|
|
|
|
|
Cele mai importante ştiri culturale pentru saptămîna 25.09 - 02.10.2011
Oana Constantinescu, Germania
*
Braşov: Final de stagiune
estivală la Biserica Neagră. Cea de-a 59-a stagiune a
concertelor estivale de orgă la Biserica Neagră din Brașov
a ajuns la final. Concertul de închidere are loc, luni, începând cu ora
18,00, şi îi va avea ca protagonişti pe organiştii Paul Cristian, Hans
Eckart Schlandt şi Steffen Markus Schlandt. Organizatorii au pregătit un
program special care va reprezenta un periplu prin muzica de orgă
europeană şi americană, program însoţit de proiecţia video a unor
imagini cu instrumente istorice reprezentative pentru muzica
interpretată. Vor putea fi audiate lucrări ale unor compozitori precum
Bach, Enescu, Liszt sau Boellmann. Începând cu anul 1953, concertele de
orgă de la Biserica Neagră au devenit din ce în ce mai cunoscute atât
pentru braşoveni, cât şi pentru turişti.
Cele 34 de concerte din stagiunea din această vară au avut o
medie a publicului de 175 de persoane la fiecare concert.
*
Kelemen Hunor: Nu se poate face
mall cultural la Sala Palatului, MCPN va încerca modernizarea în
interior. Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a declarat că
proiectul transformării Sălii Palatului într-un mall cultural, după
planurile din 2006, nu poate fi pus în practică, dar se doreşte
modernizarea în interior a sălii, care necesită o investiţie de peste 30
de milioane de euro. Potrivit ministrului, proiectantul contractat în
urmă cu câțiva
ani susţine că deţine drepturile asupra proiectului şi cere o sumă
foarte mare pentru serviciile sale. Pe de altă parte, terenul din jurul
sălii Palatului nu se află în administrarea Ministerului Culturii, ci a
Primăriei Municipiului Bucureşti. Potrivit ministrului, ceea ce s-ar
putea face la Sala Palatului este o intervenţie în interior, pentru
îmbunătăţirea acusticii. Astfel, întreaga sală ar putea fi îmbrăcată
într-un lemn folosit pentru sălile de concerte, ceea ce ar necesita o
investiţie de peste 30 de milioane de euro. Pe de altă parte, Primăria
Capitalei are intenţia de a construi o sală potrivită pentru concerte de
muzică clasică, urmând să demareze acest proiect destul de repede, a mai
spus Kelemen Hunor. Declaraţiile ministrului vin după ce mai mulţi
cunoscuţi dirijori - Antonio Pappano, Zubin Mehta, Valery Gergiev şi
Daniel Barenboim - care au concertat la Sala Palatului, în cadrul
Festivalului "George Enescu", au lansat un apel către autorităţile
române pentru renovarea acesteia.
*
Concertul Tenors of the 21st Century de la Sala Palatului, din 10
octombrie, a fost anulat.
Concertul Tenors of the 21st Century, programat pe 10 octombrie la Sala
Palatului din Bucureşti, a fost anulat. Potrivit organizatorilor,
motivele care au stat la baza deciziei de a contramanda concertul din 10
octombrie ţin de schimbarea politicii privind activitatea concertistică,
urmare a unei serii de modificări recente din conducerea Orchestrei
Simfonice Naţionale din Chişinău. Fondatorul şi liderul proiectului
Tenors of the 21st Century este Dmitri Sibirtsev. Pe lângă colaborările
cu operele moscovite, membrii ansamblului au cântat pe cele mai renumite
scene de operă din lume, de la Milano, Londra, Dresda, New York şi
Tokyo. Membrii Art-Project Tenors of the 21st Century sunt adesea
invitaţi să ia parte la diverse programe guvernamentale culturale şi
reuniuni la nivel înalt.
*
Opera Naţională Bucureşti începe
să vândă şi online bilete la spectacolele sale. Opera Naţională
Bucureşti anunță
că, la solicitarea publicului, biletele la spectacole pot fi
achiziţionate, de acum înainte, şi online de pe site-ul instituţiei.
Plata se efectuează prin card bancar. Sistemul de vânzare este
disponibil la adresa
www.operanb.ro/tickets, care poate fi accesată şi prin site-ul ONB.
Biletele la spectacolele Operei pot fi achiziţionate în continuare şi
direct, la casa de bilete a instituției,
de luni până duminică, între orele 09.00 - 13.00 şi 15.00 - 19.00. În
acest caz, plata se efectuează în numerar sau prin card bancar.
*
Marea foamete sovietică 1926 –
1936, lansare de carte la Muzeul Naţional al Ţăranului Român. La
Muzeul
Țăranului
Român din București
va avea loc, miercuri, la ora 18.00, lansarea cărţii: Marea foamete
sovietică 1926 - 1936, de Vadim Guzun. Autorul este doctorand al
Academiei Române, jurist şi diplomat în cadrul Ministerului Afacerilor
Externe. Interesat de formarea regimului stalinist, politici de
sovietizare şi relaţiile româno-sovietice, Vadim Guzun a publicat, în
calitate de coautor, studiul „Foametea din Ucraina în anii 1932-1933 -
«holodomor» - demersuri de recunoaştere la nivel naţional şi
internaţional” şi are în curs de apariţie volumul „Foametea, piatiletka
şi ferma colectivă: documente diplomatice româneşti”. Marea foamete
sovietică, 1926-1936 reflectă situaţia politică, economică şi socială
din URSS, prin prisma documentelor inedite din arhivele diplomatice
româneşti şi a celor din fostele arhive sovietice din perioada de
metamorfozare a imperiului ţarist agrar într-unul totalitar industrial.
