|
 LIMBA
ROMÂNĂ A FOST SĂRBĂTORITĂ PE MERIDIANELE LUMII DE VORBITORII EI
Corneliu
LEU
APEL PENTRU CONTINUITATEA SĂRBĂTORIRII LIMBII ROMÂNE
Redacţia revistei Agero salută cu entuziasm ideea unei sărbători a
limbii române, care, pe lîngă prilejul de bucurie, ar răspunde strălucit
unor chestiuni ale prezentului românesc: sporesc comunităţile din afara
ţării şi este nevoie de un factor de adeziune cu patria şi cu semenii
din străinătate; se simte o oarecare ameninţare ce vizează caracterele de
corectitudine, puritate şi nobleţe ale vocabularului, ameninţare care ar
putea fi puternic contrastată cu o sărbătoare de o asemenea anvergură şi
cu recunoaşterea şi conştientizarea faptului că, în istorie, mulţi
oameni au murit tocmai pentru ca noi să nu avem nevoie de dicţionar al
vreunei limbi străine la noi acasă. Datorăm sîngele lor.
Dar şi nouă ne datorăm onestitate în faţa constatării că limba română –
mai mult decît un sistem de logică simbolică – este instrumentul
manifestării fiinţei noastre, la care participă poetic. De aceea,
încurajăm sărbătorirea limbii române, susţinem continuitatea şi
înscrierea sărbătorii în calendarul viitorului, susţinem iniţiativele
revistelor Albina românească şi Carte şi Arte, a regizorului şi
scriitorului Corneliu LEU, precum şi participaţiunea tuturor
intelectualilor români, sprijinitori ai demersului.
Redacţia revistei AGERO
Septembrie 2008
.........................................................
Urmare
apelului pe care l-a găzduit cu generozitate şi revista „Agero”, în
ultimele zile ale lunii august LIMBA ROMÂNĂ A FOST SĂRBĂTORITĂ PE
MERIDIANELE LUMII DE VORBITORII EI, acesta devenind primul an când alte
comunităţi româneşti trăiesc evenimentul întâmpinînd sărbătoarea de la
31 august a fraţilor lor din Basarabia. Încercarea noastră de a
sistematiza acum câteva informaţii şi consideraţii concluzive care să
asigure continuitatea şi înscrierea în calendarul anilor viitori a unei
asemenea sărbători de suflet românesc, presupune câteva capitole, după
cum urmează:
1. Cronologia propunerii
Revista „Albina românească” – cea mai veche publicaţie de limbă română
care, în curând va implini 180 de ani de la apariţie – a lansat în anul
2007, ca tema de dezbatere pentru a opta ediţie a Consfatuirii Naţionale
a Intelectualilor de la Sate, ideea instituirii unei sărbători a limbii
române, ca eveniment naţional de largă rezonanţă sărbătorind ideea de
emancipare a poporului român în diacronia ei, de la conştientizarea
originilor latine ale vorbirii sale la strădania şi entuziasmul
construirii unui stat unitar al vorbitorilor de limbă română, până la
alungarea comunismului tocmai in scopul ca adevărul şi dreptatea să
triumfe prin rostirea lor în limba română. O sărbătoare-simbol care,
focalizând mereu asupra ideilor care au animat fiecare dintre aceste
etape, să sublinieze evoluţia aspiraţiilor de emancipare naţională
încununate de un întreg an 1989, în care limba română a coagulat
năzuinţele vorbitorilor ei de oriunde prin exprimări de protest
împotriva totalitarismului. Exprimări care au condus la marele act de
voinţă naţională din decembrie.
Consfătuirea Naţională a Intelectualilor de la Sate a luat în
consideraţie propunerea, a dezbătut-o şi, hotărând ca următoarea ediţie
să fie dedicată instaurarii acestei sărbători, a lansat un apel al cărui
sens l-am prezentat în următorul citat: “...La fel cu însemnătatea
anului 1848 pentru istoria românească a următoarelor două secole, anul
1989 a culminat cu evenimentele eliberării noastre din Decembrie, tocmai
pentru că a fost pe tot parcursul său un an frământat de mişcări de
emancipare românească manifestate în diverse moduri. El merită o notare
specială şi, prin stabilirea conjugării mai multor aniversări, printre
care cea propusă de noi sărbătorind cu toţii ZIUA LIMBII ROMÂNE, îi vom
acorda întreaga însemnătate, ca un prag de conştiinţă românească ce vine
a se afirma în faţa chemărilor de iluminare democratică ale secolului al
douăzecişiunulea… Sărbătoare de suflet nu numai a fraţilor noştri
basarabeni, Ziua Limbii Române trebuie aşadar să devină o sărbătoare în
toate colţurile României şi în toate colţurile româneşti din lume. Ea
face parte din istoria îndelungatei noastre lupte de emancipare şi,
alături de Decembrie, ca şi de alte momente ale rezistenţei, ea va
reflecta lumini de referinţă atunci când vom ajunge să înscriem
fenomenul românesc al anului 1989, la fel cum îl avem înscris, de mai
multe generaţii de istorici, pe cel al anului 1848...”
Apelul a fost trimis tuturor organismelor guvernamentale şi parlamentare
şi a constituit demersul nostru către instituţiile centrale interesate
sau răspunzătoare de domeniu dar, în febra altor preocupări şi interese
ale vieţii oficiale, nu a înregistrat răspunsuri semnificative pentru a
se putea vorbi de vreo atenţie din partea politicienilor pentru o
asemenea propunere cu caracter cultural-naţional.În schimb, s-au primit
răspunsuri şi declaraţii de adeziune entuziasmant încurajatoare din
partea unui număr important de organizaţii neguvernamentale, asociaţii
culturale, biblioteci judeţene şi comunale, redactii de reviste şi a
multor organizaţii ale comunităţilor româneşti din străinătate. Acestora
li s-au adăugat însemnate personalităţi culturale şi ale vieţii publice
din ţară şi din lume, scriitori, publicişti, oameni de artă, filologi,
conducători de diverse instituţii şi organizaţii dintre care menţionăm
în mod deosebit Asociaţia Comunelor din România care a trimis apelul
nostru tuturor primarilor comunelor din ţară şi ne-a propus mai multe
întruniri judeţene pe această temă până la sfârşitul anului, revista
„Agero” din Stuttgart a Asociaţiei Româno-Germane care a raspândit
apelul nostru la zeci de mii de cititori de limba română din toate
colţurile lumii, Institutul Internaţional Jacques Maritain si Asociaţia
belgiană Centre d’Action Sud-Est legată de noi prin faptul că, în
vremuri revolute a susţinut cunoscuta campanie „Villages roumaines”,
popularizându-ne iniţiativa în mediul academic şi universitar european.
