|
|
|
|
            |
|
Alexandru DRĂGHICI - Information Overflow JONGLERUL DE DIMINEAŢĂ ...
Eugen Evu
Inteligenţa pe suprastok, suprasaturarea informaţională (atenţie!), deci asimilarea de cunoaştere stereo- tipizată, este alienantă pentru individ, dă creierului, funcţiilor sale, aşadar Psihicului uman, o suferinţă pe care Alexandru Drăghici (el însuşi informatician) – o resimte şi acuză drept o suferinţă a sistemului digestiv:
M-am înnecat cu atâta informaţie Creierul stă gata să vomite.. Fraye, imagini,, ritmuri Se îmbulzesc la Marea Intrare”... (Information Overflow) ....
Textul încheie cartea poetului prahovean rezident în Germania, imediată după căderea regimului totalitar, aşadar este un text-cheie, pentru a deschide-închide strict-explicit, am spune în mod paradoxist, pentru cititor, mesajul – informaţie: biologic, natural, organic, omul-animal, este dificil- daptabil unui hiperflux de cunoaştere prin tehnologizare excesivă ... Aşadar pentru un tip de cunoaştere altul decât cel istoric, cel socratic, al autocunoaşterii ... Mai înţelegem recitind cartea, că Alexandru Drăghici are a comunica pe „lungimea de undă a poeziei postmoderniste, fără colaterale ornamentice, a-metaforic, trauma sufletului „ nepereche”, metafizic eminescian, dinspre actul resimţit dramatic, al uneio despărţiri, sau oricum, al unei necomunicări sentimentale, cu femeia iubită. „ Ea” îi vorbeşte în zadar, iar tăcerile ei le resmite poetul tot ca „un năvod asupra mea” (Tot mai străin).
Formaţia de matematician se insinuează în pragmatismul a–poezic, tipul de cunoaştere strict raţional, este contrar, conflictual, celui revelatoriu, prin Starea poetică, la care se referă obsesiv Nichita Stănescu în poeme şi eseuri( Antimetafizica). Alexandru Drăghici a ieşit din sistemul paideumatic al Naturii, al melosului arhetipal, ...şi a pătruns, în societatea tehno, a Robo- omului, iar informatizarea este resimţită dramatic şi ca atare definită „ information Overflow”...Un labirint- mandală, un trasei al iniţierii, ce nu corespunde sufletului montan, zaloxean, spaţiului natal, şi se înstrăinează şi îl înstrăinează de sufletul celei iubite: „ Când nu mai ştii cine sunt/ priveşte în oglinda/ primită în dar / mă vei zări difuz/ de-atâta depărtare” (Lumina din tine, pag. 51)
A exprima suferinţa psihicului ca o sufocare, „ (înecat cu atâta informaţie”) – ca pe o durere organică („ creierul stă gata să vomite”) – este afrimaşie sub teroarea unei co-prezenţe malefice, terror- mentis„ citez:
„Cenzorul doarme drogat sub masă dirijorul sentimentelor îmi dă un tons fals”... Clachez sub acest haos aşa-zis firesc” Reţeaua mă trezeşte din abulie Şi îmi aduce aminte de Marele Rol al Interfeţei”.
Nimic mai clar, mai tăios, despre starea antipoetică, despre teroarea ... telepatică auti-ondusă, a conştiinţei de sine, prin reflexie- oglindire. Simbolul oglinzii este al labirintului-caleidoscop, deformant, al sălii oglinzilor în care imaginaţia ia forme groteşti, este tefifiantă, stihială, sugestiv a ecranului de computer. Informatizarea conoaşterii de tip stocare, memorie ... agresează subconştientul şi „hardul” ego-ului, riscându-se ruptura, blocarea comunicării Revelatorii, prin capacităţile biologice tradiţionale, prin asimiliările experienţei fireşti, AFECTIVE şi empirice, al trăirii intriseci.
