Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

CLISURA DUNĂRII

File din istoria ocrotirii sănătăţii

Mihai LEONTE (foto)

Atunci când ajungi undeva, la o vârsta inaintată, incepi să-ţi pui tot felul de întrebări. Oare ce am făcut eu în viaţa asta? Aşa a gândit şi medicul primar ftiziolog Ioan NISTORAN. Domnia-sa a muncit peste 50 ani în slujba sănătăţi dintr-o zonă nu prea primitoare, şi totuşi a rămas aici unde s-a născut la 12 aprilie 1932, în Moldova Nouă, oraşul fără prea multe perspective, când a terminat Facultatea de Medicină Generală în anul 1957. A hotărât să rămână aici în Clisura Dunării. Şi-a dorit să spună lumii ce a văzut şi ce a făcut timp de aproape 50 ani aici în Alaska României. A reuşit cu fonduri proprii să-si adune amintiri şi documente,  pe care le-a tipărit într-o carte destul de cuprinzătoare, dar nu suficientă pentru a cuprinde multiplele aspecte trăite alături de multitudinea de colegi pe care i-a convins să rămână aici unde nimeni nu avea să mai audă de ei. Aşa a convins-o şi pe soţia sa Lia NISTORAN şi dumneaei medic pediatru, să vină din Arad aici pe malul Dunarii. 

Cartea domnului dr. Ioan NISTORAN este o mică enciclopedie a Clisurii Dunării căci are şi multe date istorice şi geografice despre acastă zonă. Pentru a înţelege mai bine ce înseamnă această zonă trebuie spus că ea cuprinde loclităţile riverane Dunării de la Baziaş şi până la Berzasca după unii sau până la Orşova după alţii. Lucrarea vorbeşte despre medici şi cadrele medicaledin localităţile;Zlatiţa, Socol, Câmpia, Divici, Şuşca, Pojejena, Radimna, Măceşti, Moldova Veche, Moldova Nouă,  Moldoviţa,  Cărbunari, Gârnic, Sfânta Elena, Coronini(fost Pescari), Sicheviţa, Gornea, Liubcova, Berzasca, Cozla şi Bigăr.

Acest areal destul de întins pentru vremuri când cele mai moderne mijloace de transport erau caii şi căruţele să ai grijă de circa 30 de mii  suflete nu era tocmai uşor.

Voi încerca în câteva episoade să aduc în faţa cititorului şi biografii ale celor ce merită să fie cunoscuţi de cât mai multa lume, medicii şi cadrele medicale din această zonă.  INCURSIUNE ÎN ISTORIE Oraşul Moldova Noua a devenit din anii 1960 un centru minier al cuprului ceea ce a făcut ca dezvoltarea zonei să ia amploare până în anii 1990 când producţia de cupru a început să scadă vertiginos.  Autorul lucrării mai sus menţionate arată că în anul 1927 se construieşte primul spital,  strict necesar pentru această parte de ţară foarte izolată. 

Dar acesta nu va mai face faţă cerinţelor din anii amintiţi (1960-1975) avându-se în vedere dezvoltarea vertiginoasă a întreprinderii miniere,  cât şi ale şantierelor din oraş,  ajungându-se în perioadele de vârf la circa 15. 000 salariaţi. În anul 1969 începe construcţia unui spital orăşenesc cu o capacitate de 200-300 paturi,  ce va fi dat în folosinţă la 9 iulie 1976,  primul director fiind numit însuşi autorul acestei cărţi,  dr. Ioan NISTORAN,  funcţie ce a deţinut-o peste 25 ani. La Spitalul din Moldova Nouă au funcţionat de a lungul anilor mulţi medici care nu erau din Clisura Dunării.  În 1939 venea aici medicul chirurg militar Pius BRÂNZEU cunoscut şi ca un reputat şahist.

Lista medicilor veniţi în zonă este destul de consistentă voi enumera câţiva; dr.  Martin SLOVENSKI şi dr. Veronica POPOV internişti.  Dr. Gheorghe GAMBER, dr. Mircea BUTNARU,  dr. Emil CABA,  dr. Iosif SZUCSIK şi dr.  Romeo DUMITRESCU medici chirurgi.  Dr. Nicolae CRIŞAN psihiatru,  dr. Constantin PĂTRUCĂ ginecolog,  dr. Eugen POŞIAR nutriţionist.  Aceşti medici indiferent de specialitatea avută şi-au adus contruibuţia la menţinerea stării de sănătate a populaţiei din zonă urcând pe treptele ierarhice ale specialităţilor respective.

De remarcat rămânerea în Moldova Nouă prin adopţie a medicilor: dr.  Victor MIHALCA specialitatea chirurgie împreună cu soţia sa farmacista Eugenia MIHALCA.  Dr. Erich GION radiolog cu soţia sa Graţiana GION,  farmacistă,  veniţi din judeţul Timiş.  Dr.  Elisabeta MOZA născută Moţiu,  dr. Maria CÂMPIAN născută Puşcaşiu şi dr. Lia Mariana NISTORAN,  medici pediatri.  Dr. Ioan GUGA ginecolog şi dr. Ioan LOOR internist,  veniţi din Oraviţa; Dr.  Octavian CENDA medicina muncii venit din Bucureşti.  Dr. Maria NISTORAN născută Alexandriuc,  medicină generală venită din judeţul Suceava.  Astfel într-o zonă izolată,  la 100 km. 

