Editorial

 

TRADUCĂTOR  LA  COMBINATE

Maria Diana Popescu, Agero

 

După ani de embargó vine vestea că porcul romānesc va ieşi din nou īn lume. Unde? Īn Federaţia Rusă. Şi industria păsărilor  īşi va lua zborul. Gata cu asediul gripei porcine şi aviare. A venit ordin de sus, de la Curtea Europei. S-au īntocmit planuri de măsuri, combinatele de porcine din ţară, declară specialiştii (care combinate?, majoritatea au fost īnchise), īşi vor angaja traducători, partenerii ruşi trebuie să priceapă că nu-i pasare ca porcul romānesc şi nici pui mai sănătos ca al nostru, deşi, prin gospodăriile romānilor, porcul asiatic l-a cam detronat pe Ghiţă al nostru. S-a aflat ca nu are colesterol, se poate sacrifica la trei luni, iar friptura din godac negru asiatic face bine celor cu probleme de sănătate, fiind recomandată şi persoanelor care vor să-şi păstreze greutatea. Specimenele autohtone, potrivit calculelor, pot trăi liniştite īn palate. Ele au, citez, „viitorul asigurat, din moment ce la chinuitoarea īntrebare – cīt mai au de gīnd să se īngraşe? - răspund afirmativ, chiar cu multă bunăvoinţă. Existenţa lor ţine de suprarealism, de fractal, de arta īnsuşirii lăturilor de lux. Depinde de sfera de „refracţie” prin care le observi, le gīndeşti, depinde de aplicaţia de contabil prin care le socoteşti, de īncărcătura de īnţelegere a fiecăruia dintre noi şi de alţi parametri pămīnteni, mai ascunşi, de care specimenele n-au auzit niciodată. A vorbi cu răbdare de bun privitor despre dezastrul pe care l-au făcut pămīntului romānesc, cu apel la simbolistică, găsind mereu asocieri ce-ţi dau senzaţia de déja-vu, constituie o formă, pe cīt de bizară, pe atīt de captivantă, de exorcizare a grăsunilor. Aşa cum īn logica neutrosofică ar fi reprezentate curbele şi suprafeţele īn 3D, grohăitorii ţepoşi se hrănesc sīrguincios cu sevele vitale ale poporului. Cazna de a  inventa, de a lua ce nu li se cuvine din forma şi conţinutul puterii, merită atenţie maximă. Ei nu trăiesc obsedaţi c㠄acest lucru s-a mai făcut”, nu se auto-inhibă, ies de fiecare dată īn faţa poporului cu preţul unui abur nou şi cu atitudinea aferentă, īncercīnd să convingă, să fie originali, să demonstrează că au ceva special şi salvator īn patrimoniul aburelii.

 

Originalitate īn arta parvenirii şi a hoţiei nu mai există, deşi fiecare exemplar e unic īn alt mod, prin rīt, urechi, coadă sau şorici, la fel ca amprentele digitale. Dacă īi invalidezi, īşi īnsuşesc cu năravul greierilor şi cu hărnicia furnicii pīnă şi firimiturile noastre de pe masă. Cam asta e, īn troc s-au amestecat experţii la nimic, tăietorii de frunză şi vigilenţii colecţionari de la benere cu mii de euro salarii pe lună. De ce s-au īnmulţit băncile ca ciupercile pe plaiurile noastre? De  ce au fost obţinute cele mai mari profituri din Europa īn sistemul bancar romānesc? Principalul vinovat de scufundarea economiei, benere ştie! A reglementat sistemul financiar spre bătaia de joc a cetăţeanului, spre prosperitatea băncilor, continuīnd să dea sfaturi: „este nevoie de reducerea bugetarilor, de o nouă impozitare a pensiilor…”. Aşadar, tratament cu  medicamente care repară buzunarul lor drept. Izvorul de bani pentru viaţa de lux a bancherilor este captat prin taxarea şi jefuirea celor mai săraci, deşi ar trebui să existe preocupare pentru bunăstarea romānilor. Risipa, incompetenţa, clientelismul politic, au distrus  ţara. Referitor la societatea de acum şi cea de dinainte de lovitura de stat, poate un politician să-mi răspundă cum a contribuit la dezvoltarea Romāniei? E o mare laşitate să nu rosteşti adevărul, azi, cīnd Romānia este distrusă sistematic, poporul este pauperizat programatic, stigmatizat de multe state occidentale. Ca urmare, „tot īnainte!”, īnainte, a fost sigur mai bine. Pe atunci, ca intelectual trebuia să dai dovadă, şi mama īmi povesteşte că īn regimul trecut dădea din plin, ca dascăli - oameni luminaţi. Li se cerea să fie exemplu. Şi erau, chiar de venea sau nu inspectorul de sector să-i controleze la catedră. Cam asta-mi trece prin minte, acum, cīnd romānii au devenit bătaia de joc a Europei, cīnd tot mai des īn locuri publice apar, pe līngă arhicunoscutele succesuri şi ienexactitudini, alte marionete din manualul de istorie cu lecţia bine-nvăţată, care se gudură pe līngă generaţia tīnără,  pe terenul acesta fragil şi fertil pentru nostalgicii palatelor cu slugi. Mulţimea sărăcită a tot strīns cureaua 22 de ani, nu mai poate īntreţine palate, cai şi caleşti, alte cohorte opulente, gata să pună umărul la amplificarea dezbinării  şi răului social. Nu mai dorim să fie īncă o dat㠄punct şi de la capăt, adică de la 1989. Cīnd de fapt ar trebui să se ocupe de destinul Romānei diplomaţii īnzestraţi, cum de ignorăm mereu istoria recentă şi lăsam să se strecoare la conducere toate Pristandalele? Deşi sīntem un popor liber, libertatea de a minţi şi manipula e a lor,  a noastră, de a permite să fim exploataţi şi minţiţi. La borna lui 1989 am avut şi bani şi  profesionişti şi intelectuali bine pregătiţi şi libertatea necesară spre a fi mai cel mai bun popor!

 

Maria Diana Popescu, Agero

www.agero-stuttgart.de