Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

Editorial:

UN ŞANTIER ĪN PARAGINĂ SAVANTĂ

Apetenţa pentru adevăr

Maria Diana Popescu, Agero

Jurnalistul zilelor de azi trebuie să provoace, dar cu decenţă, trebuie să fie mereu īn avanpost, expunīndu-şi condiţia vulnerabilă, vulnerată de conştiinţa propriei fragilităţi. Īnsă chiar şi aşa, e necesar să spună lumii mai multe adevăruri decīt este lumea īn stare să īndure. Trebuie să aibă īntotdeauna suficientă energie pentru a reīncepe, nu o chestiune de negoţ cu insolenţele, ci o luptă cu ridicolul de lux. Pentru că, vă vine să credeţi sau nu, dragii mei cititori, desigur ştiaţi, iată dezastrul situaţiei: au mare trecere prin lume mitocanii, violenţii, şantajiştii, numai cei la locul lor nu au, pentru că sīnt nişte biete rotiţe angrenate de uriaşa curea de transmisie a devălmăşiei sociale. Sīnt ei, cei aşezaţi la spirit, destul de puternici? Vor putea rezista pe acest şantier al prezentului lăsat anume īntr-o paragină savantă? Pentru că aşa arată omenirea la acest īnceput de mileniu. Vorbim despre o luptă dură īn condiţiile unei societăţi de consum, care a schimbat din rădăcini relaţia omului cu semenii (ridicīnd grave probleme de morală), dar implicit a modificat şi relaţia omului cu Supremul Creator.

Īn mult discutatul aforism 125 din Ştiinţa veselă, Nietzsche arăta cu degetul spre asasinii lui Dumnezeu. Gestul lui Nietzsche este cu certitudine unul de disperare, la fel cum noi astăzi sīntem liberi să-i arătăm cu degetul, ca un strigăt de disperare, pe cei care au dus la subminarea spiritului uman, la ruinarea societăţii. Ei, cei īnvestiţi s-o guverneze, s-o consolideze, īn majoritatea lor, şi-au asumat, ba şi-au cumpărat cu bani grei rangul, misiunea de gropari ai moralei. Să mai adăugăm pe aceeaşi notă importul masiv de morală occidentală, coroborat cu „boom”-ul tehnologic al acestui īnceput de mileniu, care a reconfigurat credo-ul mare al existenţei umane pe alte fundamente, pe alte orientări. Aşa īncīt oamenii au acceptat cu uşurinţă existenţa la vedere şi cu voce tare, comportamentul de tip consumist, avariţia barbară.

Preocupaţi mai mult de imaginea lor, oamenii nu mai sīnt aproape deloc selectivi, nici critici cu ei īnşişi. Au devenit confuzi şi dependenţi de „trend”-uri, de sistemele informaţionale, de „fast food”-uri; nu merg la teatru, nu citesc decīt fişiere electronice. Scara de valori este aceea pe care societatea modernă o īntocmeşte īn numele lor: scara unei societăţi consumiste, consecinţă a revoluţiilor de tot felul, de la cele tehnologice la cele economice, politice şi de interese; consecinţă a reaşezării după standarde internaţionale (unele total eronate) a noţiunii de familie, a sistemului educaţional, a drepturilor şi libertăţilor individuale. Din toate acestea şi din alte revoluţii la scară micro-socială au apărut şi se profilează cele mai periculoase distorsiuni. Uriaş derapaj social, nu-i aşa? Miliarde de dolari se investesc astăzi īn divertismentul societăţii de consum. Tehnologia modernă lucrează īn favoarea acestui lucru, ea nu slujeşte scopurilor omului modern, ci a devenit modul său de viaţă, aşa cum epoca lui Jim Morrison - a drogurilor, a băuturii, a sexului şi a „rock'n roll”-ului devenise modul de viaţă al generaţiei de atunci.  Revoltele, grevele, infracţionalitatea, crimele, sărăcia nu mai sīnt incidente istorice izolate. Din sīnul acestor fenomene antisociale au luat fiinţă generaţii care se autodefinesc negīnd valorile morale tradiţionale: generaţia rebelilor şi maneliştilor sub acoperire, generaţia de după blocuri, care preia mecanic exemplul pseudo-modelelor din tabloide, din „show”-uri, din rīndul fotbaliştilor, generaţia emo, practicanţi, zic ei, ai unui nou stil de viaţă, de fapt o altă doctrină  cosmopolită, o fantezie extravagantă a publicităţii, bazată pe ideea că o generaţie se naşte negīnd generaţia anterioară.

Astăzi tineretul se bucură de prea  multă īngăduinţă şi exces de libertate. Ei nu mai sīnt exmatriculaţi din şcoli pentru absenţe, pentru că au părul lung, pentru că fumează iarbă sau consumă alcool, pentru că iau anticoncepţionale sau ridică pumnul asupra dascălului lor. Morala laică şi religioasă nu mai prezintă niciun fel de interes pentru ei. Cam acesta ar fi progresul moral pe care societatea eliberată, liberă fără temei, īl plasează pe primul plan: īnregimentarea de bună voie a raţiunii şi a sufletului generaţiei prezentului īn tot felul de doctrine care nu mai fructifică nici potenţialul spiritual, nici potenţialul de viaţă al tinerilor. Pentru că odată prinşi īn sistemul de semne al libertinajului, īn iluzia confortului, a luxului vor fi īnregimentaţi de fapt īntr-o agreabilă sclavie colectivă. Li se va şopti mereu: „cumpără, cumpără!”. La fel cum cei care trăiesc iluzia şi speranţa că sistemele biometrice reprezintă soluţia salvatoare a viitorului, vor trăi practic şi ei marea ratare a libertăţii şi intimităţii individuale.

Ca un spirit care obişnuieşte să afirme: „Nihil sine Deo”, mărturisesc, tăvălugul ameninţărilor care asaltează modernitatea cronofagă nu mă sperie. Pentru apărarea valorilor tradiţionale culturale şi morale s-au bătut mai toţi marii intelectuali ai ţării. Nicolae Iorga spunea c㠄Romānia este o ţară īnconjurată de romāni”. Eu cred cu tărie īn romānii inteligenţi de peste graniţă şi īn cei rămaşi acasă. Dacă singurul domeniu prin care Romānia s-a integrat onorabil īn Uniunea Europeană este cultura, negreşit se cade să ne numim şi pe noi, revista AGERO, ca fiind o utilă punte pentru dialog īn folosul Romāniei, cu romānii de pretutindeni şi nu numai, īn sensul promovării „romānismului şi a valorilor naţionale”, īn sensul păstrării identităţii spirituale şi culturale a poporului romān. Fiecare din dumneavoastră care īmparte virtute şi lumină din flacăra spirituală a poporului nostru, face bine de fapt ţării. Pentru că nu putem lumina īn īntunericul crizelor de tot felul, care vin spre noi din afara graniţelor, dacă nu aprindem mai īntīi lumina īn lăuntrul nostru, prin iubire, prin cultură, prin credinţă, prin unitate . Să rămīnem uniţi prin tot ceea ce poate īnălţa Romānia. Numai aşa vom putea depăşi problemele grave ale societăţii contemporane, sau măcar să le rezistăm onorabil.

Maria Diana Popescu, Agero

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu īşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, īn concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face īn virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com