|
|
|
|
|
AURELIAN SÂRBU - APARIŢII EDITORIALE
Eugen Evu Aranjament grafic - Ion Măldărescu, Agero
Impregnat pe turnesolul unei memorii implicit cultural-poetice, scrisul (hieratic- postmodern al) lui Aurelian Sârbu este al unui filolog împătimit în semiotică, pentru care propria poezie este catarsis şi timp trăit în interioritatea textului. Cele două ultim- apărute cărţi de poezie ale sale („Interiorul umbrei” şi „ Albedo”, editor Lucian Alexiu, Timişoara, Ed. Hestia), probează o vocaţie zidită pe crez. Stilul - în definiţia lui Doinaş - este unul constrictiv, Aurelian Sârbu fiind un acribic arhivar al iniţierii socratice, temperat de foamea mişcării de echilibru a fiinţei heideggeriene, dar şi în categorialul Vulcănescu. Ispita protocronismului, resuscitată recent pe alte coordonate, frizând misticul, consider chiar delirante ca suprafeţe, este în poezia sa filosofantă, contrată rafinat de aphorie, de „rostuire” modern-psalmică, fruct de vârf al unei îndelungate cercetări (prin căţărare în pom, prin scuturare de jos, prin stare de levitaţie paranoetică,prin dăruitoare cultivare şi culegere, nicicum prin jefuire sau plagiere: de sine şi de sinea lumii.
Sârbu nu scrie, ci oficiază un ritul divinatoriu, în care cuvântul este repotentat semantic dincolo de aparenţa hermetismului şi alegoricului, poate relicte ale subtextualismului ironist din veacul cenzurii, astăzi clamat a fi ba agonic, ba abolit, niciodată evitabil, în condiţia când literatura română stă sub stigma colateralelor (deviaţionismelor de toate soiurile). Aurelian Sârbu are o aorta care pulsează ritmic, uneori neliniştitor în chiar discursul său esenţializator, reprimat, sau încriptînd „codul” pentru a nu fi vulnerabil neofiţilor.
Aceste două cărţi sunt două spice foşnitoare şi verticale pe „trestia cugetătoare” din snopul Ofrandei, restituire şi restaurare a mitului poieion, via Blaga-Jorge Guilen, Borges - în opinia mea, nicicum prin contaminare - însă miezuirea este paradoxal una a inefabilului, a imponderabilului însăşi al fiinţei româneşti, „ la răscrucea tuturor relelelor”. Elogiul meu este al unuia care scrie cu totul altfel, dar întru acelaşi lucru-fiinţă-noimă-crez.
Eugen Evu
Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL |
|
|
|
Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero: Lucian Hetco (Germania). Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România) Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com |