|
|
|
|
|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
Melania Cuc, Agero Grafica de Roca (Agero)
,,Am ajuns la Sarmizegetusa Regia după o ninsoare. Totul era acoperit de zăpadă groasă, īnafară de Piatra Altarului . Sunt sigur că dacă aş fi pus māna, piatra aia ar fi fost caldă. Īn spaţiul virgin al poienii am văzut paşii, cāţiva paşi porniţi din chiar centrul cercului sacru. Urmele paşilor porneau , apoi dispăreau pur şi simplu... Unde?"
Povestea asta, poate īntr-un stil un pic mai altminteri redată, este o confesiune pe care mi-a făcut-o cāndva scriitorul Andrei Vartic. Parcă īl vad īn faţa mea, cu māinile aşezate pe masă, un poet, actor şi om de ştiinţă, un Om conştient de propria-i forţă. Īmi vorbeşte despre o lume pierdută īn negura propriiei noastre fiinţe. Andrei e viu şi gata să-mi demonstreze cu probe ştiinţifice şi culturale, că civilizaţia vechii Dacii nu este un mit, este o conştiinţă de sine fără de care, ca popor, suntem Nimeni. Acum, īmi revin īn minte amintirile, vad lui paşii lui cum dispar īn zāpada petelor.
Vestea că , īn ziua de 2 Iunie 2009, orele 22:50, la Chişinău, scriitorul ANDREI VARTIC a trecut īn nemurire, m-a luat pe neaşteptate. Personalitate culturală complexă, a fost de-a lungul anilor deputat īn Parlamentul Republicii Moldova(1990), consilier prezidenţial, regizor de teatru, actor, publicist, scriitor, cercetător ştiinţific, editor, filozof şi promotor al culturii romāneşte de pe ambele maluri ale Prutului, unul dintre cei mai neobosiţi artizani ai mişcarii de eliberare naţională din Republica Moldova. A fondat portalul VoceaBasarabiei.com. dar mai presus de toate acestea, Andrei Vārtic a fost Om cum, după prietenul său de idealuri, poetul Grigore Vieru, puţini au mai rămas printre noi. L-am cunoscut pe Andrei īn toamna anului 2007, la Bucureşti, īn preajma decernării Premiilor anuale ale Asciaţiei Romāne pentru Patrimoniu, prin intermediul unui alt gigant al culturii romāne, scriitorul Arthur Silvestri. Am luat masa īmpreună la un restaurant modest dintr-un cartier ridicat de vechii boieri ai unui Bucureşti demult apus.
Foto: Cu Grigore Vieru ( in stānga) si Andrei Vartic ( in dreapta) , Noiembrie 2007, Bucureşti
Andrei Vartic m-a fascinat prin modestia şi modul superb īn care īşi expunea frămāntările de basarabean īngrijorat pentru soarta Patriei, pe care o visa reīntregită. Nu se lamneta, aducea doar argumente culturale şi istorice, făcea paralele īntre un trecut romānesc glorios şi clipa prezentă. Ca om de ştiinţă se folosea cu inteligenţă rarisimă de date şi locuri, de punctele de interferenţă care ţin īncă, pe verticală conştiinţa naţională.Unul dintre frumoşii ,,nebuni,, ai Secolului 21, fascinaţi pānă la uitarea de sine de glia străbună şi restituirea aşa cum a fost a Istoriei Daciei Felix, Andrei venea şi cu pilde care se cunfundau īn legendă.
Bărbat īn puterea vārstei, unul dintre ultimii stejari majestoşi din codrii spirituali ai Cosminului cultivat de Marele Ştefan, īndrăgostit ca puţini dintre noi de Mioriţa, Meşterul Manole şi mai presus de toate de Eminescu cel mereu curgător prin Istoria Literaturii Romāne, - Andrei devenea ingenuu, un copil uimit de neputinţa romānilor dinlăuntrul Ţării, romānii care uitam că dincolo de Prut, sunt fraţii noştri de sānge. Īn seara aceeleaşi zile, la ceremonia de premiere, mi-a făcut cunoştinţă cu Grigore Vieru. Am imortalizat clipa printr-o folografie. Acum ei sunt Sus, eu am mai rămas să privesc un timp īn ţărānă.
Am corespondat din cand īn cānd pe Net. Īi urmaream activitatea publicistică şi de cercetare cu interes. Īl invidiam ca pe un frate mai deştept decāt mine, mai bun, care se bătea cu morile de vānt pentru o Idee. Printre multe alte puncte ,, nevralgice,, īncerca să desluşească īntr-o scriere din Secolul 14, o mostră dintr-un posibil alfabet geto-dacic. Unii l-am crezut, alţii am fost scepticii, cei mai mulţi am rīs de posibilitatea de-a găsi filiaţii lingvistice īn Codex Rohonkzy. Acum, Andrei Vartic a descifrat toate misterele care l-au fascinat pe cānd era pe pămānt. Zalmoxis să te primească cum se cuvine, Andrei Vartic, acolo īn Cogaionul pe care l-ai iubit mai īnainte de a-l fi cunoscut.
Cu Grigore Vieru, cu Artur Silvestri... la umbră din Pomul Cunoaşterii, veţi continua, cred, să ,,puneţi Ţara la cale,, acolo, de-a dreapta lui Dumnezeu Atoatefăcătorul, pentru că... precum e īn Cer, aşa şi pe Pămānt! Tărāna Romāniei să-ţi fie uşoară!
Melania Cuc, Agero
|
|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
Redactia Agero nu īşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, īn concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face īn virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >> |
|
AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart. Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero: Lucian Hetco (Germania). Colectivul de redactie: George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia) Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com |
