|
|
|
|
            |
|
EDITORIAL
VECHILUL ŞI SCLAVII
Maria Diana Popescu, Agero
Presa de pe toate meridianele face mare haz de bătrīnul jandarm planetar, cum că i s-ar fi tocit aproape toţi dinţii şi nu prea mai poate articula cuvintele, cīt să mai fie ascultat. Dar eu am impresia că-i vorba tot de o piesă de teatru, bine pusă la cale de Statele Unite ale Crizei. Da, da, puterile lumii se reconfigurează şi, ca īntotdeauna īn istorie, vremurile grele vor fi simţite doar de statele plăpīnde. Ce n-a reuşit Franţa lui Napoleon şi Germania lui Hitler a desăvīrşit Uniunea Europeană. Dacă Europa nu doreşte să pice īn cofă va dansa de acum īnainte după cum cīntă Germania şi Franţa, amabile să preia din sfīnta suveranitate a statelor. Trist dar adevărat, realitatea bate filmul, chinezii comunişti dau lecţii de capitalism americanilor, lecţii mai sănătoase decīt cele ale capitaliştilor propriu-zişi. Tot mai multe state sīnt pe marginea rīpei, F.M.I. o duce excelent, băncile prosperă, ascunzīndu-şi bolile sub diverse eufemisme, deşi de la bani au īnceput războaiele neperformante. Romānia pare a fi o maşină butonată de Franks - vechilul care bagă miniştrii īn şedinţe şi īşi mustră după pofte sclavii. Doar scrie negru pe alb, noi nu mai avem decīt competenţe mărunte. Franks nu e deloc un ageamiu şi are mult de cīştigat. Chiar dacă umblă cu pantofii găuriţi, ştie să parcheze avionul. Cīt priveşte politica internă, se īncearcă ascunderea pisicii moarte de la unul la altul pīna cīnd una din părţi īşi va pierde răbdarea. Şansa noastră la rezistenţă e să ne păstrăm credinţa, limba, aerul, pămīnturile, apele, pădurile, păşunile şi munţii, īn timp ce vom privi neputincioşi cum alţii ronţăie īmprumuturile externe, dīnd vina pe cheltuieli sociale exagerate. E prea tīrziu să mai sperăm la independenţă economică şi de stat, atīrnarea a venit odată cu integrarea īn fantomele internaţionale. Īntr-o economie globalizată niciun popor nu mai este suveran din punct de vedere economic.
Politicienii din bătătură, care şi-au făcut datoria doar faţă de ei şi de stăpīnii lumii, o vor duce bine indiferent de schimbări. Au sacul cu galbeni lăsat la păstrare peste hotare, noi, restul, sīntem cetăţeni neperformanţi, precum creditele cu dobīnzi uriaşe, adică pierderi colaterale ale capitalismului. Bend over!, sistemul capitalist ţinut īn viaţă de infuzia de mīnă de lucru ieftină din fostele ţări comuniste şi de pieţele acestora, acaparate de marile corporaţii, a fost īnvins. Eficienţa economică a ţărilor occidentale scăzuse simţitor īn ultimii douăzeci de ani, era de aşteptat, capitaliştii nu prea aveau chef lucru, deveniseră nişte īmprumutaţi la bănci sau asistaţi social. Cele mai mari probleme le au īn prezent ţările ale căror P.I.B. era susţinut de turism, acolo unde nu exista o economie reală. Aproape de noi, Germania īşi face bine treaba, mizează pe istoria noastră zbuciumată, plină de greşeli şi de compromisuri, iar mie, gīndul īmi alunecă la datoria care a declanşat al doilea război mondial, cīnd Romānia a pierdut o parte din teritorii, dīndu-ne sistemul de valori peste cap.
Ar trebui să fim atenţi ca naţiune, istoria se repetă pe aceleaşi axe, dar cu mijloace moderne. Ni se tot inoculează ideea că sīntem o naţiune de leneşi, dar romānii sīnt īn marea lor parte oameni harnici şi foarte inteligenţi. Nu sīntem nici mai răi, nici mai hoţi decīt alte naţiuni. Se īncearcă obstinat acreditarea imaginii unui popor necivilizat, leneş şi hoţ, reuşindu-se de multe ori scoaterea la suprafaţă a uscăturilor existente, de fapt, īn sīnul fiecărei naţii. Traversăm noi o perioadă mai dificilă, graţie lipitorilor străine sau autohtone şi graţie funcţionării defectuoase a organismelor Statului, dar mai avem īncă destule condiţii pentru a păşi dincolo de strīmtoare. Sīntem acum īn epoca burgheziei, a şarlatanilor deveniţi peste noapte patroni, ei fac şi desfac legile ţării, guvernul īi ajută cīt poate. Se fac īmprumuturi pe spinarea ţării şi a celor mulţi, vom plăti impozit şi pe mersul pe jos. Banii de la F.M.I., destinaţi autostrăzilor au luat calea visteriilor ignobile, şi ne scot ochii cu cīte un metru de autostradă, cu cīte o sală de sport īn nu ştiu ce sat bătrīn de munte. Dosarele penale ale magnaţilor primesc amīnări lungi. Scoşi de după gratii, invocīnd claustrofobia şi alergia la īnchisoare, sīnt avansaţi īn funcţii mai īnalte, mai uşor şantajabili, pot fi folosiţi īn aceleaşi scopuri. Aşa ne trebuie, la toate alegerile i-am votat pe ai noştri, dar la numărătoare din căciulă au ieşit tot ai lor. Celor mulţi şi săraci le-a rămas tot munca pe nimic, şi dacă din greşeală romānul mediu ajunge vīrsta de pensionare, īncearcă să supravieţuiască, plătind datoriile făcute de aleşii neamului. De la norod se aşteaptă votul şi banii din taxe, īn rest, rolul lui e de batistă igienică, dispreţuit ca orice slugă supusă. Cred cu tărie īn ceea ce spun şi mai presus de toate īmi iubesc ţara.
Maria Diana Popescu, Agero
Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL |
|
|
|
Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero: Lucian Hetco (Germania). Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (Romānia), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia) Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com |
