Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

A existat Shakespeare?

Dr. Dan BRUDAŞCU

De foarte mulţi ani, istoria literară engleză, deşi remarcabilă în realizările sale, cuprinde şi destul de numeroase lucrări potrivit cărora cea mai proeminentă personalitate literară a acestei ţări şi unul din vârfurile literaturii universale nu ar fi existat în realitate.

Personal, în urmă cu mai bine de trei decenii, am avut posibilitatea de a vizita casa memorială a lui William Shakespeare de la Stratford-upon-Avon, şi am ascultat explicaţiile ghizilor care aduceau dovezi diverse privind multor aspecte legate nemijlocit de viaţa şi activitatea marelui dramaturg.

Cu toate acestea, copleşiţi de amploarea geniului său, sunt numeroşi exegeţii care, din diverse motive, contestă încă nu atât existenţa fizică a omului William Shakespeare, ci capacitatea sa extraordinară de a fi produs lucrări atât de variate, şocante dar şi mereu încântătoare, asemenea celor care sunt cunoscute ca fiind opera shakespeariană. La aproape patru secole de la dispariţia sa, William Shakespeare continuă să îi  preocupe pe istoricii literari, atât din Marea Britanie, cât şi din alte părţi ale lumii.  În paranteză fie spus, o contribuţie strălucită, singulară, în opinia noastră, la studierea operei literare a lui William Shakespeare în România, şi-a adus-o regretatul Mihail Bogdan, extraordinar profesor al Almei Mater Napocensis, invitat permanent – în semn de recunoaştere a strălucitei sale munci - de marile universităţi engleze sau nord-americane, pentru a prezenta rezultatul cercetărilor sale eminente în materie.

            Relativ recent, respectiv în anul 2007, la renumita Harper Press, în colecţia „Eminent lives”, a apărut lucrarea „Shakespeare”, cu subtitlul „Lumea ca o scenă”, semnată de nord-americanul Bill Bryson. Autorul, născut în 1951 în Iowa, este mai degrabă cunoscut ca autor de lucrări de călătorie sau din domeniul lingvistic. Până în acest moment, potrivit datelor pe care le deţinem, aceasta este singura monografie pe care o consacră vreunei personalităţi a literaturii britanice sau universale.

Cartea este structurată pe 9 capitole, este consacrată biografiei dar şi operei literare a marelui Will.

Dată fiind bogata şi impresionanta activitate jurnalistică a autorului, lucrarea porneşte dintr-o perspectivă detectivistică, încercând să identifice chipul poetului şi dramaturgului într-un tablou cu o istorie extrem de incitantă prin ea însăşi. Extrem de atent la fiecare detaliu, autorul probează identitatea dintre figura din tablou şi personalitatea marelui Will, lucru necunoscut de alţi exegeţi sau considerat de aceştia lipsit de importanţă. De asemenea, în primul capitol al lucrării autorul clarifică situaţia gravurii consacrată lui Shakespeare şi cuprinsă în primul volum (First Folio) în care s-a publicat o parte din opera lui. Analizând inclusiv tehnicile de execuţie şi comparându-le cu cele folosite în epocă de alţi artişti remarcabili, Bryson conchide: „portretul Droeshout nu a fost realizat în timpul vieţii lui Shakespeare”, întrucât Shakespeare era deja mort de circa şapte ani la data apariţiei cunoscutului First Folio.

Următorul obiectiv spre care îşi îndreaptă atenţia autorul monografiei este o statuie pictată, de mărime naturală, ce constituie piesa centrală a unui monument de zid dedicat lui Shakespeare în biserica Sfânta Treime din Stratford-upon-Avon, unde este el înmormântat. În cazul acesta autorul afirmă că lucrarea, datorată lui Gheerard Janssen, ar fi fost agreată şi acceptată de persoane care l-au cunoscut pe Shakespeare, fiind executată înainte de anul 1623. În plus, Bryson afirmă, pe baza minuţioaselor sale cercetări, că Janssen ar fi locuit şi lucrat la Londra, în apropierea Teatrului Globe, având astfel posibilitatea de a-l fi cunoscut şi văzut adeseori pe genialul dramaturg.

Făcând dovada excepţionalei sale documentări, Bryson oferă date importante şi interesante în ceea ce priveşte modificările aduse, în timp, acestei lucrări, şi atitudinea şi comentariile avute, pe marginea lor, de către diverse personalităţi din lumea ştiinţifică sau literară. Ni s-a părut şi nouă demn de reţinut următorul citat din lucrarea la care ne referim: „După 400 de ani de încrâncenată vânătoare, cercetătorii au descoperit circa 100 de documente referitoare la William Shakespeare şi membrii apropiaţi ai familiei sale – acte privind botezul, titlurile de proprietate, chitanţele de plăţi ale impozitelor, jurămintele de la căsătorie, actele legate de procese – era o perioadă foarte litigioasă - şi aşa mai departe. ( .. .)  Ele ne spun multe lucruri despre faptele de viaţă ale unei persoane, însă nimic despre emoţiile sale.

