Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

 

 

 

MISIUNE SACRĂ ÎMPLINITĂ, „PESTE VEAC”:

Traducătorul excepţional - CONSTANTIN FROSIN

 

Dr. Adrian Botez

 

Am citit textul articolului dlui IONUŢ CARAGEA (un om de mare puritate spirituală şi Poet cu talent de excepţie!), despre dl prof. univ. dr. CONSTANTIN FROSIN (la Universitatea „Danubius”-Galaţi), traducător excelent, extrem de rafinat şi cu un har rarissim, ca şi unul dintre extrem de puţinii oameni de cultură care mai ştiu ce înseamnă patriotismul. Articolul dlui IONUŢ CARAGEA se  intitulează: „CONSTANTIN FROSIN, SCRIITORUL DE GENIU CARE DERANJEAZĂ ORDINEA VALORICĂ, ÎNTR-O ŢARĂ CARE ÎI DATOREAZĂ RECUNOAŞTEREA ŞI APRECIEREA TOTALĂ”. Şi se zice, în acest text (publicat pe 17 iunie 2012, în revistele www.clementmedia.ro, www.revistasingur.ro etc.)  : “Prof. univ. dr. Constantin FROSIN, de la Universitatea “Danubius” din Galaţi () a primit, în acest an, mai multe distincţii şi o recunoaştere care, după titulatură, îl fac să pară un scriitor venit de pe altă planetă (…). În palmaresul impresionant al acestui extraterestru…” etc. etc.

Evident că dl prof. univ. dr. CONSTANTIN FROSIN, traducându-i, în franceză, pe marii noştri clasici (Eminescu, I.L. Caragiale, Blaga, Ion Barbu, Urmuz, Nichita Stănescu, Marin Sorescu etc. – adevărate pariuri excepţionale, cu imposibilul, câştigate de harnicul şi dăruitul român, CONSTATIN FROSIN!) – traducând din franceză în româneşte: Celine, Emorine, Aslan, Comte etc. - menţinând relaţii, la nivelul cel mai înalt, cu oameni de cultură şi politici, din Franţa şi din cele mai importante ţări francofone (în primul rând, din Belgia valonă!), domnia sa a făcut servicii nepreţuite României şi culturii ei (Românie pe care Vestul nu se înghesuie s-o cunoască, deşi ar merita din plin şi ar putea chiar lua ceva lecţii, de la artiştii români! – iar dl CONSTANTIN FROSIN, prin tenacitatea, harul muncii şi prin autoritatea axiologică a traducerilor sale, obligă Vestul la revizuirea „viziunii” sale cam mioape, asupra valorilor Estului!).

Toate aceste calităţi, e drept, de excepţie, îl fac să apară drept o personalitate foarte bogată spiritual şi foarte subtilterestră!!! – dar deloc”extragalactică”!

Însă nu-i mai puţin adevărat că, azi, în acest climat de egotism, de pândă reciprocă, de salt la beregată, de impostură şi promovare”cumetrială” („asigurat” de pseudo-intelectualii, de „neo-culturnicii” şi de „papugiii” şi golanii veleitari, ori chiar trădători de Duh Românesc, din România!), un articol atât de entuziast (şi, în multe locuri, bine aplicat!), excesiv încărcat de superlative -  îi poate face mai curând un deserviciu, beneficiarului său, dl. CONSTATIN FROSIN. Ajunge un „neica nimeni”, un ignorant perfect, de pe forumul uneia dintre revistele unde apare articolul dlui IONUŢ CARAGEA (www.agentiadecarte.ro), să facă afirmaţii („bien sûr”, TOTAL agramate!) dublu şi triplu injurioase, de felul: “doi paranoici isterizați. de ce publicați asemenea tâmpenii?”

…Tot aşa de adevărat este că n-ai voie, când vrei să faci critică, să nu respecţi proprietatea cuvintelor, şi să arunci, în dreapta şi-n stânga, cu …”genialitatea”! Cuvântul “geniu” înseamnă (nu vrem să preluăm, pe nemestecate, definiţia romantic-schopenhauer-iană!) “spirit” (evident, Spirit Înalt!) – care Spirit Înalt (ivit extrem de rar, în istorie! – …sunt atâtea popoare care NU AU NICIUN GENIU!) are valenţe concentratoare şi recapitulative (etern alertante pentru statutul ontologico-spiritual al poporului-fiinţare istorică), pentru Duhul unui Neam anume – peste care Duh de Neam, GENIUL devine etern protector şi hierofanic-identificator, din punct de vedere umano-divin.

Oricât l-ar stima şi admira cineva (iar subsemnatul, cu luciditate şi măsură, îl admirăm sincer şi-l stimăm, poate, mai mult decât oricine din lume!) pe dl prof. univ. dr. CONSTANTIN FROSIN, nu ar avea absolut nicio acoperire, pentru a folosi cuvântul „geniu”! Este, da, un traducător cu intuiţie deosebită, este excepţional de harnic (mult deasupra oricărei medii!), dar este un poet (şi în româneşte, dar şi în franţuzeşte!) abia „pasabil”! Mai are şi o „marotă”, cu conotaţii oarecum narcisiste (justificată, dar prea vizibilă!): să fie recunoscut, în forum, ziua-n amiaza mare, de toţi şi de toate (şi, de aici, o adevărată foame, care se menţine, mereu, la stadiul de „hămeseală”, pentru titluri şi medalii şi ordine şi toate tinichelele şi zdrăngănelele, fie că-s de provenienţă franceză, fie belgiană, fie neaoş-românească!). Or, ştim bine că, în istoria umanităţii, autenticii artişti (iar un traducător este de două ori artist ! – pentru că „legumeşte” Logos „în două ape”/limbi post-babilonice, tentând, oarecum luciferic, dar, STRICT, prin Magia Verbului! - anularea blestemului divin!) scriaucu „gâtul liber”, fără să le atârne de el vreo „greutate” inutilă şi futilă - adică nici cu gândul nu gândeau la recompensă şi recunoştinţă, din partea umanităţii gregare!

