|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
UN ÎNCEPUT AL UNEI EXISTENŢE CU AROMĂ DE LIBERTATE
Prof. George BACIU directorul revistei Pietrele Doamnei
Cronica literară
Este pentru oricine lesne de înţeles că înainte de a porni să faci o lucrare, cât de neînsemnată, este absolut necesar să te pricepi. Spun asta gândindu-mă la istoricul George Rotaru, un Augustin al vremurilor noastre, trebăluind prin spiritualitatea daco-getă, nu fără rost. Fiindcă pornind de la Calendarul dacic şi umblând haihui prin calendarele civilizaţiilor babiloniană, egipteană, chineză, japoneză, indiană, mayaşă, aztecă, islamică, grecească, celtică, teutonică, islandeză şi romană a răstălmăcit înţelept sensul întrebării „Ce este timpul?”, alcătuind un CALENDAR PERPETUU UNIVERSAL – calendarul „în care ritmul timpului va intra în armonie cu ritmul vieţi”.
Fin cunoscător al filosofiei heraclitiene, conform căreia nu ne putem scufunda de două ori în apa aceluiaşi râu, căci între momentul unei scufundări şi al celeilalte nimic nu mai este identic, criticând kantian timpul ca durată (interval între două momente), ca mediu în care se petrec evenimentele, al timpului subiectiv (când fiecare dintre noi resimte intervalele de timp ca fiind mai lungi sau mai scurte, decât sunt ele în realitate), al timpului fizic (timp care aparţine lucrurilor exterioare), George Rotaru se alătură lui Augustin, completându-l, exemplificându-l, înminunându-i intuiţia asupra „destrămării noastre”.
Dacă nu ar trece nimic, nu ar exista timp trecut (adică există timp trecut pentru că ceva trece, s-a schimbat, s-a modificat); dacă nu ar veni nimic, nu ar fi timp viitor (adică viitorul urmează pentru că ceva urmează să se schimbe); dacă nu ar exista nimic, nu ar fi timp prezent (adică prezentul există pentru că ceva se schimbă „acum”). Aşadar, cum e trecutul când el nu mai există?, cum e viitorul când nu există încă?, timpul prezent e o existenţă care tinde să nu fie (să treacă în trecut). Dacă prezentul ar rămâne mereu prezent şi nu ar trece în trecut, nu ar mai fi timp, ci ar fi eternitate. Dat fiind că trecutul şi viitorul nu sunt „acum” clare şi evidente cele trei momente ale timpului sunt, în realitate, ale sufletului: prezentul din cele trecute, prezentul din cele prezente, prezentul din cele viitoare. Potrivit Codului rotarian, cele trei ipostaze ale timpului pot fi cunoscute de noi numai în măsura în care fiecare din ele se manifestă în prezent. Deci, viaţa trebuie trăită în prezent. Cum poate fi posibil acest lucru. Gândind timpul, ca şi spaţiul, ca fiind curb. Şi argumentul este teoria susţinută de mari fizicieni ca Stephen Hawking şi Richard Feynman.
Pentru George Rotaru, timpul nu este ordine a succesiunilor, ci o dimensiune a existenţei. E vremea, iar vremea nu are succesiune. E mereu prezentul. Un receptacul pe care fiinţa noastră particulară o umple, devenind FIRE. În Ecleziast se spune: „Dormitul îşi are vremea lui şi sculatul îşi are vremea lui”. Este o ordine, dar mai întâi spirituală şi apoi obiectivă. Asta, cum ar zice Vulcănescu, este „un fel de prejudecată”. În realitate este o credinţă şi ei ne supunem toţi.
Prin Calendarul perpetuu universal rotarian se rosteşte o solidaritate universală: orice gest îşi are răsunetul stabilit în armonia lumii, fiindcă timpul este în sine, omul „are timpul în faţă” şi consideră că este bine instalat în Univers şi în timp, bazându-se efectiv pe suflet şi pe intuiţie.
„A crea timp înseamnă a fi viu şi autentic. A privi timpul înseamnă a-l conştientiza şi a-i trăi marea lui dimensiune - libertatea de timp”. Prin Calendarul Perpetuu Universal Rotarian, sintagma "a tranzita timpul" trebuie înţeleasă cu senzaţia curgerii lui odată cu tine însuţi, cu viaţa însăşi, cu întreaga lume din jur în ritm şi în armonie deplină. Lumea, pare să spună George Rotaru, este o istorie care trebuie privită înapoi şi trăită înainte. Şi asta nu e posibilă prin calendarul gregorian, în care sentimentul finitudinii naşte stres şi apocalipse. E nevoie de o regenerare totală a timpului, în care istoria e mereu la timpul prezent, iar umanul foşneşte a eternitate.
„Prin calendarul perpetuu universal rotarian poţi pătrunde pe calea timpului iluminat prin mărirea puterii de concentrare devenind din ce în ce mai prezent în momentul acum. Prin calendarul perpetuu universal rotarian putem intra în rezonanţă cu ceea ce ne înconjoară, putem să ne lăsăm pătrunşi de durata momentului fericit, putem intra în tempoul normal al ritmului intern.Prin calendarul perpetuu universal rotarian cultivăm respect faţă de timp, deci faţă de viaţă, pătrunzând complet în clipa prezentă şi viitoare.Prin calendarul perpetuu universal rotarian înţelegem prezentul în scurgerea timpului curb circular ca pe o muzică feerică, cosmică, pătrunşi de o lumină profundă şi liniştitoare tranzitată de o trăire extaziantă.”
Desigur că justificarea calendarului propus de istoricul George Rotaru nu are numai implicaţii filosofice, ci şi ştiinţifice. Într-o lume a relativismului, dimensiunile spaţiu-timp nu pot fi decât curbe, fiindcă altminteri Universul ar fi finit, ne-am întoarce la un alt big-bang, prin care, conform erudiţiei noastre matematice, am ajunge la un final, sufletesc şi prea puţin probabil, real.
Oricum, viitorul, dacă există în realitate, are valabilitate numai dacă timpul şi sufletul sunt legate între ele.
CALENDARUL PERPETUU UNIVERSAL ROTARIAN ne dezvăluie existenţa înscrisă nu pe traiectoria unui timp linear (ca până la începutul mileniului al III-lea), ci în derularea ei pe axa timpului curb elicoidal în sensul ADN-ului.
Prof. George BACIU Secretar al Ligii Scriitorilor din România, filiala Argeş
|
|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >> |
|
AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.
Editor, conceptia paginilor,
tehnoredactarea Revistei Agero :
Lucian
Hetco Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)
|