Drăghici defineşte această teroare a percepţiei, această virusare de afect, în enunţul: „ pune-mă pe sticlă(ecran, n) / aproximează exact lumina/ ce ţi-o voi trimite ( emite, n) / din spatele oglinzii...”( înapoi). O semantică mai degrabă rece, a acelui frig resimţit prin „ cyborgul” Spiriduş al „ magiei” inter-conection... Matematicianul este şi fizician şi anatomist....El ştie ce înseamnă interconexarea pe scoarţa cerebrală a sinapselor neuronale şi desigur, „ creierul lui Broca”.
Mesajul-lamento al poetului- practician WEB, dar şi al jurnalistului, este cel al antimetafizicii, dar şi al unei vagi reminiscenţe de patos – nostalgic, faţă de paradisul sălbăticit, însă suportabil, montan- silvestru (...), în noua condiţie, tehnologizată, însă în care individul se simte captiv, aşa cum a înţeles şi exprimat recent într-o carte a sa, alt webmaster, George Roca ... Consider că şi filosoful şi web-masterul editor al Revistei Agero, Lucian Hetco, cel care mi-a semnalat generos cartea, cu exprimată dorinţă de a o considera prin înţelegerea poetică, va percepe sensibil cele ce afirm.
Nu sunt adeptul unei abordări a poeziei din unghiul îngheţat, conceptualizant, ci consider că un alt poet înţelege mai fidel, mai rezonant, pe „celălalt poet”... Şi în niciun caz nu gust referinţele edulcorate, extrapolând uneori ridicolul, prin exces plasticizant. Alexandru Drăghici pune întrebări esenţiale Fiinţei noastre, ca atare, ci minor- autorefenţiale. El pune acele întrebări ce retoric sugerează răspunsul, dar suspendă în intervale Mirarea, Uimirea, Întrezărirea, care sunt autenticele „ Mari Intrări”... de fapt inefabile, adică Vămi...
Revenind la poemul – cheie al volumului titrat optzecist – ironic ( SCEPTIC) –„Jonglerul de dimineaţă” ( atenţie, cap-ul limpede( pragmatic), de după SOMNUL oniric, după descărcarea creierului de inutile stocări!, paradoxal prin coşmare sau vise refulatorii) .. Information Overflow – consider că volumul se cere primit aşa cum este intenţional- transmis, ca o elegie a in-comunicării de tip infromatic- cvasi- virtuale...A fiinţei hedeggerine, dar mai ales ştiind despre acestea din cercetările lui Carl Gustav Jung.
O interpretare psihanalistă, desigur, ar risca să ne supere, ceea ce nu e cazul între cei ce cu adevărat scriu poezie pentru a Comunica elevat. Alexansru Drăghici asta resimte mereu, neliniştea de a nu deveni ... manierist, ca ID într-o Identitate ce este şi ea massificantă, prin....informatizare !
„Dacă voi supravieţui/ Voi fi primul plagiator al propriei creaţii”, (Discipolul”, pag. 20)
Negreşit, Alexandru Drăghici are „ organon” poetic, în sensul grecesc, originar : al autocunoaşterii -...Starea conflictuală transpare însă în altă sentinţă scoratică, aceea de a fi DISCIPOL, - „ Urmează-ţi zeul”... Un id puternic, poate infexibil îndeajuns, un Ego foarte activ şi cu „ leac pentru eros” ( um zice corect Emila Cira, în prefaţă) – face ca Alexandru Drăghici matematicianul să fie în conflict interior trepidant, alienant, cu Alexandru Drăghici aspirant la poezie, aşadar nostalgic al sufeltului întru Fiinţă. Or asta fac dintotdeauna...poeţii!
Autorul informează pe cei interesaţi, că versurile din volumul "Jonglerul de dimineaţă" se pot citi în internet la adresa: http://jongleruldedimineata.blogspot.com/
Eugen Evu Provincia Corvina
Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL |
|
|
|
Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero: Lucian Hetco (Germania). Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România) Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com |