S-ar putea răspunde, la afirmaţiile noastre de mai sus: „Păi, dacă le merită, medaliile astea?!” Le-o fi meritând, dar ele nu reprezintă (nici pe departe!) condiţia „sine qua non” a scriitorului (Eminescu, Shakespeare, lord Byron - masonul genial, sau Schiller, Rilke, Trakl, Dostoievski, Tolstoi, Gogol, Cehovau dispreţuit sau, pur şi simplu, ignorat! – recunoaşterea „de tinichea” a gloatei – Shakespeare îşi dorea, poate, cel mult, aplauze „la scenă deschisă”!) , ci a „omului de lume” – deci, nu ne interesează pe noi, cei aplecaţi peste filele cărţilor, pe care, cu trudă, le scriem, spre a vedea Lumina Lui, iar nu ca să fim mângâiaţi pe creştet de mai ştiu eu ce „om politic” de doi bani grămada (român, francez sau chinez, puţin ne pasă, căci toţi sunt, în linii mari, „de-un soi şi-o potrivă”!).

”Nu se poate să nu fie un mason, un ciocoi intelectual! - nu se poate să nu aibă, în spate, susţinători, din Oculta Mondială! - dacă a colecţionat atâtea zdrăngănele! Ştim noi cum e cu Nobel-ul!” – zic, cu venin, dar şi cu oarece fanatism ghipsat, adepţii Teoriei Conspiraţiei Mondiale. Dar, domnilor, azi chiar nu se mai poate decât, numai şi numai, cu”alţii” în spate? Dar dacă are, „în spate”, doar povara sacră a muncii sale fără preget şi a propriului talent nativ, de traducător excepţional?!

Iar domnul prof. univ. dr. CONSTANTIN FROSIN, o personalitate cu cele mai clare valenţe axiologice internaţionale, nu doar că, încă, nu a luat Nobel-ul (şi nici nu-l râvneşte, se pare!), ci este ocultat până şi decon-judeţenii săi, vrâncenii, dar nu este prea celebru nici măcar în urbea care l-a născut - Adjudul!

De ce nu acceptaţi explicaţii, e drept, mai puţin spectaculoase -  dar, măcar mai puţin labirintice! - şi, oricum, mult mai logice?!

Poate că, dincolo de orice conspiraţii mondial/mondialiste, stă sentimentul urgenţei şi necesităţii împlinirii unei misiuni Sacre – ori nu se poate aşa de simplu, nu?!

Noi, însă, îndrăznim să opinăm altfel:

MISIUNEA SACRĂ ÎMPLINITĂ – IATĂ SINGURA MULŢUMIRE DUMNEZEIASCĂ, ÎNCERCATĂ, CU SMERENIA NECESARĂ, PE ACEST PĂMÂNT AL ÎNCERCĂRILOR TRISTE!

Noi, subsemnatul, ştim, pe pielea noastră, cât de amară este nerecunoaşterea de către semenii asupra cărora reverşi toată puterea luminătoare a Duhului tăuşi, încă şi mai dureroasă este nerecunoştinţa poporului tău  - combinată, de cele mai multe ori, cu răutatea calomnioasă şi puturoasă, cu iz de mlaştină  – cum atât de nimicitor de exact constata Eminescu, care este şi rămâne Unicul Geniu Românesc: „Dar afară de acestea, vor căta vieții tale/Să-i găsească pete multe, răutăți și mici scandale -/Astea toate te apropie de dânșii Nu lumina/Ce în lume-ai revărsat-o, ci păcatele și vina,/Oboseala, slăbiciunea, toate relele ce sunt/Într-un mod fatal legate de o mână de pământ;/Toate micile mizerii unui suflet chinuit/Mult mai mult îi vor atrage decât tot ce ai gândit”.

…Un intelectual rasat şi un patriot român, autentic, dinamic (la nivelul faptei, iar nu doar …”prin vorbe” - frumoase, dar inutile!) şi desăvârşit, cum este (şi va rămâne!) dl prof. univ. dr. CONSTANTIN FROSIN  - nu poate să nu înţeleagă că trebuie să se sacrifice, precum Hristos, muncind fără gând de răsplată morală, ci pentru revelarea întru Duh şi recunoaşterea, “în veac” (trans-istoric, deci!), a Neamului Ales al Românilor, din care s-a ridicat, ca oştean apărător şi văditor al Duhului de Demiurgie Valahă! Iar nu să “forţeze” clipa, despre care, acelaşi Eminescu spunea (e drept, aparent interogativ, dar,  mai curând, resemnato-constatativ, decât…”rezolvitor”!): “Nu e păcat/Ca să se lepede/Clipa cea repede/Ce ni s-a dat?”

…Fireşte că e păcat…dar dacă, de la Dumnezeu este să “(…)se lepede/Clipa cea repede”…noi, ce să facem? Oftăm şi…trăim, împlinindu-ne, prin muncă, Misiunea terestră, dată de Cel de Sus, fiecăruia dintre noi. Iar dl prof. univ. dr. CONSTATIN FROSIN este unul dintre puţinii muritori care nu lasă, în urma domniei sale, sincope de muncă şi, implicit, de realizări monumentale!

