Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A LUXEMBURGULUI

Dr. Corneliu Vasile

   Luxemburgul este bogat în monumente şi instituţii culturale, care contribuie prin existenţa sau activitatea lor la o agendă variată şi atractivă: Muzeul Naţional de Istorie şi Artă, Muzeul de Artă Modernă (MUDAM), Filarmonia, Centrul de Întâlniri Culturale, Casinoul Forum de Artă Contemporană, Muzeul de Istorie al Oraşului Luxemburg, Centrul European de Conferinţe şi Congrese.

   Biblioteca Naţională se află lângă Catedrala Notre Dame, lângă Piaţa Constituţiei.Directoarea instituţiei, doamna Monique Kieffer, prezintă biblioteca drept un factor important al “societăţii cunoaşterii”, aflat între zidurile venerabile ale vechiului Atheneu Grand-Ducal, cu o vârstă de mai bine de patru secole.

Actuala bibliotecă, bicentenară, este succesoarea Bibliotecii Centrale a Şcolii Centrale a Departamentului Pădurilor, înfiinţată de statul francez în 1798.   Având o vocaţie enciclopedică, Biblioteca Naţională a Luxemburgului este principala bibliotecă ştiinţifică şi de cercetare a Marelui Ducat, iar din anul 1960 a renunţat la fondurile de carte de divertisment, rămânând fidelă politicii de deschidere către marele public. Mutarea de pe Bulevardul Royal pe Bulevardul Roosevelt a adus înfiinţarea unor noi servicii: împrumut internaţional, rezerva de documente de mare valoare, agenţia ISBN, centrul de studii şi de documentare muzicală, mediateca. Informatozarea catalogului bibliografic a debutat cu sistemul de gestiune informatică Sibil, al reţelei REBUS (reseau des bibliotheques utilisant Sibil). Acest sistem, dezvoltat de Biblioteca Cantonală şi Universitară din Lausanne , a fost primul pas spre dezvoltarea excelentelor relaţii culturale cu Elveţia.Ulterior, a fost semnat un acord de cooperare cu reţeaua IDS (Informationsverbund Deutschschweitz) a bibliotecilor universitare de limbă germană din Elveţia.In prezent există un proiect de regrupare a bibliotecii în cartierul Kirschberg, în Place d`Europe, iar începând cu anul 2008 aceasta va dobândi statutul de serviciu de stat cu gestiune proprie, ceea ce îi va asigura flexibilitate în exercitarea misiunilor sale.

   Totalitatea publicaţiilor editate în Luxemburg formează „Luxemburgensia”.Aceste publicaţii sunt colecţionate şi conservate de bibliotecă în calitate de păstrătoare a patrimoniului imprimat luxemburghez.Două treimi din fondurile acestei biblioteci enciclopedice sunt de origine străină, ceea ce probează o mare deschidere internaţională.

   Sunt numeroase lucrările de referinţă, iar oferta de reviste e importantă, ca şi bazele de date numerice, care au ajuns în 2006 la 18% din bugertul de achiziţii de 962.000 euro.

   Un sfert dintre utilizatorii bibliotecii sunt studenţi şi cercetători. Aceştia folosesc atât www.bnl.lu, cât şi reţeaua de biblioteci bibnet.lu. Prin informatizare progresivă şi prin postarea on-line, documentele rare, preţioase şi fragile vor deveni accesibile şi marelui public.

   Expoziţiile, conferinţele şi coeditarea unor cataloage şi opere cu caracter ştiinţific, la cerere, lărgesc aria de activităţi ale Bibliotecii Naţionale a Luxemburgului.

   Pornind de la scopul promovării ştiinţei şi culturii în toate segmentele populaţiei, se organizează activităţi, vizite pedagogice  dirijate, iar, din anul 2000, se oferă cititorilor acces gratuit la Internet: 5.800 solicitări în 2006. Actor al „strategiei Lisabona”, biblioteca este şi un actor al societăţii cunoaşterii.

   Sistemul de gestiune informatică Aleph 500 a extins reţeaua bibliotecilor, astfel intocmindu-se catalogul colectiv bibnet.lu. Publicaţiile achiziţionate în colaborare cu Universitatea din Luxemburg sunt accesibile prin „portail bnu”.

   Un milion de cărţi şi periodice adăposteşte această mare bibliotecă: câte o treime sunt în franceză, respectiv în germană, 13% în engleză şi puţin peste 1% în luxemburgheză, dar fondurile includ şi opere provenind din teritoriile care, în prezent, nu mai aparţin Marelui Ducat de Luxemburg.

   Fondul vechi de carte cuprinde lucrări intrate înainte de 1927, numai din secolul al XVI-lea fiind 1.500. Fondul modern se îmbogăţeşte anual cu 7.000 de lucrări monografice. Mediateca oferă 11.800 de documente, iar fondul de rezervă de mare valoare 150 de incunabule. Fondul cărţilor ilustrate şi al cărţilor de artă leagă beleartele de lumea cărţilor. Mai funcţionează centrul de studii şi de documentare muzicală (CEDOM), care colaborează strâns cu Centrul naţional al audiovizualului.

   Unele lucrări sunt accesibile direct în sălile de lectură, altele, cele mai multe, pot fi obţinute prin consultarea cataloagelor.Acestea pot fi consultate şi la distanţă, de la numeroasele PC-uri instalate în sălile de consultare, iar materialele pot fi trimise prin e-mail ori salvate pe ordinatorul personal.

   Publicul cel mai numeros, după vârstă, este cel de 20-30 de ani, apoi de 30-40 de ani, , iar după naţionalitate, este, în majoritate format din luxemburghezi, francezi şi germani, ceea ce arată interesul vorbitorilor tuturor celor trei limbi uzuale în Marele Ducat faţă de lectură, cultură, ştiinţă şi informare.

 De remarcat solicitudinea personalului bibliotecii, bibliotecari, custozi şi serviciul de informaţii, în permanenţă la dispoziţia cititorilor pe tot parcursul programului.

   Dintre lucrările interesante pe care le-am consultat se află şi o antologie a poeziei luxemburgheze de limbă franceză în limba română, un dicţionar român-luxemburghez şi luxemburghez-român.

   Cititor cu permis de intrare şi la multe biblioteci mari din România, între care Biblioteca Naţională a României din Bucureşti şi biblioteci judeţene (Craiova, Buzău, Alexandria, Slobozia, Slatina), apreciez ca o experienţă inedită, interesantă şi fructuoasă înscrierea şi consultarea colecţiilor Bibliotecii Naţionale a Luxemburgului, unde m-am aflat în vara anului 2008 şi unde, desigur, intenţionez a continua activitatea de informare şi documentare în domeniile literaturii şi educaţiei.

Dr. Corneliu Vasile

Profesor, Doctor în filologie al Universităţii din Bucureşti

Membru al Uniunii Scriitorilor din România

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România)