|
Unirea
sub Cuza si Basescu
Prof. dr. Viorel Roman
consilier academic la Universitatea din Bremen, Germania
 In
discursul de Ziua Unirii 2007, preşedintele Traian Băsescu a declarat la
Iaşi, că modelul său e domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Cine-i modelul şi
ce urmărea el? Dupa ce Congresul de la Paris i-a eliberat de
protectoratul ruso-turc, moldo-valahii au realizat la 24 ianuarie 1859
Unirea Principatelor sub Cuza, apoi el reorientează Principatul de la
Istambul / Moscova spre Roma / Occident. Dar fără succes: ruşii,
maghiarii, grecii, turcii, austriecii şi sîrbii erau (si mai sunt încă) în
mod firesc împotriva emancipării românilor de sub supravegherea
religioasă greco-pravoslavnică.
Dupa
detronarea, exilarea lui Cuza, unirea cu Roma este înlocuită de
francmasonii liberali cu limba, cultura franceză şi dinastia germană. In
ciuda tuturor, Cuza este un erou. Anturajul său, în afară de M.
Kogălniceanu l-a trădat. Ziarul rus Le Nord, 22 febr. 1864, remarcă:
„Cuza aspiră nu mai puţin decât la coroana regală a României,
subordonarea ritului grecesc celui roman în Principate, convertirea lui
însăşi la catolicism, în schimbul sprijinului puterilor catolice pentru
urcarea lui la tron.“
In acelasi an
boierul Nicolae Rosetti Răznoveanu îl denunţă la Moscova pe Cuza: „Toţi
am fost cuprinşi de cea mai dureroasă nelinişte văzând stăruinţele, deja
de patru ani, de a smulge ţării noastre credinţa, care până acum a păzit
şi mângâiat pe părintii noştri; toti am tremurat, vazând că apărătorii
fireşti ai credinţei noastre, oameni, care stau în fruntea tării
noastre, se unesc deschis cu aceste sforţări care ne împing prin toate
mijloacele la schismî şi erezie, supunându-ne jugului papal… In acelaşi
timp, organele oficiale ale guvernului au început, la orice ocazie, să
deştepte în noi ură şi dispreţ faţă de coregionalii noştrii din Rusia
şi
de biserica greacă de la Constantinopol, mama noastră obşteasca… N-a
fost destul că a lipsit de putere pe calugării greci, trebuia să-i şi
gonească… Cu toate acestea generaţia de acum… a rămas legată in adâncul
inimii sale de vechia lor credinta ortodoxă, astfel că râvna guvernului
nu a putut culege multe jertfe... Dar viitoarea generaţie va fi mai
accesibilă pentru iubirea papală. Pentru aceasta au început sa scoată
din seminariile naţionale limba părinţilor greci şi să o înlocuiască cu
studierea limbilor franceză şi latină… au introdus profesori
greci-uniti. In fruntea Universitătii din Iasi au pus pe un unit… In
şcolile de fete au adus surori de carietate catolice... In oraşele de
judeţ, ca in Botoşani, se vede că sunt destul de mulţi simpli preoti
catolici de parohie, au instituit episcopate catolice. A pregătit
introducerea calendarului greco-unit… In sfârşit, ca să se dea ultima
lovitură, s-a infiinţat seminarul catolic din Iaşi ca să inunde satele
noastre cu propagandisti romano-catolici şi să le predea ca jertfă
prozelitismul bisericii papale. Guvernul nostru nu pierde nici-o
inprejurare ca să arate o vădită bunavoinţă faţă de episcopul catolic
şi
propagandei lui, pe când în locurile cele mai inalte se discută public
despre superstitiile credinţei ortodoxe… Pe lânga aceasta trebuie să Vă
spun, ca guvernul nostru, numai pentru a termina despoticele sale
planuri… trebuie să se incredinteze de ajutorul – fireşte nu fără folos