Dr. Adrian Botez

 

PERSONALITĂŢI CONTEMPORANE ALE ADJUDULUI

 

I-CONSTANTIN FROSIN, Profesor universitar şi scriitor

 

Profesia de bază a lui Constantin FROSIN, este cea de profesor. A practicat-o timp de 8 ani la un liceu, apoi 9 ani la o Universitate de stat, iar din 2000, la o Universitate particulară: Universitatea <Danubius> din Galaţi.

Vom da cuvântul celor în drept să-l aprecieze, neţinând cont de opiniile neavizate ale celor care ori nu-i înţeleg, ori nu-i apreciază multitudinea de preocupări care se integrează, însă, perfect, cu nobila profesiune de dascăl.

Student fiind, a concurat pentru o bursă de 4 ani la Sorbona, care i-a fost, însă,  refuzată din două motive: nu avea funcţie în cadrul CUASCR Bucureşti şi nu era membru de partid (la 22 ani !). Desigur, bursa a fost obţinută de nepotul unui membru marcant al CC al PCR, dar cum Nomina odiosa

Redăm, în continuare, textul acestei recomandări, care a marcat parcursul intelectual şi cariera universitară a lui C. F. : „ Je soussigné Claude LUMEDILUNA, Lecteur de français à la Faculté des Lettres de Bucarest, atteste que l’étudiant Frosin Constantin de II e année, groupe 610, qui a suivi mon cours spécial de stylistique, me paraît apte à présenter avec de grandes chances de succès, notamment par ses capacités dans l’expression orale, le concours pour l’obtention d’une Bourse d’études en France”.

 

Teza de licenţă i-a fost apreciată cu nota maximă: 10 (zece) şi soldată cu publicarea în faimosul Buletin al Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti din România (1977)  – singura teză de licenţă publicată din anul său de studii Oricum, deşi era dorit atât de Catedra de Literatură cât şi de cea de Limbă, nu a putut rămâne ca Asistent, deoarece apăruse, în chiar anul absolvirii sale, un nenorocit de Decret 51 (sau 53 ?!), care îi obliga pe absolvenţi, indiferent de valoarea lor, să meargă la post, timp de trei ani de zile.

A obţinut titlul de Doctor în Filologie cu o Teză intitulată: <Schimbarea limbii, schimbarea scriiturii ?> coordonată de Preşedintele Academiei Române, prof. univ. dr. Eugen SIMION, care a făcut o excepţie şi, deşi combătuse pe toate fronturile acordarea de distincţii pompoase gen Cum Laudae etc., a consimţit totuşi să-i acorde lui C. F. calificativul Foarte Bine, şi distincţia Magna cum Laudae. Respectiva teză a fost publicată de Editura Eminescu în anul 2000 şi a întrunit sufragiile specialiştilor şi ale presei literare.

Spuneam, însă, că preferăm să dăm cuvântul celor care îl pot aprecia cu adevărat pe Prof. univ. dr. Constantin FROSIN:

Iată ce spune, în 2004, dna Françoise WUILMART, Directoarea centrului European de Traducere Literară: «  (…) J’ai en effet pu me rendre compte des compétences de Monsieur Constantin FROSIN en matière de traduction et, plus généralement, en langue et culture française. La revue GRAI dédiée à la Traduction, qu’il a personnellement coordonnée, m’a persuadée de ses dons et de ses talents en la matière, mais aussi du sérieux de ses entreprises et de la qualité de ses performances. » (Probabil că alegerea lui C. F. ca Preşedinte de Onoare al Asociaţiei Traducătorilor Profesionişti, nu a fost o întâmplare…)

Rigurosul şi extrem de exigentul critic literar Paul VAN MELLE, Directorul revistei – considerate de referinţă – INEDIT NOUVEAU, îl apreciază astfel pe C. F. :

« M. Constantin FROSIN est sans doute l’un de ceux qui portent le plus haut dans nos pays d’Europe occidentale la culture millénaire de la Roumanie. Ses travaux, aux plans des essais littéraires et plus particulièrement encore de la traduction des grands écrivains roumains, classique et contemporains, sont pour nous une précieuse contribution à la construction de l’Europe nouvelle que nous souhaitons tous.

Il est certain que cet homme de culture, qui n’a pas hésité à se faire ambassadeur de la francophonie en France et en d’autres pays de l’Union Européenne, constitue une chance pour l’avenir de nos nations respectives dans l’esprit d’une Europe multinationale et surtout multiculturelle, qui va représenter bientôt une puissance dont les autres continents devront tenir compte, dans une entente et une amitié que nous souhaitons tous.

L’on comprendra certainement l’atout que peut constituer, pour tous les gens de culture, le travail acharné d’un Constantin FROSIN traduisant aussi bien EMINESCU que CARAGIALE et bien d’autres, et qui peut également, à l’inverse, traduire et faire connaître en Roumanie les cultures de toute la Francophonie. Cet intellectuel exceptionnel pour la culture de nos deux pays, est important pour les chances d’adhésion de la Roumanie à l’Union Européenne. »

 

Dl. Joël CONTE, Preşedinte al Asociaţiei <Rencontres Européennes>, Secretar General al Academiei Francofone, se pronunţă şi el în termeni pozitivi despre activitatea lui C. F. : « Depuis plusieurs années, j’ai l’honneur et le plaisir de côtoyer le Professeur Constantin FROSIN, et j’ai appris à découvrir un être exceptionnel, sachant représenter dignement les Lettres roumaines en Francophonie.