Această anvergură căpătată de demersul nostru ne-a făcut să alegem
soluţia de a folosi internetul pentru o dezbatere într-adevar largă şi
beneficiind de participarea unor personalităţi semnificative. Astfel, în
jurul portalului nostru www.cartesiarte.ro s-a constituit o
reţea-internet de intensă participare prin care, lansând cu o săptămână
înainte ediţiile speciale pregătitoare, am reuşit ca în perioada propusă
de noi: 29-31 august, să întrunim on-line personalităţi şi instituţii
din ţară şi străinătate care au participat astfel la programul nostru de
sărbătorire prin evocarea tuturor argumentelor şi simţămintelor ce
pledează pentru a se instaura definitiv SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A LIMBII
ROMÂNE.
2. Iniţiative de susţinere din partea celor cărora
ne-am adresat
Subliniem de asemenea, înafara evenimentului sărbătoresc provocat de
apelul nostru, faptul că, prin această primă manifestare publică
desfăşurată cu mijloace electronice în spaţiul virtual, am inaugurat o
mare REŢEA INTERNAŢIONALĂ CARE A INSTITUIT O SĂRBĂTOARE NAŢIONALĂ,
LIMBA ROMÂNĂ FIIND SĂRBĂTORITĂ ÎN TOATĂ ŢARA ŞI PE MERIDIANELE LUMII DE
VORBITORII EI!
Această reţea a început prin a răspândi apelul nostru si a aduce mesaje
de adeziune pentru instituirea sărbătoririi propuse. Ziarele
„Evenimentul zilei”, „Jurnalul naţional”, „Crai nou”şi alte publicaţii
judeţene, revistele „Lamura”, „Dacia literară”, „Cetatea culturală”,
„Familia Română”, „Oglinda literară”, „Dor de Dor”, „Românul
Australian”, „Maramureşul” - din regiunea ucraineană Transcarpatia,
revistele electronice „Agero”, „Vulgo”, „Noi nu”, „Slova
crestină-credinţa mea”, „Rom-Bel” din Bruxelles şi „Ora româniei” din
Torino au evidenţiat sau au publicat apelul nostru si comentarii la el.
O serie de organizaţii, instituţii si asociaţii printre care „AIDROM”,
„AOR”, „ARTRAD”, „Asociaţia scriitorilor de limba română din Germania”,
„Asociaţia scriitorilor şi jurnaliştilor din Turism”, „Asociaţia Duiliu
Zamfirescu”din Focşani, „Biblioteca Judeţeană Petre Dulfu din Baia
Mare”, Biblioteca judeţeană Christian Tell din Târgu Jiu”, „Biblioteca
Municipală B.P. Haşdeu” din Chişinău, „Consiliul Naţional al
Bibliotecilor din România”,Direcţia judeţeană de Cultură, Culte,
Patrimoniu - Dolj „Fundaţia culturală Alexandru Sihleanu”, „Grupul de
Cercetări Interdisciplinare al Academiei Române”, „Liga scriitorilor din
România şi de expresie română de pretutindeni”,organizatorii primului
sompozion naţional de „Consolidare a mediului asociativ”, organizatorii
simpozionului „Bisericile de lemn din judeţul Gorj”, Protopopiatul
Ortodox al Belgiei şi Olandei, Societatea culturală ”Pasărea Phoenix” –
Chişinău, „Societatea pentru cultura şi literatura română în Bucovina”
„Societatea românilor din Australia”, etc. şi-au transmis adeziunea la
propunere sau au anunţat manifestări proprii în sprijinul şi pentru
celebrarea ei.
Din
partea unor Primării comunale şi Consilii locale am primit adrese de
susţinere şi Hotărâri ale Consiliului Local care instituie pentru comuna
respectiva, încă din acest an, ziua în care cetăţenii şi aşezămintele
culturale din localitate sărbătoresc limba română prin manifestări
cosacrate ei. Astfel, din comuna Luncaviţa - jud. Tulcea am primit
următoarea comunicare:
Comuna Luncavita, judetul Tulcea
sarbatoreste Limba Română!
Manifestul a fost citit in sedinta publica duminica 24 august 2008, iar
pe 27 august in sedinta ordinara a Consiliului Local Luncavita, se va
dezbate un proiect de hotarare privind sarbatorirea anuala a limbii
române in Centrul de Cultura Rurala al Comunei Luncavita.
Stefan Ilie
Primarul Comunei Luncavita
Judetul Tulcea
Comunicări asemănătoare, stabilind manifestările locale la diverse date
am primit din partea domnului Mircea Velica, Primarul comunei Izbiceni,
judeţul Olt, a doamnei Mariana Gâju, Primarul comunei Cumpăna, jud.