personal – politicei străine, trebuie să-i dea – zic – o asigurare:
aceasta asigurare este darâmarea religiei noastre nationale şi
inlocuirea ei cu religia catolică. Nu am nevoie să arăt aici legătura
launtrică, care uneşte propaganda catolică din ţara noastră cu
propaganda pe care o savârşeste în aceiaşi vreme clerul polon,
însufleţit de aceiaşi politică în tinuturile apusene al imperiului
(rus). Astfel a trebuit să se temine marele plan, care nu a avut alt
scop afară de a ataca imperiul rus ortodox în acelaşi timp din două
parti opuse, creându-i la Vistula şi pe Dunare duşmani de credinţă
şi de
politică. Augustul impărat, care conduce în prezent soarta imperiului,
numai să voiască şi va stropsi cu o singură lovitură revolutia şi
erezia… Eu nu vorbesc despre marile interese politice, care trebuie să
împiedice Rusia în lupta contra distrugerii ortodoxiei la Dunare; numele
ei atunci va fi urât, influenţa ei va fi pierdută, influenţa duşmană
însa va fi stapână lînga porţile ei. Eu chem gânduri nelumeşti. Eu mă
adresez ortodoxiei tuturor fraţilor nostri din Rusia… Ceea ce aţi făcut
pentru tinuturile apusene ale imperiului, unde ca şi la noi, credinţa
naţională a fost o ţintă pentru fanatica propagandă a partidului polon,
faceţi acelaşi lucru şi pentru noi…“ (Stefan Berechet, Un nou document
privitor la reformele bisericesti ale lui Al. I. Cuza, in Biserica
Ortodoxa Româna, 1925, p.75)
Aici sunt
sintetizate prejudecăţile ortodoxe legate de Roma, dupa Unirea din 1859
şi Revoluţia 1989: (re)orientarea moldo-valahilor de la ţarul rus şi
Patriarhul grec spre Europa (azi UE), spre Roma e trădare; prezenţa
occidentală pe Vistula şi Dunăre la poloneji si români (extinderea
NATO), este si din punct de religios inacceptabilă pentru ortodocşi;
prezenţa catolicilor şi unitilor cu Roma din Ardeal in învaţământ,
institutiile de carietate sunt numai un cal troian al prozelitismului
occidental; chiar şi cultura laică franceză, limba franceza şi latina
sunt la fel de subversive etc.
Acest codex
pravoslavnic era propagat în România postrevolutionară sub lozinca - „Nu
ne vindem tara!“ La Revoluţia din 1989, Ion Iliescu, fidel celei de a
„treia Roma“ / Moscova, ia puterea dupa lichidarea lui Nicolae şi Elena
Ceauşescu, adepţi ai celei de a „patra Roma“ / Bucureşti. De atunci
toată suflarea româneasca e pentru Europa / UE şi depăsirea statutului
de sclavi de pe plantaţia de la periferia occidentului.
Asa a reapărut
spinoasa dilema politico-religioasă din vremea lui Cuza Vodă: pentru
integrarea româno-ortodocşilor în vest, in lumea catolicilor şi
protestantilor, e necesar un limbaj comun, de dialogul şi Unirea cu
Roma. In acest scop Iliescu a fost de mai multe ori la Roma şi când
Emil Constantinescu, un subaltern de-a lui pe linie de PCR, era
preşedinte, Ioan Paul II a vizitat România si a redeschis, unicului neam
ortodox de origine latină, portile UE. Au venit apoi şi conducători
laici. România e azi în UE.
Si
Preafericitul Patriarh Teoctist a fost de mai multe ori la la Roma, s-a
îmbraţişat in vazul multimii cu Ioan Paul II şi au vorbit de Unire atât
la Bucureşti cât şi in Piaţa Sf. Petru. Bineinteles că Iliescu nu e
Cuza, cum nu e nici Emil Constantinescu, care-l imită în mod penibil.
Lipseşte şi azi un M. Kogălniceanu şi o generaţie pe masură.
In Războiul
Rece rusii au lichidat tot ce facilita românilor orientarea spre vest.
