|
Corneliu LEU
PENTRU AL DOILEA AN
SĂRBĂTORIM
ZIUA NATIONALA A LIMBII
ROMÂNE
Conform Hotărârilor mai multor sute de Consilii
locale, a unor organizaţii neguvernamentale, a unor comunităţi ale
românilor din străinătate, susţinute de o serie de situri internet şi de
publicaţii electronice şi tipărite în limba română, astăzi, 29 august
2009, se inaugurează în ţară şi peste hotare manifestările celui de al
doilea an în care prinde contur iniţiativa noastră de a se sărbători în
această perioadă ZIUA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE. Manifestările aau loc
în comunităţi, localităţi, adunări ale unor organizaţii şi instituţii
culturale, dar şi virtual, într-o reţea de situri internet legate prin
adresa portalului www.cartesiarte.ro
şi a “FLUXULUI DE ŞTIRI” pe care
acesta îl găzduieşte.
Cea mai recentă ştire difuzată pe acest flux este
următoarea:
AL XXX-lea CONGRES AL ASOCIAŢIEI ÎNVĂŢĂTORILOR DIN ROMÂNIA A VOTAT
SUSŢINEREA INSTITUIRII ZILEI NAŢIONALE A LIMBII ROMÂNE
Deschis la Bucureşti, cel de al XXX-lea Congres al Asociaţiei
Generale a Învăţătorilor din România - Congres al Cadrelor Didactice din
România şi al Cadrelor Didactice Române de peste Hotare a votat
propunerea de a se include în documentele sale finale angajamentul
privind „sprijinirea acţiunilor de sărbătorire a ZILEI NAŢIONALE A
LIMBII ROMÂNE în toate comunele şi comunităţile româneşti”.
Participanţii s-au angajat să iniţieze în localităţile unde îşi duc
activitatea "manifestări demne de dragostea limbii pe care o vorbim".
Amintim cu acest prilej că săptămâna în curs se încheie, începând de
mâine, cu manifestările prilejuite anul acesta de cea de a doua
sărbătorire a ZILEI NAŢIONALE A LIMBII ROMÂNE.
Iniţiată acum doi ani şi desfăşurându-şi primele manifestări în perioada
29 - 31 august 2008, SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE a fost
instituită a se desfăşura anual între aceste date şi a fost susţinută de
o serie de publicaţii româneşti. Întrucât caracterul acestei sărbători,
aşa cum este ea propusă, îşi doreşte adâncit cât mai mult conţinutul de
identitate culturală prin limba naţională şi opera carturărească
izvorâtă din ea, propunerea presupune o perioadă mai largă în jurul
zilei fixate prin diverse hotărâri, pentru ca să se poată organiza
dezbateri, simpozioane, concursuri culturale, serbări propriu-zise,
spectacole cu opere româneşti, lansări de noi studii şi volume în şi
despre limba română.
Un demers legislativ se află în curs de definitivare parlamentară,
Adunarea Generală Extraordinară a Asociaţiei Comunelor din România a
votat angajamentul tuturor primarilor care sunt membrii ei, de a iniţia
şi susţine manifestările respective; acum şi Congresul Învăţătorilor din
România şi-a asumat prin participanţii săi acest angajament.
În preziua sărbătorii propuse, organizaţiile iniţiatoare fac apel la
toţi cei care vor să li se alăture, să fie activi în manifestările din
comunele şi comunităţile lor; la parlamentarii României să ducă spre
definitivare demersul legislativ; la primarii localităţilor şi
Consiliile locale să stimuleze şi să sprijine toate iniţiativele legate
de aceasta; iar la românii de peste hotare şi la toţi vorbitorii limbii
române să cinstească Sărbătoarea noastră, a tuturor, sub zodia
respectului pentru multiculturalitatea omenirii. (28 august 2009)
Pentru edificarea cititorilor în legătură cu semnificaţiile acestei
sărbătoriri care începe să se desfăşoare, publicăm mai jos câteva
documente privind iniţiativa instituirii ei şi argumentările aduse întru
aceasta :
MISCAREA PENTRU PROGRESUL SATULUI ROMÂNESC
Către
COMISIA DE CULTURĂ, ARTE, MASS MEDIA
a Senatului României
MEMORIU
Privind
SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE
Domnule Preşedinte, Domnilor Senatori membri ai Comisiei,
Avem onoarea să Vă aducem la cunoştinţă faptul că, din iniţiativa
organizaţiei noastre pe care o descriem în raportul concluziv anexat,
anul acesta, într-o reţea formată din întruniri publice locale şi
legături comune bazate pe internet, în multe localităţi din ţară şi în
comunităţi ale românilor de pretutindeni, au avut loc pentru prima oară
manifestări prilejuind SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE.