Constanţa, domnul Cornel Nanu, Primarul comunei Cornu, jud. Prahova,
doamna Veronica Ioniţă, Primarul comunei Gorgota, jud. Prahova, domnul
Ilie Potocea, Primarul comunei Tomşani, jud. Prahova, domnul Gheorghe
Nuţu, primarul comunei Grăniceri, jud. Suceava, din partea primăriilor
şi a consiliilor locale ale comunelor Panaci-Suceava, Niculeşti,
Şotânga, Doiceşti şi Aninoasa din jud. Dâmboviţa ; Săcălăşelu, Botiza,
Fărcaşa din Maramureş ; Vlădeni şi Făcăeni -Ialomiţa, Ştefan cel Mare –
Călăraşi, Viişoara – Cluj, Slobozia Bradului – Vrancea, Taşca – Neamţ,
Scânteieşti – Galaţi, dar în şi mai multe comune despre care vom relata
în ediţiile viitoare, sărbătoarea a fost de-a dreptul celebrată prin
manifestări organizate de aşezămintele culturale locale, ca şi prin
unele ad-hoc, în cadrul altor întruniri, adunări cetăţeneşti ori
parohiale sau hramuri ale bisericilor.
Încheiem acest capitol al relatării noastre cu documentul care ne-a
parvenit din partea primăriei comunei Vulcana-Băi, judeţul Dâmboviţa
din 28 august 2008 privind însușirea propunerii efectuată de către
Fundaţia „Episcopul Grigorie LEU” – MIȘCAREA PENTRU PROGRESUL SATULUI
ROMÂNESC pentru proclamarea zilei de 29 august ca Ziua limbii române.
În temeiul art. 45 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr.
215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, luând
act de propunerea Consfătuirii Naţionale a Intelectualilor de la Sate:
„La fel cu însemnătatea anului 1848 pentru istoria românească a
următoarelor două secole, anul 1989 a culminat cu evenimentele
eliberării noastre din Decembrie, tocmai pentru că a fost pe tot
parcursul său un an frământat de mișcări de emancipare românească
manifestate în diverse moduri. El merită o notare specială și, prin
stabilirea conjugării mai multor aniversări, printre care cea propusă de
noi sărbătorind cu toţii ZIUA LIMBII ROMÂNE, îi vom acorda întreaga
însemnătate, ca un prag de conștiință românească ce vine a se afirma în
fața chemărilor de iluminare democratică ale secolului al
douăzecișiunulea…”, apreciind imperativ necesară adoptarea unei legi
privind proclamarea zilei de 29 august ca Ziua limbii române care să
complinească celelalte legi prin care s-au proclamat unele zile care
marchează simbolurile naționale, respectiv:
a) 1 Decembrie - Ziua naţională a României, potrivit art. 12 alin. (2)
din Constituția României, republicată;
b) 26 iunie - Ziua drapelului naţional, proclamată prin Legea nr.
96/1998;
c) 29 iulie - Ziua imnului naţional al României - Deşteaptă-te, române,
simbol al unităţii Revoluţiei Române din anul 1848, proclamată prin
Legea nr. 99/1998;
d) 8 decembrie - Ziua Constituţiei României, proclamată prin Legea nr.
120/1995;
e) Ziua Eroilor, sărbătoare naţională a poporului român, cea de-a
patruzecea zi de la Sfintele Paşti, Ziua Înălţării Domnului Isus
Hristos, potrivit tradiţiei româneşti, proclamată prin Legea nr.
379/2003,
luând act de:
a) referatul de aprobare prezentat de către primarul comunei, în
calitatea sa de iniţiator, înregistrat in 28 august 2008;
b) raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de
specialitate al primarului comunei, din 28 august 2008;
c) precum şi de raportul Comisiei de specialitate a Consiliului Local,
având în vedere prevederile art. 5 alin. (2), art. 36 alin. (1), alin.
(2) lit. e) şi alin. (7) lit. a) și c) din Legea administraţiei publice
locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările
ulterioare,
CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI VULCANA-BĂI adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. - Se însușește propunerea efectuată de către Fundaţia „Episcopul
Grigorie LEU – MIȘCARE PENTRU PROGRESUL SATULUI ROMÂNESC” pentru
proclamarea prin lege a zilei de 29 august ca Ziua limbii române, precum
și se aprobă cooperarea cu această fundație în vederea realizării în
comun a unor acțiuni privind promovarea acestui deziderat.
(2) Se propune ca marcarea Zilei limbii române să fie efectuată de către
autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin
organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter
evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei limbii române, în perioada
29 - 31 august.
Art. 2. - (1) Prezenta hotărâre se comunică, în mod obligatoriu, prin
intermediul secretarului comunei, în termenul prevăzut de lege,
primarului comunei Vulcana-Băi şi prefectului judeţului Dâmboviţa şi se
aduce la cunoştinţă publică prin depunere la Monitorul Oficial al
Comunei Vulcana-Băi care se păstrează la Biblioteca Publică Comunală
„Grigore ALEXANDRESCU” Vulcana-Băi, precum şi prin publicarea pe pagina
de internet la adresa www.vulcanabai.ro.”.
(2) De asemenea, prezenta hotărâre se înaintează, prin grija primarului
comunei, Fundaţiei „Episcopul Grigorie LEU – MIȘCAREA PENTRU PROGRESUL
SATULUI ROMÂNESC”, cu sediul în municipiul Bucureşti, bulevardul Dacia,
nr. 126, sectorul 2.
PREŞEDINTELE DE ŞEDINŢĂ,
Nadia-Alina DUMITRESCU
3. “Limba noastră cea română”
Participanţii la dezbaterea noastră au luat cunoştinţă din două articole
publicate de cotidianele “România liberă” şi “Ziua”despre problemele
aproape opresive cu care se confruntă limba română în Basarabia şi
despre programul propus de perseverenţii organizatori de la Chişinău
pentru sărbătoreasca lor zi de 31 august pe care, poate mai greu - mai
puţin oficial şi mai mult popular, mai lipsită de auspicii
guvernamentale dar zdravăn susţinută de autorităţi locale - mai greu,
deci, dar niciodată abandonând-o, şi-o celebrează locuitorii Basarabiei.
Fără a reuşi să depăşim gustul amar al întâmplărilor prin care treceau
tocmai cei care, prin tradiţia lor, au inspirat propunerea noastră,
ne-am informat participanţii la această largă sărbătorire virtuală
despre modul cum a fost întîmpinată şi cum s-a desfăşurat la Chisinău,
cu temeinică susţinere civică din partea cetăţenilor şi a Primăriei
Municipiului, tradiţional devenita manifestare „Limba noastră cea
română”.