Două mii de biserici unite cu Roma au fost trecute la ortodoxia
pravoslavnică a Moscovei de Armata Roşie. Mii de preoti şi zeci de mii
de intelectuali prooccidentali au fost exterminaţi şi exilaţi. Au fost
interzise mii de publicatii, autori. A urmat îndobitocirea comunistă, cu
larg caracter de masă: „In scolile elementare, de specialitate, dar mai
ales din licee şi facultăti trebuie sa fie înlaturaţi profesorii de
valoare care se bucura de popularitate. Locurile lor trebuie să fie
ocupate de oameni numiti de noi, avind un nivel de pregatire slab... la
facultăti să ajunga cu prioritate sau în mod exclusiv, cei ce provin din
cele mai joase categorii sociale, cei care nu sunt interesati să se
perfecţioneze la nivel inalt, ci doar să obţină o diplomă." (KGB.
Istoria secretă a operatiunilor sale externe de la Lenin la Gorbaciov.
Bucuresti 1994, p.447)
In acest
context nu-i de mirare că Ion Iliescu pe de o parte a linisttit
norodul drept credincios cu duhul soborniciei si pe de alta s-a
confruntat şi cu vrăjmaşi cunoscuti deja sub Cuza. Rusii, grecii,
maghiarii şi sirbii nu sunt pentru emancipare moldo-valahilor şi Unirea
lor cu Roma. Nici greco-catolicii, uniţii cu Roma, după o generatie in
catacombe, n-au ajuns la cadenţa impusa de clarviziunea si dinamismul
Romei.
Românii care
mai pledează pe fata pentru obedienţa rusă şi greacă sunt puţini, totuşi
există urmaşii ai boierului Raznoveanu, ai KGB-ului. Ei se închina în
continuare la Moscova / Constantinopol şi văd în Occident tot răul,
vrăjmasie şi prozelitism. In lipsa alternativei occidentale autentice,
reapar paleativele trecutului. Astfel curentul cultural francez,
francmasonii liberali, dinastia cu prinţul Duda, colonel al Armatei
române, joacă din nou rolul de intermediari între români ortodocşi şi
occident.
Sub Iliescu am
avut o situaţie similară cu cea sub Cuza, dar exact pe dos. Dacă Cuza şi
Kogălniceanu în taină şi fără sprijinul eficient al intermediarilor cu
Roma, au fost mari deschizători de drumuri inpotriva tuturora, Iliescu
şi Teoctist, cu toate că au avut sprijinul papei Ioan Paul II, al
Vestului, inclusiv dorinţa majorităţii, nu au fost la înălţimea
momentului istoric prilejuit de sfârşitul Rpzboiului Rece. Din contră.
Era Iliescu & Teoctist a fost numai una de tranziţie.
2007 e clar că
„toate drumurile duc la Roma“, că Papa nu-i pentru convertire. Nici
măcar modelul Unirii cu Roma a greco-catolicilor transilvăneni din 1700
nu e actual, iar extinderea UE / NATO nu e impotriva ruşilor, care
coopereaza cu occidentalii pe fronturile Asiei. Cultura apuseană nu
respinge valorile creştine orientale. Majoritatea văd că România şi
Republica Moldova merg într-o direcţie gresită. 90% din tineret vor sa
fugă în vest. Si dacă Cuza, Ceausescu, Iliescu, Constantinescu n-au
reusit, dupa Razboiul Crimeii şi Razboiul Rece, să-i scoată pe
moldo-valahi de la periferia mizeriei orientale si să-i integreze în UE,
urmasul lor, Băsescu are acum o şansă.
Numai Unirea
cu Roma, adica realizarea marele proiect national iniţiat de de Cuza,
poate salva ţara de situatia de periferie în bătaia tuturor vânturilor.
