|
|
|
|
|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
|
Dr. Titus Filipaş
În "Amintiri din copilărie" de Ion Creangă, întâlnim cuvintele ciubotă, ciubotar, ciubotărie. „Regionalisme”, explică DEXonline. Pe vremea ţarului Nicolae al II -lea, bunicul meu, răzăş din judeţul Soroca, a făcut armata în Caucaz, fiind încartiruit la Tiflis, astăzi Tbilisi, capitala Republicii Georgia. Militarii moldoveni nu luptau împotriva unor guerilleros gruzini, ci asigurau stabilitatea împotriva atentatelor bolşevice care devalizau băncile. Stalin condusese un jaf armat împotriva unei bănci din Tiflis la 1907. În principiu, stagiul în armata ţaristă era destinat să îi înveţe limba rusă şi pe soldaţii non- ruşi.
Moldovenii refuzau obstinat să asimileze cuvintele străine, de nu erau italiene. Este probabil arhetip cultural vechi, în vremuri moderne s –a supus arhetipului şi Paul Goma, vezi romanul Ostinato. Iată, îmi povestea mai departe bunicul, vine ordin ca soldaţii moldoveni să fie verificaţi pe cuvinte ruseşti. Ordinul se aplică de dimineaţă, chiar în cazarmă, pe nume de obiecte. Gradatul rus (velicorus) arată spre cizme. Bunicul fiind căsătorit cu o malorusă care îl aştepta acasă, îşi aminti că ea spunea „cioboti” la ciubote.
Când velicorusul gradat aude „Cioboti!” strigat de bunicul, ripostă cu „Bitvoimati!” şi lovitură de cizmă. Apoi urmă, educativ, cuvântul „Sapahi!” strigat de velicorus. Chiar şi DEXonline explică etimologia „regionalismului” prin cuvântul ucrainean. Căutând pe alte surse, găsesc cuvântul italian ciabatta, precum şi ciabatteria şi ciabattare (a tropăi). Originea italiană a cuvântului ciubotă mi se pare ţinând de evidenţă. Dicţionarul italian îmi mai spune că provine “dall’arab. SABAT”, ce ar fi dat şi cuvântul francez sabot. De ce nu şi „Sapahi”? întreb eu.
Dr. Titus Filipaş
|
|
|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
|
Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >> |
|
|
AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.
Editor, conceptia paginilor,
tehnoredactarea Revistei Agero :
Lucian
Hetco Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)
|