Mon premier contact présageait déjà les futurs liens qui se sont mis en place par la suite. Le Festival-Colloque International de l’Enfant-Poète a eu lieu en avril 1996, dans la ville de Galati, chère à notre éminent Professeur, qui s’est chargé de l’organisation de cette remarquable manifestation culturelle qui a duré trois jours.

Depuis sa production littéraire francophone - d’une richesse fantastique, à son activité poétique et littéraire de plus en plus étendue, il se positionne comme un bâtisseur de cette Europe, à laquelle nous aspirons tous, réunissant des cultures aussi différentes que complémentaires.

La Roumanie a une chance inouïe de disposer de tels talents qui savent se mettre au service des grandes œuvres et des grands desseins.

Dans ce contexte, j’apprécie les rapports entretenus avec le monde culturel roumain, avec le Professeur Constantin FROSIN – un parfait pédagogue et homme de culture, de même qu’un intellectuel accompli. »

 

Dicţionarul General al Literaturii Române de la origini până în prezent (operă a Academiei Române), scrie următoarele despre Teza de Doctorat a Profesorului C. F., Schimbarea limbii nu înseamnă schimbarea la faţă (2000): < () abordează o problemă extrem de subtilă – apartenenţa sau nonapartenenţa la cultura română a scriitorilor care scriu în altă limbă. Lucrarea discută două aspecte: modul în care un scriitor se situează între limba română şi limba de adopţie (Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionescu sunt autorii în jurul cărora se încearcă demonstraţia) şi în ce măsură şi cum o anumită scriitură este capabilă să conserve simptomele apartenenţei unui scriitor la un anume grup etnic. C. F. pare să adopte teza lui G. Ibrăileanu privind componenţa inalienabilă a specificului naţional. El împărtăşeşte ideea că ceea ce este valabil pentru începuturile literaturii noastre trebuie acceptat şi pentru vârsta ei de azi. Dacă se admite că există o literatură română în limba slavonă, greacă ori latină, ar trebui admisă existenţa unei literaturi române în franceză, engleză, spaniolă, etc. >

 

Despre cartea Profesorului C. F.: La Traduction entre Mythe et Réalité, temutul Paul VAN MELLE scrie: « L’essai est un art difficile, car il oscille toujours entre science et plaidoyer. Un spécialiste de cette ambiguïté, Constantin FROSIN, après une somme de traductions du roumain en français et vice-versa, des dictionnaires spécialisés et des recueils de poèmes, publie cette fois La Traduction entre Mythe et Réalité – un ensemble d’articles, de cours, d’exercices pratiques et même de polémiques plutôt sévères. En particulier (c’est le côté plaidoyer), il s’en prend à d’autres traducteurs, pas moins que Ionesco, par exemple. Par ailleurs, il fait de ce livre une véritable „défense et illustration de la langue française”, dans la fidélité à du Bellay, partant de l’utile rappel que le roumain est une langue latine. Par ailleurs, il intègre deux contributions belges, l’une de Françoise WUILMART, traductrice bien connue, l’autre de votre serviteur.

Il ne cache pas non plus les difficultés et les pièges de l’auto traduction. Tout en considérant que traduire est le meilleur moyen de valorisation des trésors de la spiritualité roumaine et de leur restitution à l’universalité. Ce qui d’ailleurs est valable pour toute langue de la planète ! Enfin, il termine par des morceaux choisis d’auteurs roumains classiques et contemporains.”

 

Trebuie subliniat că Dicţionarul de Argou Francez-Român (editura Nemira, Bucureşti, 1995), primul de acest fel în România, a lui Constantin FROSIN, figurează în Bibliografia obiectului Tehnici de traducere fundamentală a Facultăţii de LMA (Limbi Moderne Aplicate) a Universităţii din Cluj. Iată ce spune despre această lucrare revista NUOVE LETTERE (Neapole): « L’autore, professore din Lingua e letteratura francese all’Università di Galati, ha costruito questo dizionario basandosi sulla sua attività di traduttore dal francese in rumeno di autori classici comme Balzac, Hugo, Zola, Céline, Queneau. Come lui stesso scrive nell’introduzione, è una „modeste tentative de réunir les traits les plus saillants de l’argot français, d’enregimenter celui-ci parmi les connaissances de langue française qu’on peut offrir au lecteur roumain, est loin d’être un tableau exhaustif”. Esso raccoglie anché espressioni che sono pressocché intraducibili in francese e che Constantin FROSIN ha cercato di rendere nella sua lingua, il rumeno, salvandone la freschezza. „ L’argot a cessé d’être un phénomène de langue, pour devenir une langue phénomènale”. Compie un lavoro non solo di traduzione, ma anché di interpretazione e in alcuni casi, di invenzione linguistica in ossequio alla concezione che una lingua si inventa continuamente. E più che un dizionario, il frutto din una riflessione accurata e che non si rivolge solo agli specialisti ma anché a chi ha voglia di conoscere la libertà di una lingua. »

Constantin FROSIN face parte acum din foarte puţinii români care au fost înnobilaţi de Ministerul Educaţiei Naţionale din Franţa, cu titlul de OFIŢER al Ordinului Laurilor Academici, pentru servicii aduse culturii franceze.