Am preluat materiale si articole din „Portalul de românism Basarabia”
din „Almanahul tuturor românilor pe anul 2008 – Apa vie”, din articole
scrise şi mesaje trimise de Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Valeriu
Matei, Vlad Pohilă. De altfel, cei care au citit propunerea noastră, îşi
amintesc de faptul că aşa am şi început-o : « TOŢI ROMÂNII SUNT CHEMAŢI
A SĂRBĂTORI LAOLALTĂ CU FRAŢII LOR DIN BASARABIA ZIUA LIMBII ROMÂNE
FĂCÂND DIN ACEASTA O SĂRBĂTOARE NAŢIONALĂ »! Am pornit, cum se vede, de
la faptul că, de vreme ce există la unii dintre noi tradiţia
sărbătoririi celui mai important element de coeziune naţională, care
este limba, să o extindem la o sărbătoare în care toţi românii să-şi
amintească de uriaşele eforturi ale marilor noştri înaintaşi. Să-şi
amintească, de asemenea, de eforturile din diferite provincii româneşti
pentru recunoaşterea şi desăvârşirea acestei limbi. Ziua festivă propusă
capătă astfel şi aspectul de aniversare a tuturor momentelor în care
limba română s-a afirmat afirmându-ne pe noi ca naţiune europeană.
Aşadar, pe trunchiul sărbătorii devenite tradiţionale într-o ţară
locuită de români, noi să construim o aniversare măreaţă, de simţire a
tuturor românilor, extinzând această tradiţie în primul rând în România
şi, în egală măsură, în toate comunităţile româneşti din lumea noastră
contemporană. Din acest motiv am menţionat întreaga perioadă : 29 – 31
august, pentru ca, începând evocarea tuturor evenimentelor istorice
legate de limba noastră printr-o sărbătoare naţională, ele să continue
după posibilităţile fiecărei localităţi sau comunităţi, cu acţiuni
locale aşa cum au şi început să se înfiripe.
4.Exemplul mariilor cărturari care au înnobilat viaţa
politică a românilor.
Sarbatorit prin iniţiativele proprii ale localităţilor şi instituţiilor
culturale, sau într-o retea internet care a pus în relaţie români din
ţară şi de pretutindeni, evenimentul a fost susţinut prin editia
speciala electronică a newsletterului nostru, care a dezvoltat
caracterul de simpozion on-line al dezbaterii începute, publicând
argumente extrase din opera unor iluştri clasici, aşa cum arătam în
numărul al şaselea:
„...AU FOST PREZENTAŢI ASACHI, HELIADE, KOGĂLNICEANU, HAŞDEU,
XENOPOL,IAR ACESTE EXTRASE DIN OPERA LUI
OVID DENSUŞIANU LE ADUCEM AMINTE CITITORULUI ACUM CÂND ÎNCEPEM ÎN
COMUNITĂŢILE TUTUROR VORBITORILOR
DE LIMBĂ ROMÂNĂ A PRĂZNUI BINEMERITATA EI SĂRBĂTOARE ...
Extrasele din Densusianu au fost alese si traduse de noi direct din
textul francez, dorind sa fie ca o explicatie finala la argumentarile
luate din ceilalţi. Prin acestea, de fapt s-au deschis comunicarile unui
permanent seminar de specialitate on-line, în care încercăm să
comunicam, vii şi trecuţi, cât mai mulţi intelectuali cu simţire
românească. Dintr-un asemenea motiv, am pus accentul pe acel SECOL AL
NOUĂSPREZECELEA ÎN CARE POLITICA NAŢIONALĂ S-A DUS PRIN POLITICA
UNITĂŢII LIMBII NOASTRE. Sa dus de catre mari personalităţi politice ale
neamului care au fost în acelaşi timp foarte mari cărturari cu operă
definitorie în slujirea acestei limbi. Am urmarit, prin aceasta, să
demonstrăm că SLUJIREA LIMBII NU ESTE DOAR O ÎNDATORIRE CĂRTURĂREASCĂ,
CI ÎL DEFINEŞTE ŞI PE ADEVĂRATUL OM POLITIC. Pentru că, printr-o
asemenea slujire el, omul politic poate veni să rezolve multe probleme
ale neamului său şi, mai ales, acel IDEAL AL UNITĂŢII DE SIMŢIRE CE
CONDUCE DIRECT SPRE PROGRESUL PRIN AFIRMARE NAŢIONALĂ, care este, în
fond, cea mai bine dovedită cale a progresului omenirii.
5. Ce s-a înţeles în ţară şi cum s-a concretizat
această iniţiativă
Ecourile contemporane produse de evocarea operelor clasice aduse în
sprijinul propunerii noastre au început să se amplifice după apariţia
acestora. Iată relatarea evenimentului petrecut într-un alt judeţ al
ţării- Olt :
CENTRUL
CULTURAL „TUDOR GHEORGHE”I Z B I C E N I
TOŢI ROMÂNII SUNT CHEMAŢI A SĂRBĂTORI LAOLALTĂ CU FRAŢII LOR DIN
BASARABIA „ZIUA LIMBII ROMÂNE” FĂCÂND DIN ACEASTA O SĂRBĂTOARE NAŢIONALĂ
SIMPOZIONUL CU TEMA: „SĂRBĂTORIREA LIMBII ROMÂNE”
DUMINICĂ 31 AUGUST 2008 ORA 17.00
INVITAT SPECIAL : MAESTRUL TUDOR GHEORGHE
Simpozionul, iniţiat de dl. Mircea Velica, primarul comunei, a fost
deschis de către directorul Centrului Cultural, dl. Silvius Mihalcea cu
mesajul „Să vă fie ziua bună vorbitori de limbă română”, după care s-a
dat citire mesajului primit din partea preşedintelui Asociaţiei
Comunelor din România, domnul Emil Drăghici.
