Cele mai importante ştiri culturale pentru saptămîna 11.09 - 17.09.2011

Oana Constantinescu, Germania

* Actriţa şi cântăreaţa Jane Birkin va concerta în premieră în România, pe 13 noiembrie, la Sala Palatului din Bucureşti, într-un spectacol care va include cele mai cunoscute piese din repertoriul lui Serge Gainsbourg. Anul acesta, Jane Birkin a pornit într-un nou turneu internaţional, ce va include ţări din America şi Europa şi o va aduce pe artistă pentru prima dată în România, în toamnă. O adevărată legendă a muzicii şi a cinematografiei, Jane Birkin s-a remarcat de-a lungul carierei ca o artistă completă şi o adevărată muză pentru alţi creatori de artă, spiritul, chipul şi vocea sa influenţând designeri, actori, regizori şi compozitori deopotrivă. A atras atenţia publicului şi criticilor cu rolul din "Blow-up", film regizat de Michelangelo Antonioni, care a primit Palme d'Or la Festivalul de Film de la Cannes în 1967 şi a fost nominalizat la Oscar şi Globul de Aur.

* Operele a peste 20 de artişti români, maeştri ai avangardei culturale din 1910 - 1950, au fost expuse la Roma, în prestigiosul Muzeu al Renaşterii din capitala Italiei. Vernisajul expoziţiei, care va rămâne deschisă publicului până în 15 octombrie, a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute. Expoziţia cuprinde 74 de opere a 24 de artişti români. Operele provin din cele mai importante muzee de artă ale României şi oferă spre vizionare publicului italian şi internaţional din Roma creaţiile marilor artişti ai avangardei româneşti din perioada 1910 - 1950. Expoziţia - curatoriată de Erwin Kessler - este realizată de Institutul Cultural Român din Bucureşti şi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional în colaborare cu Comunicare Organizzand, fiind promovată de Accademia di Romania din Roma şi de Ambasada României în Italia.  Operele expuse provin din nouă muzee de artă din România.

* Trei producţii ale Societăţii Române de Radiodifuziune  - "Felii", "Drumurile lui Leşe" şi "Ada Kaleh - Insula dispărută" - au fost nominalizate la Prix Europa 2011. Evenimentul se va desfăşura la Berlin, în perioada 22 - 29 octombrie. Din cele aproape 200 de emisiuni radiofonice propuse din întreaga Europă - pentru cele trei secţiuni specifice ale competiţiei (Radio Documentary, Radio Fiction şi Radio Music) - au fost nominalizate pentru finala din octombrie trei producţii ale Radiodifuziunii Române. Astfel, la secţiunea tradiţională de teatru radiofonic - Radio Fiction - a fost nominalizat spectacolul "Felii", scris de Lia Bugnar şi regizat de Gavril Pinte. La secţiunea Radio Music, a fost nominalizată o emisiune din seria "Drumurile lui Leşe", realizată de Mihaela Helmis. În acelaşi timp, la secţiunea Radio Documentary, a fost nominalizat documentarul "Ada Kaleh - Insula dispărută", realizat de Liliana Nicolae. În acest an vor fi acordate 13 distincţii la gala Prix Europa, organizată pe 29 octombrie.

* Spectacolul "Noche Bach", în coregrafia lui Gigi Căciuleanu, pe muzica lui Johann Sebastian Bach, va fi pus în scenă la Sala Mare a Teatrului Naţional din Bucureşti. Evenimentul are loc în cadrul "Întâlnirilor JTI", sub egida Festivalului Internaţional "George Enescu". Primul invitat al "Întâlnirilor", în anul 2000, a fost Bejart Ballet. Au urmat Compania Nacional De Danza, Cullberg Ballet, Joaquin Cortes, Alvin Ailey American Dance Theatre, Les Ballets de Monte-Carlo, Sylvie Guillem si Russell Maliphant. Cartea de vizita a lui Gigi Căciuleanu este impresionantă. Absolvent al Şcolii Naţionale Superioare de Coregrafie din Bucureşti, şi-a şlefuit talentul la marea şcoala de balet a Teatrului Balşoi din Moscova. A fost solistul baletului Operei Române, dar a explorat concomitent şi abisul dansului experimental. Baletul Naţional Chilian, fondat în 1945, este cea mai veche şi cea mai importantă companie profesionistă de dans contemporan din Chile. Mărturie stau numeroasele distincţii primite de-a lungul timpului.