Constantin FROSIN a fost, de curând, invitat să facă parte din Consiliul de redacţie al revistei editate de Asociaţia Internaţională l’Europe Plurilingue, alături de nume ilustre, ca: Jaakoo A. AHOKAS, Profesor emerit, Finlanda;  Jens Kr. ANDERSEN, Kobenhavns Universitet, Danemarca; Penelope CALLIABETSOU, Universitatea din Atena, Grecia; Joao CORREA-CARDOZO, Universitatea din Coimbra, Portugalia; Rose-Marie FRANCOIS, Scriitor, Liège, Belgia; Brigitte GABBAI, Universitatea Paris XII, Franţa; Jacob KORNBECK, Traducător la Comisia Europeană, Bruxelles; Santiago MONTOBBIO, Scriitor, Barcelona, Spania; Norberto Luis ROMERO, Scriitor, Madrid, Spania; Gerard M. WILLEMS, Facultet Educatie Nijmegen, Ţările de Jos, Angelo BONAVITA, Ghid-Interpret şi Pictor, Italia. De remarcat că Preşedinta acestei Asociaţii, dna Nadine DORMOY, este Profesor la Sorbona.

Desigur, lucrările lui Constantin FROSIN apar în Bibliografia Bibliotecii Naţionale a Franţei, ca şi lucrările celor pe care i-a tradus în limba franceză.


*

 II  -  CONSTANTIN FROSIN  - TRADUCĂTOR

Probabil cea mai importantă activitate a lui Constantin FROSIN, atât în plan naţional, cât şi internaţional. La data de 20 martie 2006, de exemplu, dată în jurul căreia s-a terminat activitatea de documentare pentru site –il lui C. F., opera de traducător (!) a acestuia număra cca 130 titluri, din care cca 1/3 în edituri francofone. Importanţa acestei activităţi rezidă în aceea că, numele său fiind o garanţie de seriozitate şi calitate a lucrului bine făcut, operele traduse de el sunt promovate în Francofonie (63 state la data susmenţionată), ceea ce înseamnă, implicit, o promovare a valorilor culturii, artei şi spiritualităţii româneşti peste hotare, o recunoaştere a acestora în acele organe culturale care dau tonul peste tot în lume: revistele culturale, ministere, asociaţii şi societăţi culturale şi literare etc.

Vom proceda ca şi în celelalte secţiuni: vom da cuvântul celor mai credibile personalităţi literare naţionale şi internaţionale, care îl vor prezenta pe Constantin FROSIN astfel, încât să nu mai existe dubii asupra valorii demersurilor sale (şi) ca traducător. Dând Cezarului ce este al Cezarului, vom începe cu Preşedintele Academiei Române, dl EUGEN SIMION: <Recomand pentru tipărire traducerile din ION BARBU făcute de dl Constantin FROSIN, profesor de limba franceză la Universitatea din Galaţi. Domnul C. F. este el însuşi poet şi scrie direct în franceză. Cunoaşte bine subtilităţile unei limbi reputate pentru rigiditatea ei. Impresia mea este că el reuşeşte să traducă sugestiv pe intraductibilul BARBU. Este, oricum, o aventură. Dl FROSIN şi-o asumă şi, după toate aparenţele, o duce bine la capăt. Sunt, realmente, impresionat de efortul lui de a transpune versul muzical şi ermetic din Joc secund în limbajul, primejdios prin exactitatea lui – al poeziei franceze.>

 

În aceeaşi ordine de mărime a valorilor, vom cita din scrisoarea dlui JEAN DUTOURD, membru al Academiei Franceze: « Merci de m’avoir envoyé les Sonnets d’EMINESCU. Votre traduction est un petit cadeau que vous faites à la littérature française. (…) A vous, avec mes bien cordiales pensées. »

 

Jean-Claude PERISSET, Nunţiu Apostolic (la Nunţiatura Apostolică din România), afirmă, într-o scrisoare către Lucian TEODOSIU, căruia C. F. i-a tradus volumul O ZI DIN VIAŢA MEA : « Durant mon dernier passage à Iasi, pour l’inauguration de l’Exposition de photos de la Visite du Saint-Père en Roumanie, vous avez eu l’amabilité de m’offrir le recueil de vos poèmes Une journée, ma vie, si bien traduit par Constantin FROSIN, que j’ai déjà commencé à goûter, comme on savoure quelque chose de précieux et de rare. »

 

O supremă personalitate a poeziei franceze actuale, dl Jacques CHARPENTREAU, Directorul Casei de Poezie din Paris, scrie referitor la volumul POÈMES, tradus de C. F. din opera lui MARIN SORESCU : « Marin SORESCU, Poèmes. Traduits du roumain par Constantin FROSIN. Présentation d’Eugen SIMION. Né en 1936, Marin SORESCU est en Roumanie un poète d’autant plus célèbre qu’il fut un temps, sous le nouveau régime, Ministre de la Culture. Cette traduction paraît bien justifier sa renommée. »

 

Tot cu referire la Marin SORESCU, se exprimă şi Paul VAN MELLE, în celebra sa revistă INEDIT (din decembrie 1995): « J’ai (…) toujours demandé des traductions nouvelles, où il excellait. Ce qui se révèle encore avec les Poèmes qu’il publie d’un de ses compatriotes, Marin Sorescu, bien connu et à juste titre dans toute l’Europe Centrale. Traduction excellente selon l’académicien Eugen SIMION, ce qui confirme mon impression première. »

 

Vom reveni asupra acestui virulent critic, însă vom da acum cuvântul unor autori români, care i-au cunoscut activitatea de traducător, ca şi lucrările traduse de el  – cel puţin unele dintre ele. Astfel, Bogdan GHIU, în articolul Urmuz – descoperit în Europa, apărut în Jurnalul Naţional din 25 martie 2002, pag. 14, scria:  < Urmuz mai fusese publicat, şi nu doar o dată, dar ediţia despre care vorbim a alăturat textului românesc şi două excelente variante în engleză şi franceză, impecabil realizate (date fiind dificultăţile originalului) de Stavros DELIGIORGIS şi, respectiv, Constantin FROSIN.