Primul invitat, cel care a deschis de fapt simpozionul a fost d-l prof.
dr. Paul Matiu, directorul bibliotecii judeţene „Ion Minulescu”, făcând
o prezentare amplă despre evenimentele din Republica Moldova, evenimente
petrecute în anul 1989 şi după aceea.
A urmat un cadru didactic ce a reprezentat clasele I-IV , d-l învăţător
Stanciu Ciprian, care a avut discursul axat pe influenţele nefaste ale
societăţii zilelor noastre asupra limbii române.
Cel de-al treilea invitat a reprezentat învăţământul gimnazial, d-l
profesor Zarcu Tudor care s-a referit la influenţele negative asupra
limbii vorbite pe care o au cei din media, atât cea scrisă cât şi cea
vorbită, prin folosirea neadecvată de termeni şi cuvinte, fapt extrem de
dăunător pentru elevii al căror vocabular se află în perioada de
acumulare.
Următorul invitat a fost d-l profesor Purcea Gheorghe, care s-a referit
în cuvântul domniei sale la o latură mai puţin mediatizată şi anume
latura filosofică a literaturii române.
Au mai dorit să transmită mesajul domniilor lor:
- preşedintele Consiliului Judeţean Olt, d-l Stănescu Paul
- senatorul de Olt d-l Bobeş Marin
- deputatul de Olt d-l Iordache Florin
După
discuţii a urmat un moment artistic prezentat de membrii Centrului
cultural, moment ce a constat în: recitare poezii, cântece populare şi
jocuri locale
A urmat
maestrul Tudor Gheorghe care a „plimbat” asistenţa de la începuturile
limbii române scrise până în prezent exemplificând de fiecare dată prin
cântec diferitele perioade ale evoluţiei limbii române, cuvintele fiind
de prisos în a descrie atmosfera, electrizantă dealtfel, din sala
centrului cultural.
Totul s-a încheiat cu aplauze prelungite, auditoriul părăsind sala
Centrului Cultural „Tudor Gheorghe” mai buni şi mai frumoşi decât erau
la venire, părerea tuturora fiind că au participat la un eveniment
înălţător, dătător de speranţe pentru o existenţă „onorabilă” a limbii
române…
După închiderea simpozionului publicul s-a deplasat în piaţa centrală a
localităţii unde s-a desfăşurat „Festivalul berii”, eveniment organizat
de Consiliul local Izbiceni colaborator fiind concernul „URSUS”, la care
au participat ansamblurile folclorice din localităţile: Izbiceni,
Cezieni, Oporelu, Vişina având ca invitat special Ansamblul profesionist
„Plaiurile Oltului” din Slatina.
Şi, pentru că vorbim despre ecourile acestei iniţiative, ele ne
demonstrează că, de la hotărâri ale unor Consilii Locale de a se
institui Sărbătoarea Limbii Române, cum ne-au parvenit din judeţul
Tulcea şi din Grănicerii de Suceava, de la alte patruzeci de comune
româneşti care au preluat formula legislativă prin care şi-a argumentat
Hotărârea Consiliul local al comunei Vulcana-Băi, jud. Dâmboviţa, s-a
ajuns chiar la o manifestare complexă, de comunicări, referate,
manifestări artistice, evocări lirice prin glasul marelui artist al
limbii române care este TUDOR GHEORGHE şi chiar petrecerea populară
organizată pentru toţi locuitorii din vecinătăţi de către primarul
Izbicenilor de Olt, MIRCEA VELICA. O asemenea manifestare prefaţează şi
dă exemplu pentru sute şi sute de manifestări complexe care, desigur, se
vor multiplica şi vor avea loc la anul în sute şi sute de localităţi
româneşti, stimulând atât programe artistice cât şi sesiuni de referate
ale intelectualităţii locale, concursuri şcolare, petreceri populare,
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE devenind prilej pentru diverse forme de
manifestare a simţirii româneşti, a dragostei pentru tezaurul limbii, a
mândriei pentru cultura afirmată prin strămoşeasca limbă. În acest sens
şi din acest motiv, propunerea noastră nu cuprinde o zi, ci o perioadă
de trei zile, fiecare în localitatea sau în comunitatea sa chibzuind
după cum socoteşte mai bine elementele de comunicare educaţională, de
adaos la cercetarea ştiinţifică, dar şi la informarea vorbitorilor de
limba română în legătură cu valorile ei, cu virtuţile celor care o pun
în valoare şi cu bucuriile pe care ea ne-o transmite de la învăţătură şi
până la petrecerea populară.
6. Sărbătoarea naţională
instituită printr-o reţea internaţională
Am menţionat unul din multele exemple de continuare a demersului nostru
prin contribuţii de suflet şi de exprimare a sentimentelor, prin studii
şi argumentări aprofundate, prin inţiative personale sau ale
comunităţilor locale. Ele s-au produs, spontan şi cu pornire entuziastă,
chiar în acest an de început. Subliniem acest lucru pentru că este vorba
de luna lui august 2008 în care noi abia am pus în dezbatere propunerea,
făcând apel pentru căutarea de susţinere, de sprijin şi de sugestii
privind atât data cât şi diferitele forme de manifestare ce vor consemna
marele eveniment. Marele eveniment naţional anual, pe care sperăm să-l
înscriem în calendarul tuturor celor legaţi sufleteşte prin graiul
nostru comun: SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE. Întru susţinerea
oficializării lui reproducem din ecourile care ne-au parvenit:
Va felicit si admir pt actiunea ce o
sustineti, in consonanta si cu preocuparile mele, propunând acest MOTO
DIN DIMITRIE GUSTI: ”Fiecare neam are o linie a lui de propasire si
stralucire, care face cu putinta un maximum de manifestare pentru
fiecare generatie, o continuare a sfortarilor si o imbogatire a culturii
nationale neincetat de-a-lungul veacurilor. Cei care nesocotesc aceasta
linie se indeparteaza de istorie si isi imping propria lor natie spre
decadere." -
Dan Ghelase
presedinte ARTRAD (As.Non-profit pt promovarea artei si culturii
traditionale din Romania)
Va urez sanatate si putere de
munca salutând ideea de a institui o zi a LIMBII ROMANE!