* Polonia este ţara invitată a ediţiei Anim'est din acest an. Evenimentul se va desfăşura luna viitoare între 7 şi 16 octombrie. Manifestarea cuprinde şi o retrospectivă a filmelor celebrei case de producţie poloneze Se-ma-for. Pentru prima dată în România, Anim'est propune iubitorilor de film o selecţie cuprinzătoare a celor mai bune lungmetraje şi scurtmetraje de animaţie produse de-a lungul timpului în Polonia, în anul în care coproducţia româno-poloneză "Crulic - Drumul spre dincolo" deschide oficial festivalul, iar "South Park"-ul european, aşa cum a fost supranumit "Jeż Jerzy" , concurează în competiţia de lungmetraj. Trei lungmetraje şi două programe de scurtmetraje - unul dedicat clasicilor filmului de animaţie polonez de dinainte de 1989, celălalt - celor mai importante filme realizate după căderea Cortinei de Fier, vor oferi publicului Anim'est o sinteză a celor mai importante realizări ale animatorilor polonezi.

* Tamara Buciuceanu-Botez, una dintre figurile legendare ale comediei româneşti, a primit o stea pe Walk of Fame - Aleea Celebrităţilor din Bucureşti, în semn de recunoaştere pentru întreaga sa carieră. Actriţa se alătură altor mari personalităţi ale teatrului şi filmului românesc care au mai primit o stea pe Aleea Celebrităţilor: Florin Piersic, în ianuarie, Victor Rebengiuc, în februarie, Radu Beligan, în martie, Amza Pellea (postum), în aprilie, Maia Morgenstern, în mai, şi Alexandru Tocilescu, în iulie. Din toamnă, Tamara Buciuceanu-Botez va putea fi văzută la Teatrul Bulandra din Capitală, în spectacolul "Mamouret", după de Jean Sarment, în regia lui Dinu Cernescu, având rolul titular, precum şi în "Însemnările unui necunoscut", după  Dostoievski, un spectacol de Alexandru Darie, în care are rolul Generălesei.

* Categoria ''Cel mai bun film străin'' a Academiei Americane de Film, de multe ori controversată şi întotdeauna interesantă, începe să fie mult mai eficientă în contextul în care România, Marocul şi Venezuela şi-au trimis deja propunerile, alăturându-se Greciei şi Poloniei în cursa din acest an, scrie agenţia Reuters. Nu se va şti dacă Grecia va primi o altă nominalizare-surpriză la fel ca filmul 'Dogtooth' de anul trecut, sau dacă România va fi din nou ignorată pentru un film puternic şi dur, aşa cum s-a întâmplat cu '4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile''. În acest moment, însă, se pot discerne strategiile ţărilor pentru categoria ''Cel mai bun film străin'' a Academiei. Grecia, de exemplu, pare să fi reacţionat la 'Dogtooth', printr-o atitudine de genul 'dacă metoda funcţionează nu există niciun motiv să o schimbăm', în timp ce România ar putea merge pe ceva marginal mai prietenos decât propunerile sale de obicei sumbre. În conformitate cu normele Academiei, fiecare ţară are dreptul să prezinte un singur film. Câmpul este îngustat de la câteva zeci (65 anul trecut) la nouă, iar apoi două comisii aleg cei cinci nominalizaţi din finală. Pelicula Morgen, regizată de Marian Crişan este propunerea României la premiul Oscar, la categoria ''Cel mai bun film străin''. După cât se pare mai puţin sumbră decât producţiile care au fost în mod controversat trecute cu vederea de Academie în ultimii ani, 'Morgen' tratează prietenia dintre un agent de pază dintr-un orăşel de la graniţa româno-ungară şi un imigrant ilegal.

* Scriitorii români Constantin Abăluţă şi Maria Manolescu şi graficianul Alexandru Ciubotariu vor participa la Festivalul Internaţional de Literatură Berlin. Evenimentul se va desfăşura între 7 şi 17 septembrie, la Haus der Berliner Festspiele, şi va avea ca focus Asia-Pacific. Timp de zece zile, 140 de autori din 53 de ţări vor lua parte la peste 196 de lecturi, mese rotunde, prezentări de film. Festivalul este susţinut de Fundaţia pentru artă şi politică Peter Weiss, de Berliner Festspiele şi este finanţat de Hauptstadtkulturfonds şi de Ministerul german al Afacerilor Externe. Totodată, Institutul Cultural Român "Titu Maiorescu" din Berlin sprijină participarea românească la festival a scriitorilor Constantin Abăluţă (în secţiunea "Literaturile lumii"), Maria Manolescu (secţiunea "Întâlniri de teatru") şi a graficianului Alexandru Ciubotariu. Pentru prima dată în acest an, este organizată o secţiune dedicată exclusiv nuvelei grafice, organizată de asociaţia EUNIC Berlin. În cadrul acestei secţiuni, alături de nume foarte cunoscute ale genului, precum Blexbolex şi Angel de la Calle, este invitat graficianul Alexandru Ciubotariu, cu "Poveste despre eu".

