Centenarul Noica

Stan V. Cristea: „Constantin Noica – repere biobilbiografice”

(RCR Editorial, București, 2009)

Iulian Chivu

În urmă cu ceva timp Muzeul Județean de Istorie din Alexandria (jud. Teleorman) a organizat un colocviu Constantin Noica, la centenarul nașterii filosofului „rostirii românești” (n. 11/24 iulie 1909 în Vitănești – Teleorman, m. 4 decembrie 1987 la Sibiu). Aveau să participe la evocarea autorului celor „Șase maladii ale spiritului contemporan” mai multe personalități ale vieții culturale românești (Acad. Al. Surdu, prof. Mihai Șora, Ana Blandiana, Viorel Cernica, Constantin Barbu, episcopul Alexandriei și Teleormanului, P.S.Galaction), dar și fiica filosofului, Alexandra Noica Wilson, și nepotul acestuia, Nicolae Șt. Noica. Cu acest prilej, a fost lansată lucrarea cercetătorului teleormănean Stan V. Cristea, Constantin Noica- repere biobibliografice (RCR Editorial, București, 2009). Autorul, căruia îi datorăm, printre altele, și un impunător Dicționar bibliografic al județului Teleorman. Cultură, artă, știință (Ed. Teleormanul Liber, Alexandria, 1996), o valoroasă contribuție documentară Eminescu și Teleormanul (Ed. Tipoalex, Alexandria, 2000), precum și un documentar pe tema Tradiției Călușului în Teleorman.

De la ritual la spectacol (Ed. Aius Print, Craiova, 2008), se arată și de această dată un împătimit al documentului și realizează, după câteva repere biografice Constantin Noica, o minuțioasă bibliografie a operei (în volume și în periodice), dar și a receptării (referințe în volume și în periodice). În total, lucrarea parcurge 4054 de titluri de volume, studii și articole datorate filosofului sau celor care s-au aplecat asupra operei acestuia.

Încă o dată se merită subliniat efortul lui Stan V. Cristea care răscolește bibliotecile, bibliografiile, indici de nume și reține titluri pe care le sistematizează în: volume originale, traduceri, studii și articole sau eseuri în volume colective, studii, articole și eseuri în volume distincte, interpretări și comentarii, introduceri, prefețe, traduceri în volume, ediții. O atenție deosebită probează Stan V. Cristea și în ce privește receptarea operei lui C. Noica și își ordonează materialul de lucru după criterii similare, dar se orientează și asupra dicționarelor, enciclopediilor, istoriilor literare și filosofice, a sintezelor, a studiilor, eseurilor și cronicilor, a interviurilor și convorbirilor cu și despre filosof, apoi corespondența acestuia.

Stan V. Cristea, după ce a parcurs cele 4054 de repere, copleșit de dimensiunile receptării operei lui Noica, face o pertinentă precizare: „Lucrarea de față, fără a fi o «Bibliografie Constantin Noica», reprezintă totuși o introducere amplă în reperele biobibliografice noicasiene, care dă seama la centenarul nașterii filosofului despre ansamblul arhitecturii operei sale și despre receptarea acesteia până în prezent”(pg.8). El însuși impresionat de dimensiunile și profunzimile operei, Stan V. Cristea se păstrează obiectiv, adică nu alunecă în elogiosul steril, și alcătuiește o pertinentă biografie a lui Constantin Noica în zece pagini, asigurându-și și de această dată sprijinul în bibliografie.

Filosoful român din generația lui M. Eliade și a lui M.Vulcănescu, ancorat spiritualicește în ontologia românească (a fi – fire - ființă), a privit totuși profund și în dimensiunea istorică a existenței universale: „O istorie a lumii: necesitatea (Otrientul), realitatea (grecii), posibilitatea (modernii)”. Și nu uita să avertizeze, în același Jurnal de idei (Ed. Humanitas, București, 1991): „Doamne, îmi spun, ce blestem că nu se mai predă logica în școală. Ar trebui reintrodusă, măcar spre a-i învăța pe oameni conversiunea propozițiilor universale. Cred că ignorarea acestei conversiuni a catastrofat definitiv, a falsificat judecăți și a dus la atâtea războaie”. Iată de ce umanitatea are nevoie din când în când să se convoace într-o instanță de fond, într-un summit al Sinelui cu devenirea întru Sine.

Iulian Chivu

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com