Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

CĂRTĂRESCU BĂTÂND LA UŞA NOBELULUI

Nicolae Băciuţ

O mică ştire, prin care suntem informaţi că Mircea Cărtărescu va fi propus pentru Premiul Nobel, ne gâdilă orgoliile noastre, aşteptările noastre transformate în frustrări, chiar într-un „complex Nobel”. Propunerea este lansată nu dinspre România, aici orgoliile sunt prea mari şi ar fi greu să „nu moară capra vecinului scriitor”, pentru că, după peste un secol de aşteptări, acum cel puţin o duzină de scriitori români contemporani s-ar vrea nominalizaţi pentru acest premiu. Şi dacă e să luăm în calcul „greutatea” multor „medaliaţi” cu Nobel, n-ar fi deloc nemotivate pretenţiile multor scriitori români. Foto stânga: Mircea Cărtărescu sursa: http://www.bok.bonnier.se/foton/abfoton/F%C3% B6rfattare/mircea_cartarescuV06.htm)

Propunerea vine dinspre un frate de gintă latină, profesorul italian Bruno Mazzoni, decan al Facultăţii de Litere al Universităţii din Pisa. Şi el nu este singur în acest gând al său, care ar putea să răzbune mari scriitori români, de la Liviu Rebreanu la Mihail Sadoveanu, de la Lucian Blaga la Tudor Arghezi, de la Nichita Stănescu la Marin Sorescu, de la Ana Blandiana la Matei Vişniec… De „vină” pentru acest demers sunt traducerile din Mircea Cărtărescu în italiană, făcute de profesorul Bruno Mazzoni, căruia i s-au raliat şi alţi traducători şi literaţi europeni. Ar putea fi o şansă pentru literatura română, care n-ar deveni mai bună peste noapte, dar s-ar putea atrage atenţia asupra ei. Ar fi aşa, în compensaţie la multe răutăţi, un salut de bun venit/intrat în lumea ţărilor civilizate.

Pentru noi, cei de acasă, „optzeciştii”, ar putea fi, într-un fel, validarea unui fenomen, a unei generaţii importante de scriitori, ajunsă la vârsta deplinei maturităţi creatoare. Dar ar putea, ar trebui să fie prilejul manifestării unei solidarităţi de breaslă fără precedent, prin susţinerea şi din ţară a lui Mircea Cărtărescu – atât de instituţii academice, cât şi de instanţele noastre critice, cu audienţă în afară, şi aici mă gândesc în primul rând la Nicolae Manolescu, care nu e doar preşedintele Uniunii Scriitorilor, ci şi ambasadorul României la UNESCO.

Mircea Cărtărescu a fost tradus în engleză, italiană, franceză, spaniolă, poloneză,suedeză, bulgară, maghiară ş.a., ceea ce nu e foarte puţin pentru un autor de-abia trecut de cincizeci de ani (născut la 1 iunie 1956). Deopotrivă poet, prozator şi eseist, Mircea Cărtărescu a publicat, de la debutul în 1980, cu Faruri vitrine, fotografii, cărţi importante, între care Poeme de amor, Totul, Levantul, Dragostea, Dublu, Visul, Nostalgia, Travesti, Orbitor (Aripa stângă, Corpul), Visul chimeric, Baroane, Jurnal etc. Ceea ce i-a adus popularitate, notorietate este o carte fără mari pretenţii estetice, dar de impact şi de … tiraj (cu care nu se întâlnesc mulţi scriitori într-o viaţă), De ce iubim femeile?

Nu sunt un naiv. Ştiu cum se acordă premiile şi nu vreau să evaluez cât de impresionată va rămâne Academia Suedeză de nominalizarea lui Mircea Cărtărescu. Dar măcar îi va reaminti că are o datorie faţă de literatura română. Nu spun că Mircea Cărtărescu ar fi cel mai îndreptăţit scriitor român contemporan care ar trebui răsplătit cu Premiul Nobel pentru literatură. Dar e o şansă pentru literatura română. Vom şti oare să o susţinem, vom şti să profităm de ea? Optimistul din mine spune că da. Dar, dacă mă cobor cu picioarele pe pământ şi mă uit în ograda literaturii române contemporane, ceva îmi spune că vom rata şi de această dată clipa! Şi ar fi un mare păcat.

Cu ani în urmă, un distins critic, Mircea Martin, vorbea despre complexele literaturii române. S-ar putea vorbi şi despre păcatele literaturii române. De ce nu am vorbi şi despre meritele ei?

Nicolae Băciuţ

-------------------------------------------
-- Formular: 'Parerea'
-------------------------------------------

1. Ce doriti sa ne transmiteti?:

2. Tema / articolul / autorul::'Cartarescu propus pentru premiul Nobel'

3. Numele si prenumele Dvs.:'Demeter Alexandru'
4. Adresa Dvs. E-mail:'almadeus2002@yahoo.co.uk'
5. Numarul Dvs. de telefon (fix):''
6. Numarul Dvs de telefon (mobil):'0040740897729'
7. Textul mesajului Dvs.:'Nu pot decat sa ma bucur pentru aceasta veste buna, personal, pentru ca acest scriitor merita desigur acest premiu pentru volumul imens de munca depus, dar si pentru calitatea viziunii sale despre lume si viata. Desigur, asa cum au aratat si alti cititori ai revistei Agero, norocul dn-lui cartarescu este ca a ajuns sa fie tradus, ca are prieteni in Occident si ca a reusit sa se impuna, dar astea sunt doar altfel de...normalitati, specifice lumii actuale. Dincolo de toate oare valoarea operei sale are ceva de spus esentil pentru noi romanii si pentru Occident? aceasta este intrebarea, la care deocamdata nu pot sa raspund. Astept alte relatii pe aceasta tema si comentarii. Multumesc'

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)