Anvergura lor, oficializarea lor prin Hotărâri ale Consiliilor Locale,
caracterul evocator, sărbătoresc, de comunicare ştiinţifică, analiză
istorică sau adunare populară cu entuziaste programe artistice sunt
descrise în acelaşi raport concluziv, reieşind cu evidenţă atât
interesul cu care propunerea noastră a fost întâmpinată şi pusă imediat
în practică de populaţia românească din ţară şi străinătate, cât şi
nevoia pentru viitor a oficializării acestei Sărbători prin formele
legislative de rigoare.
Fapt pentru care, cu onoare, ne adresăm Comisiei pentru Cultură, Arte,
Mass Media a Camerei Deputaţilor solicitând bunăvoinţa de a se însuşi şi
trimite spre votul plenului o propunere legislativă privind INSTITUIREA
SĂRBĂTORII NAŢIONALE A LIMBII ROMÂNE in scopul ideii de unitate prin
limbă a tuturor aspiraţiilor de simţire românească.
Menţionăm că această sărbătoare este marcată oficial, an de an, în
comunităţile româneşti din Basarabia şi Bucovina iar, la alte popoare
vorbitoare ale unei limbi comune, au căpătat de multă vreme pregnantă
tradiţie unele manifestări cunoscute cum sunt Zilele Francofoniei,
Sărbătorile legate de Commonwealth-ul Britanic, Zilele Culturii
Hispanice, Manifestările comune ale celor de limbă arabă, Manifestări de
limbă germană ale unor universităţi din Germania, Elveţia şi Austria,
Simpozionul limbilor altaice, etc... Sau, ca exemple chiar din
vecinătatea noastră: Colocviul comun al limbilor tiurcice organizat de
Turcia şi, binecunoscută prin amploarea şi eficienţa ei, Ziua Mondială a
Maghiarilor care a devenit tradiţională prin manifestările de unitate
subliniate de maghiarii din întreaga lume.
Având onoarea să Vă informăm că manifestările fără suport oficial pe
care le-am organizat anul acesta pornesc dintr-o Hotărâre votată într-un
for naţional neguvernamental care este Consfătuirea Naţională a
Intelectualilor de la Sate si au fost susţinute de zeci de publicaţii şi
ONG-uri din ţară şi din lume, că au avut ecouri memorabile atât prin
adunările şi sărbătoririle din ţară şi străinătate, prin contribuţia
unor însemnate personalităţi culturale româneşti de pretutindeni, prin
reţeaua internet care s-a constituit acoperind sute de localităţi din
ţară şi multe comunităţi din străinătate, cât şi prin Hotărâri oficiale
ale unor Consilii Locale de a institui deja pe teritoriul lor
Sărbătoarea Limbii Române şi a o înscrie în calendarul local,
Vă rugăm, Stimate Domnule Preşedinte şi Stimaţi membri ai Comisiei să Vă
însuşiţi propunerea noastră procedând la formele prin care Sărbătoarea
Naţională a Limbii Române să fie instituită prin Lege.
În ceea ce ne priveşte, Vă informăm că, prin legături cu tot mai multe
localităţi şi comunităţi româneşti, cu tot mai multe publicaţii
cultural-sociale de limba română, cu tot mai multe personalităţi
culturale şi lideri de opinie, noi amplificăm chiar în aceată perioadă
ecourile primei sărbătoriri pe care am organizat-o şi primim tot mai
multe hotărâri de însuşire a ei de către Consiliile Locale şi Consiliile
unor importante organizaţii neguvernamentale. Ca iniţiatori, ne angajăm
în acelaşi timp ca, dacă Legea pe care Veţi avea bunăvoinţa să o
propuneţi spre vot şi promulgare, va prevedea şi contribuţia
organizaţiei noastre care este recunoscută de utilitate publică prin
Hotărâre de Guvern, să facem toate eforturile, să mobilizăm toţi membrii
filialelor noastre, să întărim reţeaua de organizaţii neguvernamentale
din care facem parte, să impulsionăm, să susţinem şi să animăm
sărbătorirea an de an în judeţe, localităţi şi comunităţi româneşti, în
aşa fel încât ea să devină una dintre cele mai mari sărbători populare
ale românilor şi să se impună în tradiţie.