* Sfârşitul lunii septembrie aduce o gală de balet şi una de operetă pe scena Operei Naţionale Bucureşti. Ca o avanpremieră la stagiunea 2011-2012 şi în completarea participării extraordinare în cadrul Festivalului Internaţional „George Enescu”, Opera Naţională Bucureşti pregăteşte două evenimente speciale pentru publicul larg: Gala de balet, care va avea loc pe 22 septembrie, şi o Gală de operetă, în seara zilei de 25 septembrie. Printre cei care onorează propunerea Operei de a dansa pe scena bucureşteană se numără: David Makhateli – prim solist la Royal Opera House Covent Garden, Răzvan Mazilu - cunoscutul coregraf şi interpret de dans contemporan şi Şoimita Lupu - prim-balerină la Teatrul Massimo din Palermo. Din programul spectacolului vor face parte fragmente cunoscute din „Frumoasa din pădura adormită”, „Lacul lebedelor”, „Don Quijote”, „Giselle”, „Corsarul”, dar şi momente din lucrări de dans contemporan. Duminică, 25 septembrie, fragmente din cele mai îndrăgite operete vor prinde viaţă în interpretarea soliştilor, corului şi orchestrei Operei Naţionale.

* Program bogat la Zilele Muzeului Ţăranului. Expoziţii, ateliere, conferinţe, lansări de carte şi alte evenimente au loc, până pe 18 septembrie, la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti. Manifestările sunt centrate pe ziua de 14 septembrie, Ziua Înălţării Sfintei Cruci, un simbol care se regăseşte în fiecare sală şi exponat al muzeului, dar care este şi ziua de naştere a fondatorului instituţiei, Horia Bernea. Vorbind de expoziţia 'Pe aripile timpului', realizată în colaborare cu Muzeul de Etnografie din Geneva şi cu Ambasada Confederaţiei Elveţiene în România, deschisă între 17 septembrie 2011 şi 5 februarie 2012, la Sala Oaspeţi. De asemenea, pe 17 septembrie, Clubul Ţăranului va găzdui un festival de gastronomie românească. Pentru aceeaşi zi şi în acelaşi spaţiu, la ora 20,00, Institutul Cultural Român a pregătit un recital de poezie română şi catalană, intitulat 'Voci paralele'. Pe 15 septembrie, la ora 19,00, Studioul Horia Bernea va găzdui o reprezentaţie a spectacolului de teatru 'Iubeşte-mă... America', de Claudia Motea şi Al. G. Croitoru. De asemenea, între 14 septembrie şi 21 octombrie, la Sala Foaier, va avea loc expoziţia 'Oale şi ulcele'.

* Herta Muller va inaugura cel mai mare târg de carte din Scandinavia. Scriitoarea Herta Muller va inaugura, joi, 22 septembrie, deschiderea ediţiei din acest an a Târgului Bok & Bibliotek, cel mai mare târg de carte din Scandinavia, informează Institutul Cultural Român de la Stockholm. Herta Muller se va afla în Suedia între 22 şi 27 septembrie, într-un turneu literar organizat la iniţiativa ICR. Programul evenimentelor cuprinde, pe lângă ceremonia de inaugurare, două seminarii în cadrul târgului şi o discuţie pe Scena Internaţională a Scriitorilor din Stockholm. Scriitoarea germană, Herta Muller, s-a născut la Niţchidorf, în Banatul românesc. A publicat peste 20 de volume cu succes la public şi critică, în prezent fiind considerată unul dintre cei mai importanţi scriitori de limbă germană. Este membră a Academiei Germane pentru Limbă şi Poezie. Începând cu 1999, a fost de două ori propusă la Premiul Nobel pentru Literatură, iar în 2009, Herta Muller a obţinut importanta distincţie pentru literatură.

* Cultura română în regiunile Cehiei: Moravia şi Silezia. În perioada 19-26 septembrie, Institutul Cultural Român din Praga organizează simultan în trei oraşe importante din Cehia – Brno, Kroměříž şi Ostrava – un program amplu de promovare a culturii române în regiunile cehe Moravia şi Silezia. Programul propus de ICR Praga publicului ceh constă în expoziţii de pictură, grafică şi fotografie, proiecţii de film, concerte şi spectacole de teatru. Peste 25 de artişti invitaţi din România, artişti români stabiliţi în Cehia, precum şi artişti cehi vor performa într-o cascadă de evenimente culturale în săptămâna dedicată culturii române. Acest program complex de promovare a culturii române pe terioriul ceh vine în completarea evenimentelor punctuale pe care ICR Praga le-a organizat până acum, în colaborare cu partenerii cehi.

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com