Pagina de front  | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana

 

Analiza strategica SWOT  a unei intreprinderi/organizatii

Titus Filipas

Impresii si pareri personale in FORUM

 Textul complet, avand dimensiunea de 46 de pagini format A4, este accesibil ca document  pdf. Accesati aici >>>>

   

In lucrarea  sa clasica din 1916, “Administration industrielle et générale”,  unde trata  doctrina gestionarii organizatiilor,  si in particular a intreprinderilor  economice, Henri Fayol  (1841 - 1925) considera planificarea strategica drept functia manageriala cea mai importanta.

   Calitatea deciziilor  strategice ale consiliului de administratie (‘board of directors’) si directorilor CEO  (directorii coordonatori de manageriat si decidentii finali) dintr-o  organizatie/intreprindere   este influentata  de validitatea si reliabilitatea intelegerii de catre  personalul din managementul  prescriptor si managementul decident al intreprinderii/organizatiei  a valorilor si amenintarilor mediului sau intern si extern. Si nu este vorba  doar despre o intelegere a situatiei sale statice, la un moment dat, ci  si a tendintelor  determinate de conditionarile acestor valori si amenintari asupra  evolutiei  intreprinderii/organizatiei, de asemenea despre intelegerea folosirii  optime a datelor  respective  pentru  generarea si alegerea strategiei intreprinderii/organizatiei.

   Conceptul analizei strategice  SWOT  provine dintr-o cercetare efectuata intre anii 1960 si 1970 la Stanford Research Institute  din SUA. Studiul respectiv a fost  finantat de catre companiile de pe lista   ‘Fortune 500’. La nivelul anului 1960, fiecare dintre companiile  ‘Fortune 500’  crease deja un post de manager pentru alcatuirea  planurilor corporatiei pe termen lung. Totusi, rezultatele practice aratau ca postul respectiv parea sa fie o investitie costisitoare in futilitate.

   Din cauza aceasta, companiile  ‘Fortune 500’ erau  intr-un mod special interesate sa afle motivele pentru care planurile strategice ale unei corporatii de multe ori esueaza ; eventual sa gaseasca un instrument managerial care sa impiedice repetarea acelorasi greseli in construirea planificarii strategice.   

   Pentru alcatuirea metodologiei SWOT, au fost intervievati manageri de la  1100 de companii si  organizatii. Un chestionar continand  250 de itemuri (puncte, articole) a fost completat minutios de  5000 de directori CEO (directori responsabili cu coordonarea managementului dintr-o organizatie) sau alti manageri principali. Desi rezultatele au fost comunicate managerilor seniori care au finantat proiectul,  punctele  cele mai sensibile ale studiului nu au fost niciodata publicate ; insa ele au fost redescoperite, independent, de alti cercetatori (de exemplu ‘principiul justitiei distributive’ al lui Hal Eyring). 

   De multe ori, informatia interna  critica despre o companie/organizatie  este  atat de fragmentata in interiorul  companiei/organizatiei, incat nici macar directorul CEO nu poseda  un tablou complet despre aceasta. Pe termen scurt, de aici rezulta incetinirea deciziilor, iar pe termen lung, o planificare strategica eronata. Analiza SWOT  a fost gandita ca un instrument managerial ce colecteaza si organizeaza aceasta informatie critica, permitand managerilor decidenti sa actioneze proactiv, sa apere si sa promoveze interesele/obiectivele organizatiei cu succese mai bune.  

   Astfel analiza  SWOT constituie cea mai importanta  tehnica  manageriala utilizata  pentru intelegerea pozitiei strategice a unei intreprinderi/organizatii.   Analiza  SWOT  incepe cu scrierea unei  liste cu puncte curente :  puncte de forta dar si puncte de slabiciune,  privind starea unei intreprinderi/organizatii.   Denumirea  SWOT insasi este un acronim provenind de la initialele unui numar de patru cuvinte in limba engleza :

Strengths. Punctele forte ale organizatiei, deci capacitatile, resursele si avantajele pe care ea le poseda, competentele  distinctive ale personalului managerial de cele doua nivele: prescriptor si decident, precum si alti factori de succes ai intreprinderii/organizatiei, nu

neaparat  doar factori „tangibili”, fizici, ci si elemente „intangibile”, precum asertiuni peremptorii din zona cunoasterii prudentiale.  ‚Punctele forte’ ale organizatiei definesc   valorile pozitive si conditionarile interne care pot constitui surse pentru succesul organizatiei in atingerea obiectivului managerial. Intr-adevar,  din punctul de vedere al managerului, un ‚punct forte’  reprezinta oricare element, tangibil sau intangibil, adica fizic ori numai intelectual,  care faciliteaza atingerea obiectivelor manageriale.     De fapt, in analiza SWOT punctele forte  sunt definite atat ca valori, cat si drept factori interni care creeaza valorile. Insistam asupra faptului ca ‘punctele  forte’   pot sa fie gestionate in cadrul unui plan strategic al organizatiei/firmei.