Recent, unul din cei mai avizaţi critici din Francofonie, belgianul Paul VAN MELLE, a publicat în revista sa INEDIT NOUVEAU, o recenzie elogioasă, care constituie o pătrundere, chiar dacă târzie, a lui URMUZ în conştiinţa literară europeană, dar şi o recunoaştere implicită a valorii deosebite a variantei în limba franceză, realizate de C. FROSIN.>

 

Un alt reputat critic şi om de cultură, profund psihanalist pe deasupra, Valentin PROTOPOPESCU, îi consacră lui Constantin FROSIN două articole, unul în revista RADIO ROMÂNIA, altul în Observatorul Literar. Vom cita acum din articolul rezumativ apărut în revista Radio România: < () Constantin FROSIN este, înainte de orice, un teribil traducător de literatură română în limba franceză, printre scriitorii tălmăciţi rătăcindu-se şi EMINESCU, şi URMUZ, şi CARAGIALE, şi ION BARBU, şi Marin Sorescu Eseurile cuprinse în Du Non Sens au Paradoxe, se circumscriu unui unic şi constant interes: a promova, a interpreta şi apăra pe marii autori ai culturii române. Încercările despre () mărturisesc toate nevoia autorului de a-şi defini raporturile cu actul tălmăcirii, întru căutarea unei explicaţii apte să confere legitimitate spirituală intenselor sale eforturi. Plecând de la observaţia cioraniană, cum că < il faut plus de reflexion pour traduire que pour créer>, C. F. elaborează o extrem de interesantă anatomie a actului de traducere, cântărind, cu o precizie de farmaceut îndrăgostit de gramajele substanţelor, o sumedenie de aspecte şi elemente tehnice constituente tălmăcirii. De netrecut cu vederea sunt, în economia volumului de faţă, şi cele trei schiţe inedite ale lui Conu’ Iancu, precum şi nuvela Kir Ianulea, traduse excepţional în limba lui Mallarmé. Acestea reprezintă mostre de lucru bine făcut, exerciţii ale unei excelenţe surprinzătoare dar meritate, căci această graţie de a săvârşi inspirat şi netrădător o traducere, ţine de un imens potenţial de muncă şi dedicaţie profesională.

() Eseurile dedicate lui Cioran strălucesc printr-o fineţe a observaţiei ce provine, neîndoielnic, dintr-o extrem de intimă şi aplicată cunoaştere a stilisticii lui Descartes, căci, mânuind o extraordinară franceză, C. F. ştie mai bine şi mai adânc decât mulţi alţii în ce constă savoir faire –ul teribilului moralist.

() Un lucru e cert: umanistul autor gălăţean este un intelectual superior, un ins care, dedat la subtilităţile gândului, ştie întotdeauna cum să-şi argumenteze afirmaţiile, nefăcând însă niciodată apel la superficiala comoditate a recursului la sofisme.

Fără să fie filosof de profesie ori de adopţie, Constantin FROSIN scrie cu rigoarea unui logician metamorfozat în gramatician şi cu dezinvoltura unui scientist convertit la literatură.>

 

In Prefaţa sa la Les Poètes roumains à l’honneur, Louis DELORME, Director al revistei-antologie Soif de Mots, notează: « Constantin FROSIN, qui écrit ses textes en notre langue, a traduit pour nous les plus éminents de ses compatriotes. Qu’il en soit chaleureusement remercié ! Ce n’est pas simple de restituer la pensée d’une langue dans une autre, de ne trahir ni l’esprit, ni la lettre. En poésie, la forme est tout aussi importante que le fond. Respecter le mot à mot, les tournures, les images, la personnalité d’un auteur et, si possible, les particularismes des deux langues, n’est possible que si le traducteur a la parfaite maîtrise de l’auteur et du récepteur, s’il parvient à ajuster l’un l’autre, un peu comme des vases communicants, au point que l’osmose se fasse pleine et entière, sans rien perdre et rien ajouter. »

 

Eugen SIMION, în Postfaţa la lucrarea: <Schimbarea limbii nu înseamnă schimbarea scriiturii>, afirmă: < Profesorul Constantin FROSIN,  poet de limbă franceză şi traducător din română în franceză, abordează în această lucrare o temă rareori consultată: schimbarea limbii. () Lucrarea este, de fapt, un lung eseu, cu multe idei şi, uneori, cu formule excelente. Dl Constantin FROSIN este, în mod evident, un om talentat, cultivat şi are ceea ce se cheamă capacitate de expresie. Remarc faptul că această carte este bine gândită, admirabil scrisă, plină de fantezie şi plină de idei, căci autorul ei se mişcă uşor în mai multe culturi şi ştie să-şi pună bine în pagină ideile.>

 

Dna Nadine DORMOY, Preşedinta Asociaţiei l’Europe Plurilingue (Paris), scrie în revista asociaţiei, pe Internet: « Constantin FROSIN, La Traduction entre Mythe et Réalité, éditions Le Brontosaure, 2003.

