C O M U N I C A T   D E   P R E S Ă

cu privire la Studiul Opiniei Publice, realizat în ianuarie 2006

Percepţia populaţiei privind activitatea cabinetului de miniştri

Dintre cei 25 de membri ai cabinetului de miniştri ai României, cei mai mulţi dintre subiecţii cercetării au menţionat că au o părere «Bună» sau «Foarte bună» despre Călin Popescu Tăriceanu (62%), Monica  Luiza Macovei (61%), Mihai Răzvan Ungureanu (56%) şi Gheorghe Flutur (56%). 

În fruntea ierarhiei miniştrilor cu o imagine negativă în randul populaţiei, despre care respondenţii au indicat că au o părere „Proastă” sau „Foarte proastă”, se află Eugen Nicolaescu (52%), Marko Bella (50%), Sulfina Barbu (42%) si Gheorghe Copos (41%).

Miniştrii cu notorietatea cea mai scăzută printre cetăţenii României, despre care cei mai mulţi dintre subiecţii cercetării au declarat că nu-i cunosc, sunt Aleodor Frâncu (78%), Cristian David (76%) si Mihai Alexandru Voicu (76%).

Cei mai mulţi dintre subiecţi au declarat în calitate de cel mai competent membru al cabinetului de miniştri pe Calin Popescu Tăriceanu (18%), Monica Luisa Macovei (12%), Gheorghe Flutur (12%) şi Mihai Răzvan Ungureanu (9%); aceleaşi persoane despre care respondenţii au indicat că au o părere «Bună» sau «Foarte bună».

Politica externă

Părerile populaţiei referitor la amplasarea de baze americane în România se împart în două grupe aproximativ egale: a susţinătorilor, 45%, şi a nesusţinătorilor, 41%, amplasării unor astfel de baze. În funcţie de zone, cel mai mult susţine astfel de amplasări populaţia din Moldova (51%) şi cel mai puţin populaţia din Bucureşti (40%). În funcţie de sex, mai mult susţin persoanele de sex masculin (52%), decât cele de sex feminin (38%).

Circa o treime din populaţie consideră că România sprijină suficient (32%) eforturile de integrare europeană ale Republicii Moldova, iar aproape o treime consideră aceste eforturi insuficiente (28%). În funcţie de zone, cel mai mult consideră aceste eforturi insuficiente populaţia din Bucureşti (37%), iar în funcţie de studii, persoanele cu studii superioare (39%).

Aproape jumătate din populaţia României consideră că România ar trebui să se unifice cu Republica Moldova (44%). Părerile celeilalte jumătăţi se împart în cei care consideră că România nu ar trebui să se unifice cu Republica Moldova (28%) şi cei care nu ştiu (28%). În funcţie de zone cel mai mult consideră că România nu ar trebui să se unifice cu Republica Moldova populaţia din Transilvania (32%), iar în funcţie de studii, persoanele cu studii superioare (41%).

Cei care consideră că România ar trebui să se unifice cu Republica Moldova în cea mai mare parte dintre cazuri consideră că România ar trebui să se unifice cu Republica Moldova, inclusiv Transnistria (28%); iar o parte dintre ei consideră că România ar trebui să se unifice cu Republica Moldova, fără Transnistria (16%). În funcţie de zone, cel mai mult consideră ca  România ar trebui să se unifice cu Republica Moldova, inclusiv Transnistria persoanele din Bucureşti (34%), iar cel mai mult consideră că România ar trebui să se unifice cu Republica Moldova fără Transnistria populaţia din Moldova (23%).

Situaţia politică

Apreciind situaţia politică actuală, majoritatea subiecţilor cercetării au menţionat că „politicienii fac multe promisiuni ce nu pot fi îndeplinite” (85%), „principalii actori politici se împroaşcă cu noroi între ei” (78%), „cei mai mulţi politicieni au afaceri ilegale” (67%) şi că „au apărut multe informaţii compromiţătoare” (58%).