Volumul tratează cauzele, caracterul şi consecinţele uneia dintre cele
mai mari tragedii ale secolului XX - foametea organizată de regimul
bolşevic, în contextul planului cincinal, al colectivizării în masă şi
al industrializării accelerate.
*
Sergiu Nicolaescu a încheiat
filmările la "Ultimul Corupt" . Regizorul Sergiu Nicolaescu a
încheiat filmările pentru cea mai recentă producţie a sa, "Ultimul
Corupt", care îi reuneşte în distribuţie pe Valentin Teodosiu, Vladimir
Găitan, Cătălina Grama, George Mihăiţă şi Horaţiu Mălăele. Senatorul
Titel Pangică, personajul interpretat de Horaţiu Mălăele, participă la
un meci de fotbal, un gest populist care ar trebui să îi întărească
poziţia politică. Ceva mai devreme, el îi adunase la o masă pe toţi
prietenii săi. După toate aventurile pe care le au împreună, în ciuda
intrigilor pe care le ţes şi a capcanelor pe care şi le întind de-a
lungul poveştii, ei rămân prieteni, uniţi de o complicitate subînţeleasă
şi profitabilă pentru toţi. Lungmetrajul "Ultimul corupt" este o
continuare a filmului "Poker",
semnat tot de Sergiu Nicolaescu. Regizorul a făcut filmul într-un
timp foarte scurt - 26 de zile, iar filmările au avut loc la Palatul
Snagov, loc în jurul căruia
gravitează întreaga acţiune, dar şi în mai multe spații
din Bucureşti şi împrejurimi. Planurile regizorului presupun şi o
perioadă de postproducţie optimizată, astfel încât filmul să fie gata de
lansare cât mai curând.
*
Descoperiri arheologice care
oferă informaţii noi despre castrul Legiunii a XIII-a Gemina.
Arheologii din Alba Iulia au descoperit elemente spectaculoase din
castrul Legiunii a XIII-a Gemina, specialiştii identificând vase
ceramice, monede din acea perioadă, inscripţii şi ştampile pe piatră ale
legiunii. Directorul adjunct al Muzeului Naţional al Unirii din Alba
Iulia, Constantin Inal, a declarat că descoperirile arheologice au fost
făcute în urma săpăturilor din Parcul Custozza şi pentru prima dată în
istoria locului s-au găsit elemente sigure ale clădirii comandamentului
castrului Apulum, clădire cunoscută în termeni de specialitate ca
"Principia". El a adăugat că în urma săpăturilor au fost descoperite mai
multe construcţii, una dintre acestea având şi un sistem de încălzire
sub podea şi o curte pavată cu dale mari de piatră, dar şi canale de
evacuare a apelor pluviale şi uzate. Arhelogii vor continua cercetarea
zonei pentru descoperirea unui sector cât mai complet din clădirea
comandamentului castrului Legiunii a XIII-a Gemina şi valorificarea sa
prin conservare-restaurare. Cetatea din Alba Iulia a fost construită la
începutul secolului al XVIII-lea, între anii 1714-1738, fiind
considerată cea mai reprezentativă fortificaţie bastionară de tip Vauban
din România. Înainte de a se ridica fortificaţia de tip Vauban, pe acest
loc au existat un castru roman şi o cetate medievală.
* Sprijin de 1,6 milioane de euro pentru organizarea de festivaluri audiovizuale europene. O sumă de 1,6 milioane de euro va fi alocată, prin intermediul programului Media al Uniunii Europene, pentru organizarea de festivaluri audiovizuale. Această schemă de finanţare se adresează organismelor europene cu sediul într-una dintre ţările membre ale Uniunii, care participă la programul Media 2007. Fondurile vor fi alocate pentru organizarea unor festivaluri audiovizuale ale căror acţiuni contribuie la facilitarea şi încurajarea promovării şi circulaţiei operelor audiovizuale şi cinematografice europene în cadrul manifestărilor comerciale, târgurilor profesionale şi festivalurilor audiovizuale în Europa şi în lume, în măsura în care aceste evenimente pot juca un rol important în promovarea operelor europene şi în crearea unor reţele de profesionişti. De asemenea, fondurile vor fi alocate şi pentru îmbunătăţirea accesului la operele audiovizuale europene pentru publicul european şi internaţional. Pentru ca proiectele să fie eligibile, programul festivalurilor finanţate trebuie să conţină cel puţin 70% opere europene, provenind din cel puţin 10 ţări participante la programul Media. Programul Media al Uniunii Europene sprijină în fiecare an 300 de proiecte noi de film european, iar jumătate din filmele europene care rulează în cinematografe apar cu sprijinul acestui program.
Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL |
|
|
|
Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero: Lucian Hetco (Germania). Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România) Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com |