De Orşova şi 110 km.  de Reşiţa reşedinţa judeţului Caraş-Severin aceşti medici şi-au sacrificat multe vise,  şi au rămas pentru ca sănătatea din Clisura Dunării să aibă standarde mai ridicate.  Medicii din Clisura Dunării Din Clisura Dunării s-au ridicat peste 30 cadre medicale medici pentru diferite domenii. Dintre aceştia jumătate au rămas, jumătate au plecat. Nu trebuie să credem că numai cei buni au plecat. Spitalul din Moldova Nouă a beneficiat de serviciul unor medici de elită un lung şir de ani.  Specialişti ce ulterior au urcat pe trepte mai inalte in ierarhia medicală. Prima categorie va fi cei născuţi în zonă şi rămaşi aici. Începem cu insuşi autorul acestei lucrări binevenite, cel puţin pentru lămurirea a cîteva aspecte. 

Dintre cei născuţi în Moldova Nouă şi rămaşi în zonă,  au fost nominalizaţi în lucrare următorii;dr. Ioan NISTORAN,  medic primar pneumoftiziologie;dr. Ion MUTAŞCU medic stomatolog;dr. Maria GEORGEVICI medicină internă;dr. Viorel VIZITIU medicină generală şi dr. Sorina NEŞCOVICI medicină generală.  Dr. Nica STANCOVICI -internist (n. 1950-d. 2000) şi dr. Slăgean Apostolovici medic stomatolog,  născuţi în Moldova Veche.  Dr. Ion DUMITRU şi Emilia MAGERIU internişti,  născuţi în Liubcova. Dr.  Ioan POPA internist (n. 1928-d. 2002) născut în satul Gornea. În comuna Pojejena s-au născut; dr. Slaviţa RADOSAVLEVICI,  dr. Cătuţa şi Mărioara VERDEŢ,  medici medicină generală. Cea mai mare parte din medicii născuţi în Clisura Dunării s-au stabilit în Timişoara capitala Banatului istoric. Aceştia fiind;dr. Nicolae DRĂGHICI, dr. Ilie ARCAN, dr. Viorel RANGA, dr. Radu GOLUMBA, dr. Nicolae URSUŢA, dr, Afrodita BENDARIU şi Veriţa NICOLICI- PETEANU.  În reşedinţa judeţului Caras Severin, Reşiţa s-au stabilit medicii;dr. Gheorghe MUNTEANU şi Ana COSTESCU, iar în alte oraşe au plecat;dr. Gheorghe BUGARIU în municipiul Lugoj, iar dr. Nicolae ILICI în municipiul Braşov. Medicul chirurg dr. Mihai TISMĂNARU s-a stabilit în Geermania.

Atfel se poate spune că cei plecaţi din Clisura Dunării au împânzit ţara şi Europa.  Aprecierile autorului acestei lucrări,  dr. Ioan NISTORAN,  despre toţi colegii şi colaboratorii săi sunt edificatoare, are cuvinte dintre cele mai elogioase şi pline de omenie. Datorită acestei caracteristici umane a fost iubit şi apreciat,  toţi cei care l-au cunoscut şi care mai lucrează cu dumnealui,  purtându-i un bine meritat respect. Activitatea medicală şi cea pusă în slujba comunităţii,  nu sunt scoase în evidenţă suficient datorită modestiei autorului. Dacă altcineva ar fi scris această carte despre medicul primar pneumoftiziolog dr. Ioan NISTORAN ar fi trebuit să scrie foarte multe pagini.  Poate cineva în viitor o va face?  Cadrele medicale mediiUn aşezământ sanitar nu poate funcţiona fără cadrele sanitare medii;oficianţi sanitari pentru sate,  surori şi asistente medicale pentru spitale.  Desigur că sănătatea din Clisura Dunării a fost asigurată în primul rând cu personal autohton. 

Aceşti oameni din satele izolate ale Clisurii,  prin priceperea lor proprie,  dar şi printr-o pregătire de specialitate,  au făcut ca starea de sănătate din aceasta zonă izolată să fie la un standard mulţumitor. De remarcat prestaţia unor agenţi sanitari din satele Clisurii; Ilie BOBOIESCU - pentru comuna Coronini( fostă Pescarii); Ion CRAIOVAN,  Ion IZVĂNAR şi Maria TURCIN din Moldova Nouă.  Deasemeni din Moldova Noua s-a ridicat şi Ana MĂRAN fostă asistentă medicală şefă la secţia interne a spitalului,  actualmente pensionară. 

Tot pensionară este şi fosta soră medicală Misirca SORESCU,  născuta în comuna SicheviţaAutorul volumului , ,CLISURA DUNĂRII - file din istoria ocrotirii sănătăţii'', distinsul pensionar dr. Ioan NISTORAN, a apelat pentru definitivarea acestei lucrări şi la surse cuprinzând autori dintre cei mai diverşi precum; V. L. BLAGA; G.  BRĂTESCU,  V.  HENDERSON,  C.  MAXIMILIAN,  Ştefan MILCU,  R.  OZUN,  E.  POENARU,  GH.  SCRIPCARU, T. CIORNEA,  M.  VOICULESCU pentru partea medicală. Mircea ELIADE,  Nicolae IORGA,  Timotei JURJICĂ,  I. LOTREANU,  V.  TREBICI,  I.  MEAŞNICOV,  HRISTACHE,  Alexandru MOISI,  cât şi foarte multe documente de arhivă pentru partea istorică. Această scurtă prezentare a mai sus amintitei lucrări îşi doreşte să aducă în faţa cititorilor o zonă de care nu s-a prea auzit în trecut,  dar va trebui să se audă cel puţin în viitor. recenzie realizata de poetul Mihai LEONTEInclusa in volumul in curs de tiparire; Mirajele albastre.

Mihai LEONTE

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate.  Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii,  în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. 

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei.  Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e. V.  Stuttgart.

       Editor,  conceptia paginilor,  tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) ,  George Roca (Australia),  Melania Cuc (Romania,  Canada)