Weaknesses. Ceea ce inseamna punctele de slabiciune ale organizatiei, ariile sale de vulnerabilitate, zonele de resurse sarace, si  alte „valori negative” sau ‚conditionari negative’. 

‚Punctele de slabiciune’  ale organizatiei reprezinta conditionari interne ce sunt contrariul valorilor propriu-zise. Din perspectiva  managerului, un ‚punct de slabiciune’  reprezinta  un element identificat  in organizatie,  element  ce poate impiedica atingerea obiectivelor manageriale ale organizatiei.  Punctele de slabiciune se pot imparti in doua categorii : i.)  factori interni care distrug valorile; ii.) conditii interne insuficient de bine focalizate  pentru a putea sa creeze valori competitive in conditiile globalizarii (de exemplu o gandire autarhica orientata spre echilibrul cu natura ; sa reamintim cu acest prilej ca globalizarea se bazeaza pe principiul destructiei  creative, actiunea de distrugere a globalizarii fiind orientata in primul rand  spre sectorul  economiei autarhice).

Opportunities.  Oportunitatile ori caile pe care pot fi avansate  interesele organizatiei respective, cai pe care pot fi exploatate liniile sale de forta, si eliminat balastul punctelor

vulnerabile,   reprezinta  valori pozitive si conditionari externe. Deci ‘oportunitatile’  sunt  tendinte generale prezente in mediul extern, ori sanse oferite de intamplare in afara campului de influentare a lor prin management, desi ele pot influenta pozitiv  procesul   dezvoltarii.  Oportunitatea este  o proiectie a ‘binelui viitor’ (‘good in the future’, in limba engleza). Se considera ca oportunitatile “aduc lumina” pe calea strategica a intreprinderii/organizatiei.

Threats. Adica amenintarile la adresa intereselor cresterii organizatiei respective, aspecte negative ce apar din supraexploatarea resurselor sale, ori limitarile care se impun organizatiei din partea unui mediu  extern  aflat in schimbare;  in fine, riscuri.  ‚Amenintarile’  reprezinta

„valori” negative si conditionari externe aflate dincolo de campul de actiune manageriala ; ele pot fi atat riscuri tranzitorii, cat si permanente.  Amenintarea (sau ‘riscul’) este  o proiectie a ‘raului viitor’ (‘bad in the future’, in limba engleza).

   Analiza SWOT reprezinta astfel o cale practica pentru asimilarea informatiei privind mediul intern si mediul extern al unei organizatii.   Analiza SWOT reprezinta un fel de  scanare a mediului  intern si extern al organizatiei (vezi figura 1), orientata spre a surprinde patru aspecte ale activitatii intreprinderii/organizatiei. Aceasta “scanare” reveleaza itemuri (probleme, cauze, conditionari, articole)  servind ca mijloace de propulsie ori, dimpotriva, actionand ca frane, pentru atingerea obiectivului organizatiei.     Punctele forte  si oportunitatile reprezinta  conditionari pozitive pentru cresterea organizatiei, sau pentru atingerea obiectivului sau managerial; dupa cum punctele de slabiciune si amenintarile reprezinta impedimente sau conditionari negative pentru organizatie. Obiectivul analizei  SWOT este acela de a recomanda  strategiile care asigura cea mai buna aliniere intre mediul  extern si mediul intern. Prin alegerea strategiei corecte a unei organizatii, se  poate influenta impactul acestor forte in avantajul organizatiei. 

 

Textul complet, avand dimensiunea de 46 de pagini format A4, este accesibil ca document  pdf. Accesati aici >>>>

 

Titus Filipas

 

  Pagina de front  | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Webmaster (editor) : conceptia paginilor, redactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]    

Prezentarea grafica, design:  Lucian Hetco.