29 august cred ca vine bine,
dupa taierea capului Sf.Ioan Botezatorul!
Prof.C.Berbente
Cu solidaritate si admiratie
subscriu la initiativa de la 29 august.
Vivat, floreat, crescat LIMBA NOASTRA ROMANEASCA!
Nicolae Rotaru, scriitor
Conducerea Ligii Scriitorilor
din România,de expresie română de pretutindeni,este de acord cu
iniţiativa de a marca Sărbătoarea Naţională a Limbii Române.De acum
înainte prin toate mijloacele noastre vom sărbătorii această zi în 29
august. La toate manifestările culturale pe care le organizează, Liga
Scriitorilor va amintii despre această iniţiativă.Vom organiza chiar o
seară de poezie închinată Limbii Române.În revista noastră AGORA
LITERARĂ vom publica acest manifest.
Cu sentimente alese,
Al.Florin Ţene,
preşedintele executiv al
LIGII SCRIITORILOR.
Salut din nou initiativa
Dumneavoastra.
Multumesc pentru aceste numere de revista, cu texte esentiale din
secolul XIX romanesc.Pe mine ma entuziasmeaza mereu, chiar imi da forta,
si inspiratie, lectura lor. Văd că sunt în ele învăţături extrem de
importante şi pentru ziua de azi.
Multa sanatate si succes in continuare.
Cu sinceritate,
Dr. Titus Filipas - Craiova
Buna ziua!
Am primit cu drag materialele pe care mi le-ati trimis si le-am citit cu
mare placere. Felicitari pentru tot ce faceti pentru frumoasa noastra
limba.Muta sanatate!
prof Draghici Manea
Sunt desigur de acord ca
fiecare zi sa fie a limbii romane, caci si seara, cand ma culc, si
dimineata cand ma scol aici, tot investmantat in limba romana ma
gasesc bine si cald, de aceea sunt de acord. Si cu atat mai mult
sunt de acord ca ziua de 29 august sa fie cea dintai intre zilele de
coperta a acestei credinte in cel mai durabil tezaur al nostru. Sa va
dea Dumnezeu putere si sanatate pentru a izbandi in acest proiect
frumos de solidarizare prin modul de vorbire si ortografie a
romanilor.
Conf.univ.dr.Constantin
Malinas.
Îngăduiţi-mi să vă mulţumesc
pentru informatţiile, foarte preţioase, pe care publicaţia dumneavoastră
mi le aduce. Este o iniţiativă generoasă, care, sunt sigur, are, şi va
avea, ecou, în rândul scriitorilor, al intelectualilor, al tuturor celor
preocupaţi de cultivarea şi cinstirea limbii şi a literaturii.
Al dumneavoastră,
devotat,
Eugen Dorcescu
(scriitor – Timişoara)
Din partea Societatii
Romanilor din Australia si a publicatiei Romanul Australian, va rugam sa
primiti felicitarile noastre pentru initiativa luata, de sarbatorire a
Zilei Limbii Romane.
Va rugam sa transmiteti fratilor nostrii, romanilor de peste Prut, calde
urari de bine si asigurarea ca suntem in permanenta cu gandul la ei.In
viitoarea adunarea a membrilor Societatii Romanilor din Australia le vom
prezenta materiale primite cu ocazia pregatirii si desfasurarii
Consfatuirii Naţionale a Intelectualilor de la Sate.
Dorim, alaturi de toti romanii, ca Ziua Limbii Române să devină o
sărbătoare în toate colţurile României şi în toate colţurile româneşti
din lume. Cu calde urari de bine,
Emil Cica
Vicepresedinte al Societatii Romanilor din Australia
Buna ziua şi întregul nostru
asentiment pentru iniţiativa Sărbătorii Naţionale a Limbii Române.Vreau
sa va intreb daca pot transmite proiectul si documentele pe care le
publicaţi pe situl "rom bel" spre a fi informată toată diaspora romana
din Belgia?
Cezar Toader
Bruxelles
Multumesc frumos pentru
valoroasele informari.şi studii despre ZIUA LIMBII ROMANE. Le-am dat si
eu mai departe celor cu care comunic în Australia şi în restul lumii.
Din ţară, Profesorul Dumitru Draica, de la Facultatea de Filologie din
Oradea, mi-a spus ca este foarte interesat in tot ceea ce faceti in
legatura cu promovarea limbii si literaturii romane.
Cat despre sarbatoarea limbii romane, va felicit, este de bun augur.
Totusi (parerea mea!) ar fi fost mai bine sa fie tinuta intr-o perioada
cand nu sunt concedii, pentru ca lumea sa participe la manifestari (sper
ca vor lua amploare pe parcurs!). Poate 15 septembrie, sau 15 mai ar fi
mai potrivit. (zic! iertare, nu vreau sa va contrazic!)