O treime din populaţie consideră că „opoziţia agită sindicate să iasă la demonstraţii” (33%), iar circa o treime (34%) nu consideră astfel. La fel, o treime dintre cetăţeni consideră că „Alianţa de la guvernare hărţuieşte oponenţii politici” (33%), iar circa o treime nu (36%). În acelaşi timp sunt cu mult mai puţine persoane care consideră că „Alianţa de la guvernare controlează presa şi nu oferă posibilitatea altor partide să se manifeste” (21%), decât persoane care nu consideră astfel (46%). În rândul persoanelor cu studii superioare, ponderea persoanelor care nu consideră că „Alianţa de la guvernare controlează presa şi nu oferă posibilitatea altor partide să se manifeste” creşte până la 54%.

n      Reflectarea activităţii guvernului la principalele posturi TV

Evaluând cum se raportează, în general, emisiunile de ştiri ale principalelor posturi TV la activitatea guvernului, dintre 10 posturi TV, 5 posturi au fost numite „imparţiale” de circa o treime dintre subiecţii cercetării:  TVR 1 (37%), Realitatea TV (36%), PRO TV (33%), TVR 2 (33%) şi Naţional TV (31%). La toate aceste posturi ponderea categoriei „este imparţial” este mai mare decât a categoriilor „critică guvernul” sau „laudă guvernul”. În acelaşi timp, doar la posturile TVR 1 şi TVR 2 ponderea persoanelor care au menţionat că postul „critică guvernul” (21% şi, respectiv 16%) egalează ponderea persoanelor care au indicat că postul „laudă guvernul” (21% şi, respectiv 18%). La celelalte trei posturi, ponderea persoanelor care au menţionat că postul „critică guvernul” este de patru ori mai mare decât ponderea persoanelor care au menţionat „laudă guvernul”,  în cazul postului Realitatea TV (25% „critică guvernul”, şi 6% „laudă guvernul”) şi de circa două ori mai mare în cazul posturilor PRO TV (27% „critică guvernul”, şi 16% „laudă guvernul”)  şi Naţional TV (16% „critică guvernul”, şi 6% „laudă guvernul”).

Dintre celelalte 5 posturi TV, mai multe persoane au menţionat „critică guvernul”, decât „este imparţial”, referindu-se la posturile Antena 1 (36% „critică guvernul”, 28% „ este imparţial” şi 16% „laudă guvernul”)  şi OTV (34% „critică guvernul”, 19% „ este imparţial” şi 4% „laudă guvernul”). Cel mai des subiecţii cercetării nu au putut evalua cum se raportează emisiunile de ştiri la activitatea guvernului referindu-se la posturile N 24 (59%), B1TV (58%) şi Antena 3 (48%). Dintre cei care au evaluat aceste posturi, de circa două ori mai des au menţionat că ele „critică guvernul” mai mult decât „laudă guvernul”.

Intenţiile de vot 

60% dintre subiecţii cercetării au declarat că sunt siguri că la alegerile parlamentare viitoare se vor prezenta la vot. În rândul respondenţilor din capitală, această pondere scade până la 39%.

Dacă s-ar duce la vot, 66% dintre subiecţi ştiu cu ce formaţiune politică ar vota. Dintre cei care şi-au exprimat o opţiune (66%), aproape jumătate ar vota Alianţa DA PNL-PD (48%), aproape o pătrime ar vota PSD (22%), iar cealaltă pătrime ar vota PRM (13%), UDMR (6%), PNG (5%), PPCD (2%), PC (2%) sau alt partid (2%). Ponderea electoratului Alianţei DA PNL-PD creşte odată cu creşterea mărimii tipului de localitate. Astfel, în mediul rural, Alianţa întruneşte 39% dintre intenţiile de vot, în cadrul oraşelor cu mai puţin de 50.000 locuitori – 50%, oraşelor cu 50.000-200.000 locuitori – 54%, iar în cadrul oraşelor cu peste 200.000 locuitori întruneşte 62% dintre intenţiile de vot. În acelaşi timp, ponderea persoanelor ce au intenţia de a vota Alianţa creşte odată cu creşterea nivelului de studii al respondenţilor şi descreşte odată cu creşterea vârstei subiecţilor. Referitor la PSD situaţia este inversă: ponderea persoanelor ce au intenţia de vota PSD descreşte odată cu creşterea nivelului de studii al respondenţilor şi creşte odată cu creşterea vârstei subiecţilor. La fel situaţia este inversă şi în funcţie de tipul de localitate:  în mediul rural, PSD întruneşte 29% dintre intenţiile de vot, în cadrul oraşelor cu mai puţin de 200.000 locuitori – 20%, iar în cadrul oraşelor cu peste 200.000 locuitori întruneşte 11% dintre intenţiile de vot.