Prin urmare rămâne o cantitate enormă de fapte şi acte legate de William Shakespeare pe care noi nu le cunoaştem, din care majoritatea de natură fundamentală. Nu ştim de exemplu, exact, cât de multe piese a scris sau în ce ordine le-a scris. Putem deduce ceva despre ceea ce a citit, dar nu ştim unde a găsit cărţile, sau ce a făcut cu ele după ce a terminat de citit.

Deşi a lăsat aproape 1 milion de cuvinte de text, avem doar 14 cuvinte scrise de mâna sa- numele lui semnat de şase ori şi cuvintele „de mine” în testamentul său. Nu a supravieţuit nici un singur bilet, scrisoare sau pagină de manuscris de a sa (…) . Nu avem nici o descriere în scris a lui redactată în timpul vieţii lui, primul text portretistic… a fost scris la 64 de ani după moartea sa de un individ, John Aubrey, care s-a născut la 10 ani după el murise”.

Toate aceste necunoscute par a-l fi incitat pe Bill Bryson să pornească această cercetare istorico-literară, în vederea clarificării multor necunoscute din viaţa şi activitatea lui William Shakespeare. Cu acribia cercetătorului profesionist, el urmăreşte etapele importante ale vieţi, activităţii operei lui William Shakespeare, capitolele următoare fiind : „Primii ani 1564-1585” , „Anii pierduţi 1585-1592” , „La Londra” , „Piesele de teatru” , „Anii de glorie 1596-1603” , „Domnia regelui James 1603-1616” , „Moartea” şi „Contestatarii”. Partea finală a lucrării este consacrată consistentei biografii cercetate de autor, pentru realizarea acestei biografii.

Biograful nord-american recurge la orice document sau lucrare care consideră el că aduce clarificări privind biografia sau creaţia literară a lui Wiliam Shakespeare. Cartea se citeşte cu un extrem de viu interes şi, în opinia noastră, este una din cele mai substanţiale monografii consacrate geniului de la Stratford-upon-Avon. Lucrarea nu dovedeşte doar o manieră excepţională de lşucru a autorului ci şi o minuţioasă cunoaştere a operei shakesperiene, dublată de calităţi exegetice incontestabile.

Ultimul capitol al cărţii, sugestiv intitulat „Contestatarii”, trece în revistă cele mai interesante şi demne de reţinut afirmaţii care pun sub semnul întrebării diverse aspecte legate de viaţa sau opera nemuritorului Will. Fără a dovedi patimă polemică, autorul demolează, exclusiv cu argumente ştiinţifice, extrem de minuţios documentate, astfel de aserţiuni, inclusiv pe cele ce au susţinut că anumite opere dramatice ale lui Shakespeare s-ar datora, în realitate, unor celebri scriitorgi şi dramaturgi contemporani ai săi.

Prin bogăţia şi soliditatea documentelor studiate şi valorificate atent, Bill Bryson aduce foarte utile şi importante clarificări, care erau necesare pentru autentica cunoaştere de către contemporani a uneia dintre cele mai proeminente personalităţi din literatura britanică şi universală – William Shakespeare. Dar şi a datelor esenţiale, definitorii, în care acesta a trăit şi creat.

Cu toate acestea, finalul propriu-zis al acestui capitol ar putea părea, unora, uşor derutant: „Când reflectăm asupra lucrărilor lui William Shakespeare este desigur şocant să vedem că un singur om a putut produce o operă atât de somptuoasă, inteligentă, variată, incitantă, mereu încântătoare, însă acesta este desigur semnul incontestabil al geniului. Doar un singur om a avut condiţiile şi harurile să ne ofere astfel de opere incomparabile, iar William Shakespeare din Stratford-upon-Avon a fost indiscutabil acel om – indiferent cine  a fost el.”

Lucrarea shakespeariologului nord-american Bill Bryson completează fericit exegetica amplă şi bogată a operei literare inegalabile a marelui Will, aducând importante şi necesare clarificări care să confirme genialitatea neîntrecutului dramaturg de la Stratford-upon-Avon.

În opinia noastră, lucrarea este un util instrument imposibil de trecut cu vederea de oricine este preocupat şi implicat, în prezent sau pe viitor, în studiile  consacrate vieţii şi operei shakespeariene.

Dr. Dan BRUDAŞCU

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com