George Roca
(scriitor – Australia)
Ataşându-ne iniţiativei
dumneavoastră, vom sarbatori cu membrii Asociatiei Duiliu Zamfirescu la
Zilele Sihleanu,in cadru festiv,unde vor veni si cativa tineri
Basarabeni,Sarbatoarea Limbii Romane.Vom incepe din ziua de 28 in cadrul
intrunirii noastre unde suntem peste 3o de membri si vom continua la
Sihlea
Cu tot dragul
Gheorghe Neagu
(Scriitor, Directorul revistei “Oglinda literară”-Focşani)
Dorind să dau iniţiativei
dumneavoastra şi o motivaţie personală, vă fac o destăinuire:Îmi aduc
bine aminte de primele mele intilniri la Stockholm, in anii 1969-1970,
cu Dl. Paul Lahovary cu printul Cantacuzino, cu D-na Magda Ljungberg
(nascuta Manu) si alti citiva vechi ”instrainati” romani, cit de
surprins am fost ascultindu-i vorbind o limba romana curata, melodioasa,
bogata si deosebit de frumoasa. Probabil ca farmecul dialogului cu
acesti oameni de mare calitate, m-a ajutat sa-mi formez o matrixa
neuronala bazata pe limba romana, atit de profund implantata in cugetul
si spiritul meu, incit nici un efort fizic sau mintal, nu ar fi in stare
sa o altereze. In compania acestor oameni, mi-am dat seama ca sunt roman
si ca singura limba care ma intregeste ca om, este limba romana. Si
pentru mine, nu are nici o importanta felul in care limba romana este
”catalogizata” de experti; bogata, saraca, desprinsa, influentata,
amestecata, nelimba-necurata. Nu, nu are nici un fel de importanta
pentru mine, deoarece de 40 de ani incoace, de cind sunt ”rupt de ea”,
limba romana continua sa-si desfaca Evantaiul Imensitatii in fata
ochilor mei.
Sper din tot sufletul ca sunt destul de multi oameni care gindesc si
simt ca mine. Care se impotrivesc tendintelor de transformare a
frumoasei limbi romane in jargon anglo-tiganesc. Nu pentru ca as
considera tiganii sau englezii,inferiori romanilor sau altor natii, ci
pentru ca ei au limba lor si noi avem limba noastra si ar fi pacat ca
limba lor sa dispara intr-un ghiveci romano-anglo-tiganesc, sau limba
noastra sa devina altceva decit ceeace a fost si inca este.
Termin acest scurt text cu o amintire. Eram in vizita in Germania la un
prieten din copilarie si fost coleg de liceu din Romania, Edwin Shoener,
neamt get-beget din Banat. Edwin mi-a spus ca nemtii nu se pot bucura ca
noi romanii atunci cind se spune un banc sau cind se cinta un cintec.
Pentru ca nemtii nu au la dispozitie subtilitatea si frumusetea limbii
romane, pe care el, neamtul Edwin Shoener, o admira si iubea mai mult
decit multi romani pe care i-am intilnit de-a lungul anilor.
Cu drag,
Dimitrie Grama
(scriitor - Danemarca)
Va felicit pentru initiativa
dvs. generoasa privind limba romana si incerc sa va ofer o contributie
personala in masura in care am tiparit in acest an lucrarea "Filosofia
lui BA " la editura Amaltea din Bucuresti. Propunerea mea este un text
elaborat recent : "Cariera si angajamentele lui BA"
Conf.Dr.G.G.Constandache
Univ.Politehnica Bucuresti
Catedra de Filosofie
Ideea organizarii unei zile
dedicate Sarbatorii Nationale a Limbii Romane are mai multe
semnificatii.Sunt convinsa,ca romanii de pretutindeni vor vibra
emotional la o asemenea sarbatoare si vor sti sa raspunda la o astfel de
chemare.Va felicit pentru initiativa si pentru efortul intreprins pentru
a aduna documente valoroase,singure si sigure dovezi ale straduintei
stramosilor intelectuali,personalitati ale culturii romanesti.Sunt
alaturi de aceia,care contribuie la consolidarea acestui edificiu.
Un gand bun,
Elisabeta Iosif
(scriitor,vicepresedinte al Asociatiei Scriitorilor si Jurnalistilor de
Turism din Romania)
Mult stimate Domnule Corneliu
Leu,
Laudabila si plina de onoare intiativa Dvs. Cu totul de acord cu o ZI A
LIMBII ROMANE - indiferent cand. Poate ziua de nastere a lui Eminescu ar
fi mai propice - ca dubla bucurie: e cunoscuta, deja, plus aportul sau
fundamental la nasterea identitatii noastre nationale, culturale si de
limba.
Ma bucur sa ramanem in contact.
Cu aleasa consideratie,
Eugen Cojocaru
Vicepresedine al Asoc. Scriitorilor Romani din Germania
Va raspundem cu placere la
mesajul privind Sarbatorirea Limbii Romane. Demersul nostru va incepe in
prima saptamana a lunii septembrie in cadrul Bibliotecii Comunale Cornu.
Cu respect,
dir. Caminul Cultural Cornu,
Dobrescu Gabriela
si,bibliotecar, Circiu Gratiela
Vă aduc la cunostinţă că am
lansat pe aria instituţiilor culturale din zonă un apel - strangere de
semnaturi pentru susţinerea inscrierii in calendarul oficial al
sarbatorilor naţionale a ZILEI LIMBII ROMANE.Va scriu de la un important
simpozion naţional privind tradiţia bisericilor de lemn din România unde
am dat citire apelului dumneavoastră privind ZIUA NAŢIONALĂ A LIMBII
ROMANE. Ce ar fi ca Ziua Nationala a Limbii Romane sa fie acompaniata,
desfasurata la aceeasi data cu Ziua Bisericilor de lemn din Romania ???
In fapt, LIMBA ROMANA s-a dovedit, de-a lungul mileniilor,cea mai
durabila, de neinvins biserica de lemn, Catedrala a lamurei neamului
nostru, romanesc
Dan Lupescu
(scriitor, directorul Direcţiei Judeţene Cultură, Culte, Patrimoniu
Dolj)
Ma numesc Ioana Dragota si
sunt bibliotecar la serviciul Colectii speciale al Bibliotecii Judetene
"Petre Dulfu" din Baia Mare
Am citit cu entuziasm chemarea dumneavoastra la sarbatorirea Limbii
Romane si va rugam sa ne dati permisiunea sa o reproducem in revista
"Familia romana", asa cum a aparut ea in revistele AGERO si NOI, NU! In
ceea ce ne priveste, la Baia Mare, vom marca evenimentul de la 31
August, cu siguranta.