Constantin FROSIN, qui est connu pour ses traductions de poètes roumains, analyse avec talent à la fois la possibilité et l’impossibilité de la traduction littéraire. L’auteur est aussi un ardent défenseur de la francophonie et nous rappelle que la Roumanie fait partie des pays membres de l’association des pays francophones. Il donne des conseils et des exemples utiles pour effectuer des traductions réussies, quelles que soient les langues concernées. Ses réflexions pédagogiques s’adressent autant aux enseignants qu’aux élèves. Elles sont une invitation éloquente et efficace au plurilinguisme européen. »

 

Cum am promis deja, vom da pe larg cuvântul lui Paul VAN MELLE, care a consemnat cu delicii şi superlative aproape toate traducerile realizate de C. F. (citatele şi extrasele sunt luate aleatoriu):

« Tout en vous aimant, un poète peut vous trahir, vous surprendre, vous noyer dans son jeu. Le Roumain francophone Constantin FROSIN se confie mieux ici (…). Voici enfin des textes où ce faux extraverti se livre en des confidences qui ne le cachent plus. Le voici enfin digne des excellentes traductions qu’il réalise pour les grands classiques de la littérature roumaine et pour plusieurs éditeurs, tant roumains que français. » (in INEDIT, no. 121).

 

« C’est la revue ANTARES qui, de surcroît, grâce à l’excellent traducteur Constantin FROSIN, n’hésite pas à publier à l’occasion quelques poètes roumains en français : Tudor Arghezi, Virgil Mazilescu, Stefan Augustin Doinas et Gellu Naum, par exemple. » ( in INEDIT, no. 125).

« La traduction du chef-d’œuvre de MIHAI EMINESCU (dont j’ai parlé dans notre no. 73) me permet d’aller un peu plus loin dans mon appréciation. Ce poème, Hypérion, figurait déjà dans l’anthologie traduite par Elisabeta ISANOS. La version que publie FROSIN, considérée par comparaison, est manifestement plus moderne, plus vivante et surtout plus accessible au lecteur d’aujourd’hui. La langue ne s’embarrasse plus des tournures trop romantiques du temps d’Eminescu lui-même. C’est un bien, car le plus grand poète roumain aurait certes évolué lui aussi dans ce sens, s’il avait vécu aujourd’hui. (…) Le travail de Constantin FROSIN est précieux pour faire connaître un poète du passé roumain. » (in INEDIT, no. 114).

« Le double recueil de FROSIN : Après l’amour et A la belle étoile – l’auteur s’y révèle bien meilleur connaisseur de la langue française et de ses secrets d’humour et de fantaisie que par le passé. Je dois supposer que, à force d’écrire et de traduire en français, il a fini par presque devenir français. » (in INEDIT, no. 166).

Constantin FROSIN a participat la mai multe reviste francophone dedicate traducerii, dintre care menţionăm : RegArt, Parterre Verbal, L’Arbre à Paroles, etc.

Desigur, o activitate care se întinde din 1990 până astăzi, presupune foarte multe ecouri şi aprecieri, dar nici proiectul de site, nici cel de lucrare tipărită (propunerea a venit din partea unor colaboratori şi buni amici), nu sunt compatibile cu dimensiuni exagerate, drept care această secţiune, chiar cu riscul de a fi incompletă, se încheie aici, nu înainte de a-l cita, încă o dată, pe Paul VAN MELLE :  « P r a t i q u e m e n t, toutes les traductions du roumain qui nous arrivent, sont dués à Constantin FROSIN, Professeur à Galati ! »

 

III - CURRICULUM VITAE

 

1.      Numele şi prenumele : CONSTANTIN C. FROSIN

2.      Gradul didactic: Prof. univ. dr.

3.      Data şi locul naşterii : 12 octombrie 1952, Herăstrău, Vrancea

4.      Situaţia familială : căsătorit, un copil

5.         5. Studii preuniversitare : clasele I-VIII : Şc. Gen. Stejaru, jud. Neamţ (1959-1967)

clasele IX-XI : Liceul Teoretic Bicaz, jud. Neamţ (1967-1971)

clasa a XII-a : Lic. Teoretic Adjud, jud. Vrancea (1970-1971)

     6. Studii universitare : an I : Univ. Alexandru Ioan Cuza, Iaşi, Franceză-Rusă (1972-1973)

anii II-IV : Univ. din Bucureşti, Franceză-Italiană (1973-1976)

(media la examenul de Licenţă : 10 (zece)

     7. Doctorat în specialitatea : Filologie, calif., distincţie : MAGNA CUM LAUDAE       

     8. Titlul     Tezei de Doctorat : ‘’Schimbarea limbii, schimbarea scriiturii ?’’– coordonator Preşedintele       

     Academiei Române, Prof. Dr. Eugen SIMION

     9. Activitatea în învăţământ : Preuniversitar :

-          prof. limba franceză la Lic. Teoretic Adjud, 1976 – 1980

-          traducător principal la S. N. Galaţi (C. I. N.), 1980-1983

-          traducător principal la ICEPRONAV Galaţi, 1983-1986

-          prof. limba franceză la Lic. Agroind. No. 1 Adjud, 1986-1990

-          editor profesionist, ed. Porto-Franco, 1990-1992

-          jurnalist-publicist la publicaţiile Porto-Franco, Viaţa Liberă şi altele din ţara

-          editor profesionist, ed. Alma, 1992-1993.

În plan universitar : Lector titular la Univ. ‘’Dunărea de Jos’’ – Galaţi de la 1 oct. 1993 (după ce, în anul univ. 1992-1993, a fost lector asociat).