Bineînţeles că o apropiere între căpitanul de cursă lungă Băsescu şi cel
mai mare teolog şi filozof al timpurilor noastre, papa Benedictul XVI,
nu-i usoară! Totuşi să ne reamintim de vizita comunistului Ceausescu, a
(neo)comunistului Iliescu la Roma şi de Constantinescu, un obscur
activist PCR de la Facultatea de Geologie, care a avut curajul de iniţia
venirea Papei Ioan Paul II la Bucuresti, 1999 şi mai ales de vizita
papei Benedict XVI in Turcia, la Patriarhul Bartolomeu I de ziua Sf.
Andrei, 2006.
In ciuda
riscului de a fi mazilit de monstroasa coaliţie dintre liberalii
francmasoni şi sobornicia greco-pravoslavnica Traian Băsescu vrea să
mergă pe urmele lui Cuza, a înaintaşilor lui, Ceausescu, Iliescu,
Constantinescu. Devotamentul său pentru Cuza merită toata cinstea. Pana
acum Basescu, prizonier al Alianţei, a curentului francmason şi cultural
occidental, n-a reusit să rupă lanţurile coruptiei şi duplicităţii moldo-valahe, să-i scoată pe români la liman, din eterna mlaştină a
orientului.
Republica
Moldova e încă sub rusi, dar România e membră a UE/NATO, ceea ce e din
nou un avans de încredere a occidentalilor faţă de toti românii, similar
cu cel de dupa primul razboi mondial. Atunci, în România Mare,
încrederea a fost nejustificată. Francmasonii, germanii etc. au subminat
unirea cu Roma, dar acum românii sub Traian Băsescu pot din nou decide:
Moscova / Istambul sau Roma? Cu instinctul sau politic, care l-a avansat
în fruntea ţării, Băsescu este constient ca programul politic
liberalo-francmason, cultural occidental, inclusiv printul Duda sunt
praf în ochi. Totul e numai o faţadă, care vrea să ascundă defectele
sistemului turco-fanariot, care domneşte de cinci secole la Bucuresti
şi
a făcut ca şi România Mare să se prăbuşească în numai doua decenii.
Integrarea in Europa / UE va fi la fel de pasageră, daca se va nesocoti
dorinţa de unire cu Roma a lui lui Cuza si urmaşilor. Băsescu este pe
drumul cel bun, el articulează ce vrea poporul, tineretul român.
Prof. dr. Viorel Roman
consilier academic la Universitatea din Bremen, Germania
|
Comentarii de la cititori |
-------------------------------------------
-- Formular: 'Parerea'
-------------------------------------------
1. Ce doriti sa ne transmiteti?: 'Comentariu'
2. Tema / articolul / autorul:: 'UNIREA SUB CUZA SI BASESCU/
Prof.Dr.VIOREL ROMAN'
3. Numele si prenumele Dvs.: 'Constantinescu, Adrian'
4. Adresa Dvs. E-mail: 'const46@yahoo.de'
5. Numarul Dvs. de telefon (fix): '0049 - (0)211 - 776103'
6. Numarul Dvs de telefon (mobil): ''
7. Textul mesajului Dvs.: 'Personal consider ca articolul domnului
prof.dr V.Roman - UNIREA SUB CUZA SI BASESCU in mare este bun respectind
realitatea evolutiei istorice a evenimentelor descrise. Nu sunt de acord
cu unele interpretari personale facute de dumnealui precum ca intreaga
evolutie a Romäniei si neamului romänesc se incadreaza intr-un
dreptunghi al celor 4 Rome de unde a fost dirijata/sau spre care ar fi
trebuit sa fie dirijata:
- Roma nr.1 - Roma papei catolic, a primului patriarh al crestinatatii,
a Cetatii Vatican
- Roma nr.2 - Constantinopol (actualul oras turc Istanbul) unde isi are
sediul patriarhul greco-orthodox (al doilea patriarh al crestinatatii
aparut dupa scindarea Imperiului Roman in doua parti in secolul V e.n.)
