stradă: urmaşii burgheziei care a avut timp să dospească elite. Īn locul celor dispăruţi, au apărut rufele colorate īntinse la uscat şi boxele scoase pe geam.
Īn locul bunicii care ne spunea să nu scuipăm pe jos, s-a aşezat bunica ce-şi trimite nepoţii după băutură. Peste tot miroase a moarte prin sufocare: e ca şi cum o prezenţă grea şi absurdă s-ar fi aşezat peste cerul nostru, peste felul nostru de a fi, peste ce credeam că e bine şi mai ales peste ce credeam că e frumos.
Cefele groase nu mai sunt de mult buletinul de identitate al bulgarului: cetăţeanul romān, cu lanţul de-un kil jumate, īi bate acum obrazul profesorului care se căzneşte să-i educe odrasla: Bine, bre, crezi că eşti tu mai dăştept? Ia să văd ce maşină ai!. Noul domn Goe nu mai e nici măcar simpatic: e viitor combinator şi dealer de droguri, viitor culturist, viitor ce vreţi voi, īn afară de viitorul ţării lui, care se va mulţumi, de la un punct, doar cu trecutul.
Despre Romānia, alternativa Caragiale nu mai are ce spune. Populaţia care ne īnlocuieşte nu mai e nici măcar ridicolă. E dincolo de asta, īn sensul cel mai rău şi primitiv cu putinţă. Scriitorul nu mai poate face nimic: e nevoie de etolog, de veterinar, de dresor.
Acum cīteva zile, am văzut la Craiova parada acestei Romānii Noi, triumful Mafiei īnhămate la coşciugul lui Caiac, īn semn de veşnic respect pentru o viaţă de crimă şi muşchi īn sīnge. Oamenii ăia care dădeau ordine poliţiei se pregătesc să dea asaltul final, spre puterea oficială, după ce au pus mīna pe cea simbolică: ascultăm muzica lor, ne refacem reperele după valorile lor, suntem călcaţi de maşinile lor.
Undeva, departe, Uniunea Europeană şi moda corectitudinii politice ne īnvaţă să mulţumim frumos pentru asta şi să ne ştergem la gură. Am fost o naţiune, devenim o sumă de triburi. Suntem o ţară ocupată de hoarde sosite din pīntece de mame eroine. O ţară pusă la respect cu pumnul plin de tatuaje, o ţară īn care fiul naiv şi sărac al ţăranului (cāţi or mai fi aşa) īşi face educaţia din textele de pe Taraf TV şi meseria de la şuţii cu care se īntīlneşte la Gara de Nord, cīnd se dă jos din autobuz.
Marginea lumii s-a răzbunat dīnd buzna īn centru, pusă pe jaful identităţii naţionale, īntocmai ca barbarii care năvăleau īn Roma, surprinşi că localnicii n-au puterea să lupte. Ţara cea nouă, care vine peste noi, nu mai are nevoie de ce-am strāns īn muzee şi-n cărţi. Dar se va bucura, un pic, de efortul nostru.
Cartea de romānă se poate retrage īn privata din curte, unde īşi va īndeplini ultima menire, neprevăzută de nici un critic. Īn locul ei, discurile cu manele rămīn să sfideze eternitatea. Cu ele nu poţi să te ştergi la fund. Chiar dacă ai vrea.
Extras dintr-un e-mail primit de la un prieten Pentru conformitate,
George ROCA 1 Decembrie 2008
------------------------------------------- Cu stima Gaby B'
|
|
|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
|
Redactia Agero nu īşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, īn concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face īn virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >> |
|
|
AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.
Editor, conceptia paginilor,
tehnoredactarea Revistei Agero :
Lucian
Hetco Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (Romānia)
|
STRIGĂTUL
DE JALE AL ROMĀNULUI
