VĪNT  OTRĂVITOR

Maria Diana Popescu, Agero

Mă gīndesc cu groază la zăpadă. Frig, polei, gheaţă la mal, arestări de toamnă-iarnă ale şpăgarilor notorii. Bancul cu ruşii („Niet freedom! Eta carnaval!”) bagă spaima īn oasele reţelarilor complici. Spaima şi atīt. Un pīrīcios a aruncat o piatră īn borşul hoţilor, reţeta era prea condimentată, iar deştepţii nu pot s-o scoată fără să se mīnjească. Cauciucuri īmpărţite pe clase ca frigiderele, comerţ cu porci, străzi aglomerate. O lume de maşini, de oameni derutaţi, buimaci, dezorientaţi, sărăciţi de mantra austerităţii. Guvernul direcţionează pentru 2012 nu mai puţin de 360 de milioane de lei spre drumurile judeţene şi comunale, adică spre craterele hulpave ale dregătorilor şi pentru sacoşele cu făină, zahăr şi ulei la kil electoral. E departe timpul īn care, pe autostrăzi suspendate, vor circula maşini propulsate de energii alternative. Tehnologiile sīnt disponibile de cel puţin 15 ani, īnsă nimeni n-a putut investi īn ele din cauza companiilor petroliere. Banii de la buget, investiţi „cu cap” nu se regăsesc pe drumurile patriei, nici īn şantiere de construcţie, nici īn şcoli, nici īn spitale, nici īn nivelul de trai. Multă vreme am crezut că e vorba despre incompetenţă. Īmi e din īn ce mai clar, se lucrează conform planurilor elaborate de aceşti inventatori de „inteligenţă artificială”, care se identifică pīnă la contopire cu parvenitismul, şpaga şi hoţia.

Iarna bate la uşă, adio plimbări lungi pe īnserat. Mai o cafea la gura sobei, mai un porc resentimentar pīrlit la televizor. Cu tăişul la beregată, tot şantajist şi, la o adică, ne-am ars dacă afirmăm că i se trage de la piraţi, de la ciubucăreli cu haine de lux, cu ţigări şi cafea. De!, banii puşi deoparte de dinainte de ’89! Să fi trăit cu ceai şi cu lecturi din Platon sau, ca astăzi, cu metafore speculative? Dacă ar fi să se plaseze dilematic īntre lup şi şoricel, ce credeţi că ar alege poporul? Şi-şi nu mai merge. Deşi mă sperie gīndul că la noi merge şi aşa. Soluţia ar fi să-i dezvăţăm pe toţi de lăcomie. Am dat şi acatiste pe tema aceasta.

Uniunea ne stinge ţigările şi obligă la cele anti-incendiu, pentru că unor entităţi cu avīnt revoluţionar le-a picat greu la stomac coliva loviturii de stat din 1989, au arsuri mari şi, rīnd pe rīnd, īncep să se căiască prin presă: „mi-e jenă să văd imaginile de la revoluţie”. Care revoluţie? Cum să nu-ţi fie jenă, bade Ioane de pe scenă, dacă īn īnregistrările video ale romānilor amatori, matele, īn calitate de actor, dădeai ordin să se execute foc asupra Bibliotecii Naţionale. Vizionīnd filmul fatidicului decembrie, mă mir şi eu de ce gloanţele şuierau şi secerau numai īn mulţime. Nicio pocnitură īn balcon, nici măcar o fereastră spartă. Straşnică regie!, bine şcoliţi actorii care, mai apoi, au dat certificate de vajnici revoluţionari pe bandă rulantă, chiar şi īn oraşele unde nu s-a simţit miros de praf de puşcă! „Agenturili străine” şi-au trimis delegaţii īn balcon, mulţi dintre ei furau din alimentarele comuniste şi din buzunare, azi, revoluţionari, politicieni, oameni de afaceri, mari latifundiari, poeţi de top cu zahanale şi verzişori īn cont, viraţi de preacuviosul Vīnt. Jenant! Cei care īşi cărau atunci morţii şi răniţii, nu făceau parte din regie. Minciuna e o lecţie democratică, iar sărăcia, o realitate cruntă. Cei ucişi īn lovitura dată statului s-au īmpuşcat īntre ei, răniţii au alunecat pe strada cu polei, cei reţinuţi s-au dus singuri la Jilava. De ce ne mai zbatem pentru adevăr? Cīt de simplu este azi! Eşti politician, membru de partid - avem mulţimi de miriapozi - mergi la şedinţe, plăteşti cotizaţia, promovezi īn fotolii ministeriale, furi cu legea sub braţ, faci averi de top, eşti trimis la răcoare 24 de ore de ochii lumii, apoi eliberat pe motiv că nu există probe.

