|
|
|
|
            |
|
EDITORIAL ŢĪNŢARUL, CFR-ul ŞI EXTRATEREŞTRII Maria Diana Popescu, Agero
Pericol la doar cīteva sute de kilometri de graniţa Romāniei, scrie un jurnalist disperat după glorie, nu după adevăr. Aproximativ 16 persoane au fost infectate cu virusul West Nile īn Grecia, īn urma īnţepăturii ţīnţarilor; 24 de pacienţi spitalizaţi pentru meningită luna trecută au fost infectaţi cu virusul West Nile. Două dintre cele trei persoane care au murit īn ultimele zile au fost infectate cu virusul West Nile, potrivit oficialilor din cadrul unui spital din Grecia. Astfel de ştiri nu fac decīt să panicheze. Şi minciuna se lungeşte pe continent, zboară ca ţīnţarul, fiind cea mai eficientă metodă de punere pe piaţă a unui nou vaccin. După gripa mexicană, cea a găinilor şi a porcilor, care au umflat prin vīnzarea vaccinurilor veniturile companiilor farmaceutice, o nouă mega-afacere se profilează pentru firmele de medicamente. Bineīnţeles, mizīndu-se pe efectul de turmă, se va produce un nou vaccin, pe care īl vor vinde naivilor sau mai bine zis īl vor băga cu diplomaţie pe gītul populaţiei. Bine ar fi ca jurnaliştii care au mai promovat monstruozitatea īndemnului la vaccinare să fie de această dată ceva mai rezervaţi, să nu mai trateze orice zvon ca pe o apocalipsă infecţioasă, care se vindecă musai cu ser. Presa cu caracter informativ trebuie practicată de oameni bine informaţi, cu un moral sănătos. Eu sper că etapa prin care trece mass-media să fie de scurtă durată, să se revină la reporteri competenţi şi imparţiali.
Specialiştii responsabili cu panicarea lumii, bine plătiţi pentru această muncă murdară, anunţă că pe līngă virusul West Nile, transmis de īnţepătura de ţīnţar, un nou microb, care poate face orice bacterie rezistentă la antibiotice, ameninţă Europa. Microbul, afirmă ei, adus de persoane care au făcut operaţii īn India sau Pakistan, ameninţă cu răspīndirea tocmai acum cīnd 70% dintre salariaţii din sănătate iau īn considerare posibilitatea migrării pentru muncă. Statisticile arată că, īn prezent, peste şase mii de medici, din cei patruzeci de mii cīţi avea Romānia, au părăsit deja sistemul sanitar. Migrează medicii, lor adăugīndu-li-se şi asistentele medicale aflate la muncă īn străinătate, din cele o sută douăzeci de mii īnregistrate. Conform datelor oficiale, Romānia va rămīne cu un medic la două mii de pacienţi, scăderea salariilor cu 25% a determinat tot mai mulţi medici să plece din ţară. Ministrul Sănătăţii, a declarat că, de la 1 septembrie, va simplifica şi mai mult metodologia de acordare a adeverinţelor profesionale, necesare plecării īn străinătate. Tot o dibăcie politică şi imorală.
Dar ce mai este oare moral īn politică? Să nu ne imaginăm că o vom duce mai bine, indiferent cine ar fi la putere. Să nu ne imaginăm că politicienii se vor civiliza brusc, sau că īi va roade conştiinţa şi vor īnapoia patrimoniul naţional luat cu japca. Ei sīnt cam aceiaşi după 1989, cu aceleaşi premeditări tupeiste, cu aceleaşi fapte penale practică traseismul de guvernare. Oamenii vor fi la fel de asupriţi, la fel de slabe şi contrafăcute vor fi manualele şcolare, structurate după cine ştie ce cumetrisme şi teribilisme didactice, la fel vom apela la credite ca să le achităm pe celelalte īn derulare, iar ţīnţarii se vor īnmulţi la fel ca şi pīnă acum, dacă nu cumva a fost creat īn laboratoare ţīnţarul cu telecomandă, ca maşină de luptă. Sīnt lucruri mult mai grave īn ţară decīt efectul de turmă. De pildă sărăcirea populaţie şi implicarea ţării īn războaiele altora. Adică nu poţi da buluc la vaccinare doar pentru că cineva te sperie după colţul casei şi-ţi trimite maşini de luptă străine să se antreneze īn spaţiul aerian al ţării.
Companiile producătoare de medicamente s-au blocat pe ideea virusurilor gogomane şi panica generată de răspīndirea lor, politicienii pe impozitarea tuturor veniturilor. Mă uimeşte īnsă gogomănia ştiinţifică emisă de un celebru fizician. Omenirea trebuie să abandoneze Terra sau va dispărea, viitorul nostru e īn spaţiu pentru secolul următor, fiind de evitat un contact direct cu extratereştrii, a afirmat fizicianul britanic, Stephen Hawking, convins că singura şansă de supravieţuire a omenirii, pe termen lung, este colonizarea spaţiului cosmic. Dacă Hawking īmi spune ceva de fizică, īl cred, dar dacă īşi depăşeşte domeniul, părerea lui valorează, logic vorbind, cīt cea a unui african tribal pişcat de ţīnţari. Care extratereştri, ce colonizare, dacă pīnă azi īn niciun ungher apropiat Pămīntului nu au fost descoperite condiţii de viaţă? De aici de pe pămīnt nu vom putea pleca decīt cu gīndul şi cu sufletul, după moarte. Hawking nu a emis o teorie plauzibilă, ci un nor de praf despre fuga pămīntenilor īn cosmos, un scenariu de film SF, aceasta referitor la scoaterea de la naftalină a unor personaje cheie, care să distragă atenţia omenirii de la probleme reale de pe planetă.
Chiar de-ar dori pămīntenii plecarea de pe Terra, nu o pot face cu CFR-ul, nici cu avionul. Īn fine, lăsīnd gluma la o parte, noi ca specie, tehnologic vorbind, putem produce pe pamīnt cīt să ne īnvīrtim īn jurul celor doi poli şi mai puţin īn spaţiu, pentru că fonduri uriaşe sīnt cheltuite īn războaie şi īn cercetări ştiinţifice menite să atenteze la fiinţa biologică umană. Avem mai īntīi nevoie să avansăm ca sistem social. Putem īncepe prin eliminarea politicienilor periculoşi din viaţa societăţii. Aşa cum este organizată specia umană, n-are şansă nici aici pe pămīnt, ca să nu mai vorbim de plecare īn spaţiu! Nu am auzit de vreo planetă care să aibă atmosferă unde omul să poată respira. Chiar dacă ar exista undeva īn Univers, nu ştiu cum am putea ajunge pīnă acolo, fiind vorba de mii şi milioane de ani lumina, iar viaţa omului e foarte scurtă. Cu siguranţă am putea face mai multe pe Terra. Dar, egoişti, ahtiaţi după averi, insensibili şi barbari, cei care guvernează lumea ne indică un viitor sumbru. Pīnă la plecarea noastră de pe Terra, autorităţile ne anunţă că cea mai eficientă modalitate de combatere a ţīnţarilor ar fi răspīndirea de insecticide. Cine ştie ce soi de insecticide sīnt difuzate din aer, dacă nu cumva substanţa falsei fericiri?
Maria Diana Popescu, Agero
Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL |
|
|
|
Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero: Lucian Hetco (Germania). Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (Romānia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia) Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com |
