|
|
|
|
            |
|
EDITORIAL
TRATATE SECRETE Maria Diana Popescu
Īnvălmăşeală şi pericol de nedescris pe glob. Coordonatele politice grevate de interese meschine fac insuportabilă viaţa unor naţiuni. Liderii lumii nu-şi mai limitează viteza de putere īn acapararea, cu preţul sīngelui nevinovat, a resurselor naturale. Vor să stăpānească pămīntul şi nu ratează nicio ocazie. Valorile lor izvorăsc din imoralitate, egoism, avariţie. Snobismul autist, numit pompos politică de ajutorare, adică un soi de diplomaţie violentă şi acaparatoare, care nu se mai sperie de nicio atitudine critică, aparţine grupului de băieţi planetari īnarmaţi pīnă īn dinţi. Sub deviza īntrajutorării şi eliberării, se joacă de-a viaţa cu popoarele lumii, incapabili să articuleze programe coerente, dar capabili să nu piardă nicio oportunitate de a face bani de pe spinarea naţiunilor, cu orice mijloace, fie şi prin atacuri şi bombardamente. Lumea fierbe sub capac de plumb. Īn Nordul Africii şi īn Orientul mijlociu situaţia se agravează, numărul morţilor confirmaţi şi al persoanelor date dispărute īn urma catastrofelor din Japonia se apropie de douăzeci de mii, bilanţ īncă departe de realitate, fiind devastate zone īntinse de pe coasta pacifică a insulei Honshu.
Pe aerodromurile noastre vin aeronave americane cu aprobarea Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, iar sirena Wikileaks tulbură şi mai mult apele politicii romāneşti, deşi cam nedecisiv. Unii vor să ducă Romānia spre Vest, alţii spre Moscova. Firma care trimite gaz pe conducte īn casele romānilor este acuzată că umflă facturile după o reţetă patentată īn Franţa; eu mă īntreb cīt vom mai rezista īn haos, cine urmează după Muammar Ghaddafi, şi cu cine va fi īnlocuit? Probabil cu un lider care va face jocul ideologic bolnav al americanilor şi franţuzilor, un lider prin intermediul căruia să aibă acces neīngrădit la resursele Libiei, la capitalul uman, la piaţa de lucru a refacerii zonelor distruse de bombardament şi, de īnţeles, să-şi extindă pieţele de desfacere cu produsele lor burduşite cu boală. Extrem de spinoasă putem descrie conferinţa internaţională de la Londra din 29 martie, cu privire la Libia, cu participarea membrelor NATO, printre care şi Romānia, alături de altele din Liga Arabă şi Uniunea Africană. Răstălmăciri ideologice şi dialectice pironesc īn cuie viitorul Libiei, ţară pīnă de curīnd prietenă marilor puteri, de care s-au descotorosit īntr-un mod barbar. Lui Ghaddafi i se va stabili un alt domiciliu, iar liderii statelor implicate īn stabilirea zonei de excludere din Libia pun pe planşetă planuri cu privire la terapia-şoc a tranziţie, probabil, interminabilă, ca şi la noi, şi din care puterile lumii să stoarcă. Nu e de ici-de colo să ştii că tocmai ai plasat, din fotoliul comod de la casa albă īnroşită de sīnge, cīteva bombe din aer īntre ochii vreunui stat cu resurse naturale, ca apoi să te īnfrupţi īn voie din ele. Am īncercat să rezist tăcerii, dar nu pot. Atacul īnarmat nu e un serviciu public adus poporului libian, dedesubturile mai puţin declarate ale faptelor aşa-zis salvatoare, declanşate de marile puteri, sīnt o ocupaţie diplomatică murdară, mai veche decīt hoţia şi prostituţia. Īn plus, mobilul lor ipocrit de eliberare a populaţiei şi de apărare a democraţiei e eronat principial: binele nu se face cu forţa.
După atīţia mii de ani, īncă există sclavie, poli de putere aroganţi şi imorali, tratate secrete criminale, cu acţiunile inerente lor, laolaltă cu toate pericolele, extrem de puţin cunoscute popoarelor. Exagerările fără limite, călcarea īn picioare a demnităţii popoarelor nu le creează deloc resentimente. Nu vor să priceapă că politica de bumerang este contraproductivă şi nefastă planetei. A ne adapta şi a rezista istoriei prezentului, cīntărind competent viciile capitalismului impus cu vizibilă violenţă, e ca şi cum am accepta cancerul ca pe o formă de adaptare. Grămada (ca să nu zic căpiţa) de oligarhi care conduc lumea, īnchipuindu-şi că sīnt eterni, nu vor fi niciodată solidari cu naţiunile sărace, pe care le atacă, le colonizează şi le exploatează. Egolatria, īnverşunarea fiziopatologică şi gregară a acestor lideri sīnt palmele date păcii şi valorilor morale ale popoarelor şi este de preferat să ai atitudine, decīt să-i vezi pe sticlă lingīndu-şi blănile de lup īn faţa lumii, respirīnd un aer sīsīit de narcisism şi de plinătate de sine, atunci cīnd se adresează planetei cu privire la securitate şi democraţie. Īţi vine să-i ţinteşti cu praştia morală cīnd poziţia lor īşi pierde orice funcţie valorică. Aceşti minori īn poziţie de autorităţi mondiale, care manifestă avariţie şi violenţă īn momentele tragice īn care se găseşte omenirea, reacţionează ca şi cum planeta trebuie să-i aduleze, convinsă de puterea lor. Vă spun, merită fluieraţi din cīnd īn cīnd, dar mai cu seamă daţi jos din turn.
Maria Diana Popescu
Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL |
|
|
|
Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero: Lucian Hetco (Germania). Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (Romānia), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia) Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com |
