Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

ŢIGĂNIA DE LA CAPĂTUL EUROPEI

Horia BLIDARU

Iată că aflăm, după cāteva zile de isterie, că presupusul asasin de la Roma a fost nevoit să rămānă īn Italia din cauza birocraţiei romāneşti. Şi mai aflăm că victima nu a fost violată, cum s-a afirmat anterior. Ceea ce nu īnseamnă că e mai puţin moartă sau că Mailat ar putea fi mai puţin vinovat. Sunt, īnsă, doar două din detaliile care spun multe despre realitatea scoasă la suprafaţă de oribilul asasinat.

Nu era nevoie de o asemenea nefericită īntāmplare pentru a vedea că avem autorităţi īntotdeauna depăşite de orice situaţie sau că, la noi şi aiurea, există politicieni şi ziarişti ce au nevoie vitală de scandalurile din care-şi trag seva infectă a voturilor şi a tirajelor. Ca de obicei īn situaţiile delicate, oficialii romāni s-au īntrecut īn bālbe şi reacţii īntārziate: şeful statului s-a trezit după trei zile, vreme īn care premierul s-a gāndit să le vāre italienilor valori romāneşti pe nas, ca ei să nu mai simtă mirosul puradeilor ce-i trag de mānecă. Mai practic, dandiul pripăşit la Externe, după fugitivele cariere de istoric civico-demitizant şi de liberal ex-europarlamentar, s-a trezit  vorbind despre batalioanele disciplinare ale nelegiuiţilor ce-ar trebui trimişi să mărşăluiască prin deşertul egiptean. Au omis, īnsă, cu toţii să răspundă la cāteva īntrebări de bun simţ. De ce nu avem, de luni de zile, un ambasador īntr-o ţară īnţesată de romāni, īn legătură cu care existau din primăvară semnele unor tensiuni majore? De ce i s-a spus lui Mailat că procedura eliberării foii consulare durează o lună, fapt ce l-a determinat să renunţe la īntoarcerea īn ţară? Ce vom face cu nemernicii pe care ni-i trimit italienii acasă? Nu cumva, īntr-o situaţie similară, se va vedea că majoritatea romānilor visează ţigani cocoţaţi pe piramide?

Presa italiană s-a inflamat, extremiştii de dreapta s-au băgat īn seamă, primarul socialist al Romei şi-a sporit capitalul electoral cu retorica anti-romānească, iar guvernul Prodi a adoptat, īn premieră pentru Uniunea Europeană, o măsură excepţională, īn baza căreia a īnceput expulzarea acelor romāni socotiţi un pericol pentru siguranţa publică a peninsulei. Mai mult, sprijinul acordat Italiei de Comisia Europeană, dincolo de avertismentul privind evitarea discriminărilor, creează un precedent. Ministerul de Interne britanic studiază decretul italian şi reacţia Comisiei, luānd īn calcul eventuale măsuri similare īmpotriva comunitarilor indezirabili. Faptul că libera circulaţie, prezumţia de nevinovăţie şi alte valori democratice esenţiale sunt īn pericol să devină literă moartă e un semn că Europa nu se simte prea bine.

Deschizānd graniţele, UE a importat nu doar lucrătorii romāni ce produc, de pildă, 1% din PIB-ul italian, ci şi problemele unei societăţi profund dezechilibrate şi prost gestionate. Un exemplu sunt cei doi euro cheltuiţi pe persoană, anual, de 15 ani īncoace, pentru integrarea ţiganilor. Exportānd probleme nerezolvate, precum a acestora, ne căpătăm, acum, belelele binemeritate. Care puteau fi anticipate de cānd romānii plecaţi la muncă peste hotare pompează miliardele de euro ce-au amortizat tensiunile sociale şi dificultăţile economice interne. Īn schimb, nu li s-a dat decāt tradiţionalul circ ieftin, menit să-i atragă la urne. Īn locul măsurilor concrete şi eficiente, procedăm heirupist, de ochii lumii, īn speranţa că neputinţa va fi mascată, īn continuare, de gălăgie. Din păcate pentru ei, italienii nu ne pot fi un exemplu prin modul īn care au reacţionat: de la dramatizarea excesivă a poveştii şi transformarea găinarului ucigaş īn monstrul violator, pānă la anatemizarea unei comunităţi īntregi şi gargara xenofobă a celor ce-au tolerat, ani la rānd, taberele de nomazi de la periferia marilor oraşe. Nici Comisia Europeană nu se arată mai brează, vicepreşedintele său, Franco Frattini, mărturisindu-şi, involuntar, confuzia: „Adevărul este că, dacă nu avem, deocamdată, pregătită o soluţie, nu īnseamnă că barăcile trebuie să rămānă īn picioare”.

Avem un cadavru, cum procedăm? Īn momentul de primă emoţie, toată lumea a profitat pentru a-şi arunca părerea cu mānie, iar nuanţele şi semnele de īntrebare au fost excluse. Generalizările şi excesele ar trebui īnlocuite cu soluţii, pentru că nu am asistat decāt la un episod dintr-un coşmar ce se poate amplifica. Atunci, va fi prea tārziu.

Horia BLIDARU

7 noiembrie 2007

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face īn virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)