- Roma nr.3 - Moscova (Moskwa - capitala Rusiei) sediul tzarilor rusi
orthodocsi, pravoslavnici; dupa revolutia bolsevica din 7.11.1917 sediu
al tzarilor "rosii" comunisti si atei
- Roma nr.4 - Bucuresti - capitala Romäniei de unde timp de 24 de ani
ultranationalistul comunist Nicolae Ceausescu a condus in mod despotic
si autarhic tzara fara sa se lase dirijat de nimeni
O oarece doza de adevar ar fi in aceste interpretari insa nu sub forma
prezentata de domnul Roman (unica pina acum in analele istorice)
De exemplu catre sfirsit scrie domnul Roman citez:
.... Totul e numai o fatada care vrea sa ascunda defectele sistemului
turco-fanariot care domnesc de cinci secole la Bucuresti si a facut ca
si Romänia Mare sa se prabuseasca in numai doua decenii .......
Ca intr-adevar la Bucuresti se perpetueaza obiceiurile tipice mostenite
de la a doua Romä (Constantinopol/Istanbul), adica sistemul
turco-fanariot cu peshkeshuri, chubukuri, shpagä, nepotism, trafic de
influenta, coruptie, clici oligarhice, camarile prezidentiale si
prim-ministeriale nu se poate nega. Desi din 2005 incoace actuala
guvernare face tot ce-i posibil pentru zugrumarea acestor defecte
mostenite de secole.
Dar ma intreb: coruptie, trafic de influenta, comisioane de interese,
etc nu exista si in alte capitale, chiar cele occidentale care n-au stat
nici macar o secunda sub papucul sultanului, domnitorului fanariot,
turcului sau grecului? Numai aici in R.F.G. as putea aminti cel putin 3
scandaluri de proportie (si asta-i numai virful aisbergului mediatizat
de presa): afacerea MANESMANN-VODAFONE, afacerea SIEMENS, afacerea
LEUNA-AIR AQUITAINE (cind combinatul chimic de la Leuna (cit. Loina) din
fosta R.D.Germana a fost privatizat in conditii misterioase de catre un
concern francez Aquitaine; iar fostul cancelar, batrinul Kohl nu era
strain de afacerea paguboasa, dar cine ar fi indraznit "sa traga" in
Kohl? Presa libera a scris, cititorii au citit si s-au crucit, ciinii au
latrat si caravana a trecut! Iar nisipul s-a asternut din nou pe urmele
caravanei! Unii au ramas cu comisioanele si mii de EUR in conturi, altii
au ramas someri care primesc 345 EUR pe luna in cont, bogatii devin mai
bogati iar saracii devin mai saraci!
In ceea ce priveste afirmatia precum ca Romänia Mare s-ar fi prabusit
datorita aceluiasi sistem defectuos turco-fanariot perpetuat de secole
la Bucuresti, imi permit sa spun ca aceasta afirmatie este o eroare
colosala. Intr-adevar, in 1940 ROMÄNIA MARE s-a prabusit (prin ruperea
Bucovinei de Nord, Bassarabiei, tinutului Hertza, Transilvaniei de Nord
si Cadrilaterului/Dobrogei de Sud din trupul Romäniei asa cum fusese ea
constituita la 1 decembrie 1918). Dar nu din cauza defectuosului sistem
turco-fanariot, ci datorita SITUATIEI GEO-POLITICO-STRATEGICE existente
in Europa interbelica; la un pol URSS (care ajunsese o forta economica
si militara demna de luat in seama) si sistemul comunist, la celalalt
pol MARELE REICH GERMAN (care ajunsese nu numai o forta economica, dar
si cea mai mare forta militara europeana si chiar mondiala) si sistemul
nazist/national-socialist. Iar pe margine, fostele puteri europene Marea
Britanie si Franta care faceau rugaciuni pentru salvarea pacii in Europa
si faceau pe ele de frica. In aceste conditii reale cind fostii aliati
naturali ai regatului Romänia Mare (M.B. si Franta) au fost eliminati de
pe scena europeana, ce putea sa mai faca biata tarisoara romäneasca?
Decit cel mult, ce a facut. Si a iesit cum a iesit.
Adrian Constantinescu
Düsseldorf'
|