Informarea despre formaţiunile politice

În săptămână precedentă anchetei de teren, jumătate dintre subiecţii cercetării au aflat informaţii despre PD (51%) şi PNL (50%). O mare parte dintre subiecţi au aflat informaţii în ultima săptămână despre PSD (43%), PRM (30%) şi  UDMR (27%), iar o parte au aflat informaţii în ultima săptămână despre PC (20%), PNG (20%), PPCD (15%), PIN (15%) şi PP (14%).

Dintre subiecţii care au aflat informaţii despre partid în ultima săptămână, la toate partidele majoritatea au aflat informaţii de la TV: din această sursă 83%-86% au menţionat că au aflat informaţii despre PD, PNL sau PSD, iar 55%-73% au precizat că au aflat informaţii despre alte partide. 15-35% dintre subiecţii, care au aflat informaţii despre partid în ultima săptămână, au indicat că au aflat din ziare, 8%-23% – de la radio, 5%-8% din discuţii cu persoanele cunoscute, iar câte 1%-3% au indicat că au aflat informaţii despre partid fie din întâlniri cu membrii partidului, fie din materiale ale partidului.

Premierii României după 1990

23 % dintre subiecţii cercetării consideră că dintre premierii României de după 1990 cel mai bun (competent) premier a fost Th. Stolojan. 16% dintre ei au menţionat că cel mai bun premier a fost C. P. Tăriceanu, iar alţii 16 % au indicat că cel mai bun premier a fost A. Năstase. Premierii M. Isărescu şi P. Roman au fost menţionaţi de către 8% şi, respectiv, 7% dintre respondenţi, iar V. Ciorbea şi N. Văcăroiu de câte 2% dintre subiecţi. R. Vasile a fost menţionat de 1%. În rândul subiecţilor din Bucureşti C. P. Tăriceanu a fost menţionat în calitate de cel mai bun premier de 25%, iar Th Stolojan de 11%. În funcţie de vârstă, A. Năstase este considerat cel mai bun premier îndeosebi de persoanele de peste 55 ani (26%), iar C. P. Tăriceanu de persoanele de 18 – 30 ani (23%).

Deşi sondajul de opinie a fost realizat pe teren la începutul mediatizării scandalului „Mătuşa”, A. Năstase a fost menţionat detaşat de ceilalţi premieri în calitate de cel mai corupt premier – 32%; alţi premieri au acumulat ponderi cu mult mai joase: 7% - N. Văcăroiu, câte 5% V. Ciorbea, P. Roman şi C.P. Tăriceanu, 4% - R. Vasile şi câte 1 % M. Isărescu şi Th. Stolojan. În funcţie de studiile respondenţilor, ponderea persoanelor care consideră că A. Năstase a fost cel mai corupt premier creşte de la 19% în rândul persoanelor cu studii elementare până la 48% în rândul persoanelor cu studii superioare.

Cel mai des respondenţii au menţionat că România a sărăcit cel mai mult în timpul lui A. Năstase (17%) şi al lui V. Ciorbea (16%). De două ori mai puţini cetăţeni consideră că ţara a sărăcit cel mai mult în timpul premierilor R. Vasile (7%), P. Roman (7%) şi C. P. Tăriceanu (6%). Şi mai puţini au indicat că ţara a sărăcit cel mai mult în perioada premierilor N. Văcăroiu (4%), Th. Stolojan (1%), şi M. Isărescu (0%).