Pagina de front  | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana

 

"Sub aripa protectoare a nepasarii"

Dimitrie Grama - Danemarca

 

Impresii si pareri personale in FORUM

 

Citind in ultimul timp atit extrase din presa romana, cit si diverse reviste electronice la care contribuie romani de pretutindeni, am ajuns la concluzia ca in general romanii nu sunt interesati de vreun dialog care, bazat pe o eventuala critica pozitiva, sa duca la tragerea unor concluzii intelepte sau la o unitate in gindire si fapta, ci se pare ca fiecare intellectual este interesat sa-si expuna "materialul creativ" si cu asta basta. De ce spun asta? Din simplulmotiv ca doar in cursul ultimelor sase-sapte luni de zile am citit mai multe raporturi, referate, analize critice care dezvaluie niste oribilitati sau cel putin scandaluri si la care intelectualitatea romana nu reactioneaza. Bine, exceptie fac unu-doi oameni care se angajeaza si expun lumii aceste lucruri dar ,cum am observat pina acum, apelul acestora ramine deobicei fara raspuns. Multi vor protesta la aceasta"acuzatie", dar doresc sa fiu clar de la inceput; vorbesc de oameni care ar avea datoria morala sa se angajeze intr-un dialog civilizat si nu cum de multe ori se intimpla acum in presa romana, un fel de schimb de injuraturi si alte mahalagisme. Acest fel de disputa este nefolositoare, ba chiar daunatoare, educind prost generatiile viitoare si dind apa la moara celor care vor sa defaimeze poporul roman, ai caror reprezentati sunt oamenii de cultura.
Revin la articolul d-lui Corneliu Florea ,devenit ulterior o carte,intitulat "Patibularul Patapievici", care a avut un oarecare ecou, la care s-a raspuns si este bine; dar majoritatea celor care au avut bunul simt sa reactioneze, il ataca direct pe Patapievici, ocarindu-l in fel si chip, cerindu-i imperativ sa plece imediat de acolo etc. Altii, banuiesc o mica parte din "intelectuali", il apara, cu indignarea profunda a servitorului, pe cel care defaimeaza poporul si limba romana. Iar marea majoritate a intelectualitatii romane ramine deoparte, neangajata ca si cind ar fi vorba de Patagonia si ce se mai intimpla pe acolo. Aici, in aceasta nepasare, aceasta neangajare lucida, se ascunde paradoxul nenorocirii poporului roman. Pentru ca daca acest fenomen este actual "la cultura" este la fel de actual si raspindit in toate celelalte domenii ale vietii social-politico-economice ale tarii. Deci orisice abuz sau fapta daunatoare tarii si poporului, poate continua sa existe pentru ca majoritatea care au la indemina puterea cuvintului sunt sclavii nepasarii. Prima intrebare care trebuie pusa intelectualitatii romane:
-cum este posibil ca un defaimator al poporului, traditiilor si culturii unui popor sa fie ales in virful de conducere al tocmai institutiilor de acest gen? Nu este vorba de un critic al societatii, este vorba de un defaimator, deci ginditi-va ce raspundeti! Pentru ca nu este vina lui Patapievici ca a ajuns acolo, el este un simplu parvenit amoral, dar este Vina lui celui care l-a pus ca-l pune in fruntea "Institutului Cultural Roman". Dar "cine l-a pus" este un alt parvenit si probabil destul de incult ca sa poata avea o judecata si morala clara. Unde este, atunci ,restul Intectualiilor romani care ar trebui sa simta indignare profunda , sa se simta jigniti de o asemenea incalcare a dignitatii apartenentei poporului roman ?
Vinovat mai este si acel Paleologu care, fiind un reprezentant al poporului roman la Paris, este atit de inconstient sau ,cine stie, atit de limitat incit sa nu taie de la inceput, revoltat, acel schimb de epistole defaimatoare cu Patapievici. Cum este admisibil ca Paleologu sa reprezinte poporul roman? Vinovati sunt cei de la Editura Humanitas, care bine-nteles ca au dreptul sa publice orice doresc, dar nici macar redactorul Horia Ganescu nu a gasit de cuviinta sa comenteze ceva; sau nu a citit cartea? Acum cu privire la edituri si publicatii am anumite reserve, stiind bine ca majoritatea lor, ca si in restul lumii, nu sunt in mainile romanilor sau ale nationalitatilor respective. Si atunci a doua intrebare: -cum se poate explica pasivitatea intelectualului roman? Este vorba de frica sau de altceva mai subtil si care mie imi scapa? Cer ajutor, vreau sa inteleg! Cum se simte poetul si scriitorul roman scriind intr-o limba care ar trebui sa fie interzisa (dupa parerea luiPatapievici), dar inginerul si doctorul cu creieri de tarite si istoricul pe care, in fond ,toata omenirea ar trebui sa urineze,cum scrie acest Patapievici ? Si toti ceilalti puturosi si inconstienti care ar trebui insemnati cu fierul rosu, iar cultura lor de "second hand" distrusa.

Intreb: CUM SE POATE EXPLICA? Din 1968, de cind am parasit Romania, am avut ocazia sa intilnesc multi oameni apartinind multor nationalitati si diferitelor culturi. Am intilnit si multi romani de-a lungul anilor si multi din cei de vita veche, fiind batrini, s-au prapadit, dar am intilnit si romani care au dat dovada de spirit curat romanesc si, pe linga o cultura deosebit de profunda, enciclopedica, au dat dovada si de etica si morala, deci, de caracter, de constiinta. Si ,mai ales ,de dragoste fata de poporul si cultura Romaniei. Nu are importanta ca au trait si incercat sa functioneze in Romania Interbelica,in Romania Comunista sau ,acum ,in Romania Libera. Un astfel de om este scriitorul si cineastul Ioan Grigorescu. De ce oare un astfel de om nu reprezinta Romania Culturala? Mai sunt si altii mai tineri decit el, care incearca sa faca ceva pentru popor in zilele noastre , pe care intelectualitatea romana Ar Trebui sa-i stie. Din pacate ,"sub aripa protectoare a nepasarii" ,intelectualitatea romana se compromite atit fata de necesitatea proprie de etica, cit si fata de toti cei care au discernamintul unei gindiri libere si morale.

Dimitrie Grama

la 18 Jan 2006

 

  Pagina de front  | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Webmaster (editor) : conceptia paginilor, redactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]    

Prezentarea grafica, design:  Lucian Hetco.