Cu toată încrederea în atenţia pe care ne-o Veţi acorda,
Corneliu LEU
(preşedinte)
NOTĂ EXPLICATIVĂ
privind stabilirea datei calendaristice pentru Sărbătoarea Naţională a
Limbii Române
- Am pornit de la faptul că, existând la 31 august într-un stat locuit
de români (Republica Moldova) sărbătoarea „Limba noastră cea română”, de
asemeni în două regiuni din alt stat, locuite tot de români (Bucovina
ucraineană şi raioanele dunărene), precum că şi alte comunităţi
(Timoceni, Banatul sârbesc, Debreţin) au preluat această tradiţie, noi
nu am propus prima dată o zi, ci o perioadă: 29 -31 august.
- Am ezitat să propunem aceeaşi zi – 31 august, spre a nu fi acuzaţi de
ingerinţă la o sărbătoare a românilor care sunt cetăţeni ai altui stat.
Şi am pornit de la faptul că, în ziua de 29 august 1989, în România au
fost multe ecouri, televiziunea, radioul şi o parte a presei semnalând
evenimentele de la 27 august din Chişinău, când scriitorii au mobilizat
prima dată populaţia spre a-i obliga pe deputaţi să voteze limba română
ca limbă de stat.
- 27 august a fost o zi de speranţă la Chişinău, care a avut – cât s-a
putut în acea vreme – ecoul din 29 august de la noi. Deputaţii de la
Chişinău au ezitat şi, atunci, populaţia a fost din nou mobilizată pe 31
august când, sub presiune populară, s-a şi votat. Deci, perioada este 27
– 31 august, cu primul ecou în România la 29 august.
- În primii câţiva ani după 1989, „Limba noastră cea română” a fost cea
mai mare sărbătoare din Basarabia. Apoi, guvernarea a creat diversiunea
cu aniversarea proclamării independenţei, care s-a petrecut cu un an mai
târziu. Această sărbătorire a independenţei a fost stabilită cu câteva
zile mai devreme, ca s-o umbrească pe cea din 31 august. Apoi a fost tot
mai oficializată, în vreme ce 31 august a fost scoasă din calendarul
oficial rămânând doar o sărbătoare populară, mereu boicotată de
adversarii ei. Şi din acest motiv am ezitat să propunem pentru noi tot
data de 31 august; dar asupra acestui lucru mai trebuie meditat, pentru
că nici nu este imposibilă o dată concomitentă.
- Noi ne-am gândit la ziua de 29 august ca referire la reacţiile
Bucureştiului şi evocare a lor. În plus, este o zi de la sfârşitul
vacanţei, când mulţi români din străinătate sunt încă acasă şi pot
participa la Sărbătoare, într-un sentiment de frăţietate, în
localităţile lor de baştină. Apoi, cu evocarea începută aici, se poate
merge şi la manifestările de la Chişinău, conferindu-le mai mult suport
şi sprijin moral faţă de presiunile rusofone care vor să le sufoce. În
al doilea rând, devenind 29 august dată de calendar pentru toţi românii
din străinătate, ecourile sărbătoririi, toate argumentele ştiinţifice
din sesiunile de comunicări ce vor însoţi serbările, vor ajunge
puternice pe 31 august, încurajând manifestările de la Chişinău.
......................................................................
Foto: Reproducerea scanată a Expunerii de
motive de la Senat
În încheiere, completăm edificarea cititorului
reproducând articolul iniţial prin care a fost lansat aceasta propunere,
publicat chiar în „Agero” in iulie- august 2008 pe vremea când informam despre Adunarea
Generală Naţională a Consfătuirii Anuale a Intelectualilor de la Sate,
care a votat pornirea acestei acţiuni:
ÎNTÂMPINÂND ZIUA LIMBII ROMÂNE - OSMOZA AFIRMĂRII ROMÂNEŞTI
Corneliu LEU |