Ma bucura ideea dumneavoastra de a acorda atentia cuvenita romanilor de
pretutindeni si, in special, limbii romane. Sigur, atata timp cat exisa
o zi a imnului national, o zi a drapelului national, se impune si
macarea zilei limbii romane. Nu ar fi rau daca ea ar coincide cu cea a
romanilor din Basarabia. In anul 2000 am fost prezent si eu la
manifestarile organizate la Chisinau de ziua limbii romane insa am
constata cu tristete ca oamenii pe strada numai limba romana nu o
vorbeau.... Si presa in limba romana apoape ca lipsea.... Cu toate
acestea, cred ca romanii din tara si din afara hotarelor nationale ar
trebui sa sarbatoreasca ziua limbii romane.Puteti conta pe subsemnatul.
Cu aleasa consideratie,
Virgil Coman - Meglenoromânul - de la Medgidia
E o initiativa nu doar
salutara, ci si necesara, intru apararea si promovarea identitatii
romanesti. Am vorbit despre aceasta initiativa si in cadrul unor
emisiuni ce le-am avut la radio Vocea Basarabiei si la DTV Chisinau.
Mult succes si sanatate!
Valeriu MATEI
REZOLUŢIAnr. 1
adoptată în cadrul
PRIMULUI SIMPOZION NAŢIONAL DE CONSOLIDARE MEDIU ASOCIATIV.
Participantii la Primul Simpozion National de Consolidare Mediu
Asociativ din perioada 24-31 august 2008, prin reprezantantii lor,
reprezantanti ai asociatiilor fundatiilor si federatiilor, din ţară
precum şi susţinerea telefonică a mai multor reprezentanţi de asociaţii
şi fundaţii din străinătate şi având la bază cele 269 de fişe de
evaluare cu cele 18 întrebări la care aceştia au răspuns se constată că
se consideră adoptată în unanimitate Rezoluţia nr.1 privind constituirea
Senatului Naţional al Asociaţiilor şi Fundaţiilor din România şi al
altor Români constituiţi în asociaţii şi fundaţii, precum şi instituirea
următoarelor :
- stabilirea zilei de 29 august ca ziua mediului Academic în România;
- stabilirea prin consens după propunerile avansate ca ziua de 29 august
să fie decretată ca zi naţională a Limbii Române „de către toţi
vorbitorii ei în toate colţurile lumii”
(Semnează în continuare cei reprezentanţi în cadrul Senatului de ja
constituit prin vot unanim ca organ consultativ urmând ca prin
documentele cerute de Legea nr. 246/2005 privind asociaţiile şi
fundaţiile să se obţină autorizarea funcţionării acestuia).
Distinse Maestre CORNELIU LEU,
Va rugam respectuos sa adaugati, in lista ONG-urilor care sustin
legiferarea/instituirea ZILEI LIMBII ROMANE, urmatoarele
- Asociatia Culturala ProEuropa LAMURA din Craiova,
- Fundatia Scrisul Romanesc Craiova,
- Asociatia Culturala Decebal din Drobeta Turnu Severin,
- Revista CALIGRAF - Drobeta Tr. Severin,
- Revista TIMPUL - Tg. Jiu.
(Semnează toti conducătorii acestor instituţii)
Stimate domnule presedinte,
Vă anunţăm că, pe lângă comuna Grăniceri, a cărei adeziune v-am făcut-o
cunoscută prin scrisoarea primarului ei, Consiliile Locale ale
urmatoarelor comune au adoptat si ele hotărâri asemănătoare privind
Sărbătoarea Limbii Române:
- Dorna Cândreni, - Putna,- Frătăuţii Noi,- Marginea,- Panaci.
Din partea altor comune avem
semnale asemănătoare si vă vom ţine la curent.
Prof. Gheorghe Dolinski,
Preşedintele filialei Suceava a M.P.S.R.
7. Asemenea mesaje curg în continuare.
Este vorba, deci, atât de nevoia spirituală cât şi de o
dorinţă intensă provenită din raţiunea existenţei noastre, de a înscrie
în calendarul tuturor celor pe care graiul nostru îi leagă SĂRBĂTOAREA
NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE. Precizăm ca noi nu am gândit niciodată sa ne
suprapunem sărbătorii din Basarabia, ci s-o amplificăm la nivelul
tuturor comunităţilor româneşti si, mai ales, a ţarii. Nu am intenţionat
în nici un fel ca evenimentul naţional propus de noi să se confunde cu
sarbatoarea lor internă care, chiar daca nu e prea respectată de
guvernul republicii vecine, este oficializată, deci se petrece in altă
ţară, cu toate drepturile ei suverane şi toate reacţiile la care au
dreptul, prin Constituţia proprie, cetăţenii ei. Dorinţa noastră este
doar să preluăm ecoul care, categoric, dintr-acolo vine către întregul
spaţiu al vorbirii limbii româneşti. Şi să ajungem a fi implicaţi într-o
largă manifestare de tradiţie naţională alături de toată suflarea
românească de pretutindeni.
SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE trebuie să devină o chemare de
suflet românesc, mai presus de calendarele regionalizate ale diferitelor
categorii cetăţeneşti de români. Din acest motiv nu am stabilit nimic
definitiv în privinţa datei calendaristice, iar multe alte detalii in
legatură cu care au venit propuneri diverse, le vom discuta de asemenea.
Noi am propus o perioadă aniversară la sfârşitul lunii august în care
FIECARE LOCALITATE ŞI FIECARE COMUNITATE ROMÂNEASCĂ SĂ ADUNE FORŢELE
INTELECTUALE DE CARE DISPUNE SPRE A-ŞI SĂRBĂTORI LIMBA. Prin ce fel de
manifestări ? Spontan, ca în acest an, sau elaborat, după ce lucrurile
se vor oficializa – răspunsul va veni tot din inimile noastre, ale
fiecăruia, într-un larg consens de trăire democratică a tradiţiilor.
Nimic nu trebuie sa fie batut in cuie birocratico-statale si, cu atat
mai putin, conştiinţele celor cărora ne adresăm ca persoane de simţire
românească, şi nu ca cetăţeni ai unor administraţii trecatoare.
|
Comentarii de la cititori |
|