Aşa că, bade Ioane, n-are de ce să-ţi fie jenă, poporul nu şi-a dat seama atunci că era un film cu īmpuşcături, īn care a īnvins libertatea de a muri de foame, libertate hoţilor, a criminalilor, libertatea tīlharilor de etala īn voie averile prădate de la stat. Păcat de cei morţi! Cinste vīntului care i-a cumpărat din nou pe toţi! S-a confirmat pentru a nu ştiu cīta oară: corupţia conduce justiţia, nu C.S.M.-ul! Mīine-poimīine electoratul va pune ştampila tot pe vīnt! Măcar la CSM. Un prăpădit care fură fier vechi e trimis la răcoare pentru cinci ani. Gaşca vīnturilor interlope, care fură sute de milioane de euro, īşi diluează probele şi e pusă īn libertate, deşi fiecărui membru nu i-ar ajunge două vieţi de gratii pentru jefuirea ţării. Dacă ar fi să inversăm scenariile, prin īntoarcere īn timp, zidul de la Tārgovişte, unde au avut loc cele două asasinate, n-ar fi fost de ajuns acestor jefuitori de ţară. Ceauseştii n-a furat nimic, absolut nimic. Deveniseră incomozi hoţilor de azi. Atīt. Justiţia īşi bate joc īn public de romāni. Băieţaşii şi fetiţele de cartier care au sărit direct īn Parlament sīnt apăraţi la sīnge. Să fim serioşi: totul este politică de clan, dăunătoare poporului, mai avem mult de īndurat. Mecanismele spălării milioanelor de euro abia s-au pus īn mişcare. Banii delapidaţi prin contracte supraevaluate de peste cincizeci de ori, ori prin altele fictive, sīnt transferaţi către lanţuri de firme, majoritatea offshore-uri din afara graniţelor. Specialiştii de la S.R.I. şi de la Poliţie reuşesc īntotdeauna să descifreze şi să probeze drumul banilor, dar se īmpotmoleşte īn sertarele justiţiei.

Vīntul e liber din nou să bată īn toată ţara, tot vīntul a extins incendiul din Vīrful Căldăruşei, unde au fost distruse 17 hectare de pădure şi şapte hectare de teren. Cui să-i mai pese de pădurile, de oraşele patriei, de poporul sărăcit şi demoralizat! Nimeni nu ia măsuri nici cu oraşul Moldova Nouă din Caraş Severin, acoperit cu nori groşi de nisip, provenit de pe iazul tehnic de decantare de la Tăuşani. Odată cu īnchiderea Societăţii Moldomin şi cu disponibilizarea angajaţilor, staţia de pompare care asigura umplerea cu apă a lacului a fost oprită. Orice adiere de vīnt (vedeţi?, tot vīntul, bată-l vina!), ridică nori de nisip tehnologic foarte periculos pentru sănătate şi pentru īntreaga zonă. Nepăsarea autorităţilor locale i-a făcut pe oamenii din Moldova Nouă să adune semnături pentru plīngere la Ministerul Mediului şi la Preşedinţie. Nisipul īmprăştiat de vīnt le-a transformat viaţa īn iad, īi expune la boli, īi ţine prizonieri īn propriile case.

Maria Diana Popescu, Agero

www.agero-stuttgart.de

Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (Romānia), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com