Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

Arhitectură medievală transilvaneană în viziune ezoterică

Recenzie

Carmen Matei

Inedit prin subiect, original prin abordare, studiul “Trasee iniţiatice masonice şi ezoterism la Mediaş” (foto stânga: coperta 1), este rodul a 5 ani de cercetare livrescă şi de teren, de dialoguri, de identificări cartografice, întreprinse de artistul plastic Adrian Matei.(foto jos).

Volumul cuprinde în cele 250 de pagini şapte capitole, însă suportul studiului este prima parte, cea referitoare la traseele iniţiatice. Multitudinea de simboluri ce se pot observa pe tot parcursul cetăţii au relevat autorului faptul că cetatea Mediaşului este conceputa ca un Templu Masonic.Viziunea neconvenţională prin care autorul evidenţiază aceste trasee iniţiatice prin suprapunerea pe traiectoria străzilor cetăţii medievale, aduce un plus de mister vechiului burg. Cele trei grade ale masoneriei albastre pot fi parcurse şi astăzi prin cetate, pornind de la cele patru porţi-turnuri principale, cu şansa reala de a identifica ornamentele arhitecturale. Mare parte din aceasta ornamentică a constituit punctul de plecare al demersului istoric şi estetic al cărţii. Însuşi profilul exterior al fortificaţiilor este imaginat ca un craniu uman, interpretat ca element totemic şi se regăseşte în inventarul masonic.

Nu se pot separa rigid manifestările masonice de structura administrativă a breslelor şi astfel, se identifică în spaţiul cetăţii detalii pe care autorul nu se hazardează să le încorporeze temporal ci le polarizează semiotic.

Iată că vechea cetate transilvaneană intră în acest fel în algoritmul misterelor prin inventarul ezoteric pe care îl probează.

Cel de-al doilea capitol are drept subiect identificarea riturilor masonice care au funcţionat în trecut la Mediaş. De la micile piese de detaliu şi până la ecuaţiile complexe ale raţionamentelor, textul individualizează trei amplasamente care au semnalmentele de a fi funcţionat ca spaţii ritualice. În ceea ce priveşte manifestările ritualice, studiul acoperă o mare diversitate de simboluri cu rol identificator, de la trandafir şi celebrele “Seeblättern” până la strugure, simbolul local.

Următorul segment al volumului se referă la o clădire aflată în centrul vechi al cetăţii şi care prezintă semnalmentele Templului lui Solomon. Atât în interior cât şi în exterior detaliile arhitecturale fac, în opinia lui Adrian Matei, proba incontestabilă a preluării modelului idealului arhitectural. Este bine cunoscut faptul ca masoneria are ca spaţiu de reunire a ţinutelor Templul, clădire ce, într-o anume viziune, îşi găseste rădăcinile în Vechiul Testament. Cu siguranţă că acest fapt nu ar fi trezit foarte mare interes dacă această clădire ar fi fost construită cu anteriorul scop declarat, însă, chiar de la început, edificiul a funcţionat ca instituţie de învăţământ.

În cel de-al patrulea capitol este tratată pe larg o imagine ce reprezintă doi gemeni. Interpretată ca un prim pas al unei axe iniţiatice formată din cinci elemente distincte, piesa de mare valoare artistică, aparţinând artistului Hans Hermann, este asociată, într-o interpretare originală, cu Poarta Infernului. Această explicită trimitere către Orfeu, lasă impresia a fi cheia axei, însă autorul deschide libertatea de interpretare lărgită, făcând apel la mitologii paralele. Nu în ultimul rând, axa este privită şi ca o reiterare a ritualului de Maestru, dar în care este problematizată pierderea din fundamentul masoneriei a mitului lui Orfeu, atât de apropiat ca desfăsurare, cu cele ale lui Osiris şi Hiram.

Volumul continuă cu expunerea unui raţionament ce susţine existenţa unui cult feminist la Mediaş în perioada medievală, fiind argumentat printr-o serie de detalii, tot de ordin arhitectural. O ipoteză pe care autorul o avansează în explicaţia acestei expuneri este tot ezoterică: masonii sunt “Fiii Văduvei.”

Tema Cavalerilor Templieri, atât de dicutată în decursul timpului, face obiectul celui de-al şaselea capitol. Fără a evidenţia urmele fizice ale cavalerilor, Adrian Matei atrage atenţia asupra unor simboluri pe care tradiţia acestui ordin le-a păstrat şi pe care le putem regăsi astăzi fără efort la o vizită sumară în Cetate. Chiar dacă aceste simboluri au plurivalenţă în interpretare, ineditul studiului constă în focusarea atenţiei asupra lor într-un context plauzibil ca interpretare.

Ultima parte a cărţii tratează elemente de heraldică ce se regăsesc în actualul spaţiu medieşean, evidenţiind vechile familii nobiliare săsesti, precum şi amplasamentele unde se regăsesc reprezentările artistice. Nu sunt omise din text nici semnele de breaslă sau simbolurile vechiului burg. În viziunea autorului, cel mai pregnant simbol ce se detaşează este cel al mâinii de pe emblema Mediaşului şi care este interpretat a fi mâna fraternă care ghidează pe calea iniţiatică.

Volumul are o abordare estetică şi istorică, fără a fi o tratare doctrinară. Pe tot parcursul studiului, autorul evită folosirea termenului de “francmasonerie”, pentru a reda într-un context arhaic desfăşurarea acestor evenimente.

De asemenea, studiul oferă o altă perspectivă decât cea tradiţională asupra simbolurilor atât de numeroase din arhitectura oraşului medieval.

Carmen Matei

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)