EDITORIAL

TAXELE  ŞI  MOARTEA  SĪNT  INEVITABILE

Maria Diana Popescu, Agero

Trăim īntr-un timp dominat de paradoxuri şi constatăm că ne trebuie multă inteligenţă pentru a putea sesiza intenţiile lipsei de inteligenţă a celor care conduc ţara şi lumea din sīnul haitelor secrete, adică acele cadre propice matrapazlīcurilor īnalte, extrem de profitabile, care īi alfabetizează īn noţiuni de corupţie, de şantaj, de hoţie şi de stăpīnire. Va veni o vreme cīnd toţi parveniţii vor cuvīnta numai de pe poziţia de om, cīnd funcţiile dobīndite cu mita īntr-o mīnă, cu ameninţarea  sau cu arma īn cealaltă şi cu citate filozofice īn gură, īi vor trage pe linia moartă, neputincioşi ca nişte greieri, pentru că timpul nu iartă pe nimeni. Inutilitatea va deveni pentru ei cea mai seducătoare fraudă politică şi economică, chiar dacă azi stau pe lăzi ticiste de comori necuvenite, moartea este egală pentru cerşetori, bogaţi şi īmpăraţi. Un loc īn Īmpărăţia lui Dumnezeu rămīne cea mai profitabilă afacere. Noi, cei care am trăit cuviincios la o margine de cetate pe un preludiu de Bach şi ne-am zbătut să facem īntunericul să strălucească, vom descoperi că strădaniile noastre vor avea īn timp o semnificaţie solemnă. Da, noi vom găsi īntotdeauna puteri să asistăm la propria noastră execuţie. Nu mă folosesc de futurologi, ca să fac un comerţ īnfloritor din piaţa profeţiilor, nici nu petrec mult timp elaborīnd strategii de viitor, şi sunt sigură, nu mă voi īnşela asupra lui fără a avea o expertiză prealabilă.

O mulţime de lucruri īngrijorează omenirea, īn afara conflictelor sociale sau a „recesiunii”. Nu mă tem nici de speculaţiile cu privire la un posibil sfīrşit, potrivit străvechiului calendar maiaş, am īnţeles că taxele şi moartea sīnt inevitabile, mai apropiat īmi pare un război, cu atīt mai mult cu cīt s-ar īnscrie īn tiparul sau īn focarul evenimentelor dezbătute de analişti la scară mondială. Pe glob respiră destule tensiuni īn faşă, evenimente cu impact imediat şi uriaş se pot produce īn orice moment. Moartea preşedintelui Poloniei n-a fost profeţită ca dată, īncărcătura de tensiune s-a dezvoltat de-a lungul unui timp, pīnă īn momentul īn care erupţia ei a devenit necesară. Mai teamă īmi este de pasul grăbit către convergenţa dintre sfera umană şi cea digitală, de norul vulcanic sub care se dezvoltă frăţia domeniului IT cu cel al biotehnologiei. Nu peste mult timp vom fi stimulaţi să consumăm alimente cu bacterii  inteligente ce conţin particule electronice, pentru că miniaturizarea galopantă a domeniului IT va face ca īntr-un viitor nu prea īndepărtat, biotehnologia să reprezinte cea mai mare ameninţare asupra omenirii şi a libertăţii ei.

 „Omul s-a născut liber, dar pretutindeni se află īn lanţuri”, spunea la timpul său filozoful Jean Jaques Rousseau. Nuanţīnd afirmaţia cu realităţile prezentului, evident cu particularităţile de rigoare, celebrul citat al lui Rousseau rămīne actual. Poţi fi īn lanţuri dacă nu conştientizezi libertatea, adică dacă te vaccinezi īn urma publicităţii agresive, dacă nu valorifici drepturile şi libertăţile īnscrise īn Constituţie sau īn alte legi, dacă nu conştientizezi că taxele şi  moartea  sīnt inevitabile. Apropo de vaccinuri - care au fost īngropate ca prin minune, cu tot cu serul fiziologic al presei plătite gros pentru publicitatea agresivă -, Ministrul Sănătăţii l-a demis pe directorul general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare „Cantacuzino”, pe motivul ca ar fi creat dificultăţi īn realizarea calendarului naţional de imunizări. Adică nu a dus la īndeplinire planul de vīnzare a vaccinului īmpotriva fantomaticei gripe porcine, dispărută şi ea cu un abracadabra, pentru că romānii s-au informat īntre timp despre riscurilor asupra sănătăţii lor. Mai poţi fi īn lanţuri dacă slujeşti unei campanii mizerabile de dezinformare, de manipulare a informaţiei, dacă starea ta de bine depinde de băuturile carbogazoase din topul american, de fastfuduri, de cipsuri cu gust de caşcaval, de şuncă şi cartofi prăjiţi, de medicamente propovăduite agresiv īn mass-media, dacă ignori faptul că alimentele pe care le consumi, īnţesate cu substanţe cancerigene, duc la īmbolnăvire lentă şi la moarte lentă, dar aduc īn schimb profituri companiilor exportatoare ale acestui teatru sinistru, ce ne īmbie cu reclame poleite la achiziţionare şi la consum. Din acest punct de vedere afirmaţia lui Rousseau este contemporană.

Ar mai fi destule aspecte grave şi mă refer la ingerinţa uneori arbitrară a autorităţilor statului īn libertăţile omului, recunoscute constituţional şi internaţional. Amintesc că Romānia a fost condamnată de mai multe ori de către Curtea Europeană pentru drepturile omului, pentru ingerinţe nepermise. Cei care guvernează, cei care aplică legea trebuie să se aplece mai mult asupra necesităţii de a recunoaşte statutul cetăţeanului ca fiind o fiinţă liberă şi nu să se plece rigorilor impuse de organismele internaţionale, care īl transformă pe cetăţean īn sclav, cobai şi mijloc de stors profit. Din momentul aderării noastre, organismele internaţionale-căpuşă şi  periculoasa lor suită de substanţe toxice au pătruns legal īn ţara noastră sub forma unui capitol obligatoriu al protocolului semnat; invazia de alimente modificate genetic, aşa-zisa aliniere la standardele comerciale internaţionale stabilite, este imposibil de refuzat, atitudinea fiind sancţionată de o serie de embargouri, pīnă la acceptare. Există şi cazuri cīnd unii oameni aleg să fie supuşi unei servituţi pentru o bună stare socială. Nici īn speţă nu mai putem vorbi de oameni liberi. Īn opinia mea dimensiunea unui puternic scop material īi face pe indivizi să renunţe la ideea de fiinţă liberă, caz īn care eminentul Rousseau are din nou dreptate. Vorbind de servitute, nu am īn vedere latura spirituală, adică omul dependent de o idee anume care nu se regăseşte valoric īn niciun fel de criteriu, ci iau īn calcul problemele ivite din paradoxurile timpului pe care īl trăim. Oameni care se pretind liberi sīnt īn realitate īn lanţuri, pentru că depind de nonvalorile care īi trimit īntr-o servitute totală. Iată că spusele lui Rousseau au multiple semnificaţii, iar libertatea nu poate fi absolută decīt ca teorie, ca doctrină.

Maria Diana Popescu, Agero

 www.agero-stuttgart.de

Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Redactia Agero nu īşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, īn concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face īn virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (Romānia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com