       10. Instituţia unde lucrează : Univ. ‘’DANUBIUS’’  din Galaţi, unde este Decan al Fac.de Comunicare şi 

       Relaţii Publice

       11. Domenii de competenţă : 1. Tehnica şi arta traducerii

2. Stil şi stilistică

3. Argoul francez ; publicat primul dicţionar de acest fel -1996

4. Literatura română de expresie franceză – Teza de Doctorat

5. Atestat de Consilier Editorial (din anul 1992)

6. Atestat de Ziarist Profesionist (membru AZR din 1991)

7. Expert în problemele Francofoniei

12. Funcţii administrative : Preşedintele Filialei româneşti a Academiei Francofone

Reprezentant în România al Academiei Internaţionale din Luteţia, al ADELF (Association Des Ecrivains de Langue Française), al Uniunii Internaţionale a Presei Ştiinţifice, etc).

13. Numărul lucrărilor publicate : în reviste :

-          peste 300 poeme proprii în revistele din Francofonie

-          peste 70 eseuri în reviste străine, peste 100 în cele româneşti

-          peste 70 scriitori francofoni traduşi în revistele româneşti

-          peste 80 scriitori români traduşi în revistele francofone, etc.

14. Număr volume publicate în edituri :

-          8 volume de literatură franceză traduse în limba română

-          16 volume de poezie proprie, din care doar 6 apărute în România, multe premiate

-          peste 100 volume traduse din română în franceză

-          primul Dicţionar de Argou Francez-Român apărut în România (editura Nemira, 1996)

-          Dicţionar Francez-Român (predat editurii Porto Franco în 1992)

-          Art et Techniques de la Traduction, Stylistique et Terminologie de l’Economique, plus Teza de Doctorat (printre altele) – publicate în total,  lucrări cu caracter ştiinţific : 20

15. Publicistică – publicat poeme, eseuri, traduceri în peste 400 numere de reviste din Francofonie şi în mai toate revistele de cultură din România, începând din anul 1990.

16. Membru al : A.D.E.L.F.(Association des Ecrivains d’Expression Française)

- S.P.A.F. (Société des Poètes et Artistes de France)

- S.P.F. (Société des Poètes de France)

     Membru Corespondent al Academiei Europene

- Académie Francophone

- Académie Internationale de Lutèce

- PEN CLUB Francez

- PEN CLUB Belgian

Membru al colectivului de redacţie al revistelor NUOVE LETTERE (Italia),                 LE COURRIER FRANCOPHONE (Franţa), al revistelor româneşti : REVISTA V, ORFEU, DANUBIUS, FOI PENTRU MINTE ŞI SUFLET, GENEZE,  ŞCOALA GĂLĂŢEANĂ, SAECULUM,  DOMINUS,  DUNĂREA DE JOS, GRAI, Le Droit International, notre Avenir, Danubius Universitas, etc.

18. PREMII :  MEDALIA PARLAMENTULUI EUROPEAN, 1995

Premiul pentru Traduceri al Fundaţiei Franco-Române FRONDE, 1994

Premiul Municipiului Galaţi, 1995

Premiul de Excelenţă al editurii Haiku, Bucureşti, 1996

Premiul ORION pentru Arta Traducerii, 1996

Premiul de Excelenţă al editurii Haiku, Bucureşti, 1997

Médaille d’Argent du  Rayonnement Culturel (conferită de

La Renaissance Française, patronată de Preşedintele Franţei, J. CHIRAC)

Medalia Jubiliară MATSUO BASHO, 1995

Premiul Special al Cotidianului VIAŢA LIBERĂ, 1998

Premiul Municipiului Galaţi, 1998

Marele Premiu al Academiei Francofone, 1999

Medalia de Aur a Academiei Internaţionale din Luteţia, 1999

Marele Premiu pentru Literatură al Institutului Italian de Cultură şi al

revistei NUOVE LETTERE, 1998

CAVALER al Ordinului Naţional al Artelor şi Literelor (Franţa), 2000

Premiul pentru Traduceri din română în limbi străine al USR, 2002

Premiul European de Poezie POESIAS, 2003

Declarat MAN OF THE YEAR în 1995, 1996, 1997, 1998 şi 1999

Inclus în ediţiile 1994-1995, 1996-1997, 1988-1999 şi 2000-2001 ale Anuarului Personalităţilor din Francofonie: LE  RICHELIEU

Inclus în ‘’2000 Personalităţi de excepţie ale sec. XX’’ de Biographical  Institute of Cambridge

Prezent în toate ediţiile, specializate sau nu, ale WHO’S WHO

Cavaler al Ordinului “Meritul Cultural Român”, 2004

Premiul "Ioan Alexandru" pentru Traducere Literară, 2004

Diploma de Excelenţă a Centrului Cultural "Dunărea de Jos", Galaţi

Diploma de Excelenţă a Judeţului Galaţi, 2005;

Medalia de Argint a Societății Academice ARTS-SCIENCES-LETTRES din Paris în 2009; Medalia de aur a Meritului şi Devotamentului Francez în 2009 etc.

 

Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (pentru) „Relaţii Culturale”, aprilie 2005

 

19. Specializări în ţară şi în străinătate: stagiu la Torino (Italia) în 1998 (3 luni), în cadrul

unei Burse TEMPUS pe probleme multimedia

 

20. Alte activităţi:

        -  a organizat ediţia I şi a II-a a Festivalului Internaţional de Poezie COPILUL-POET /

L’ENFANT-POETE la Galaţi, în decembrie 1994 şi aprilie 1996, ecourile fiind deosebite,

contribuind la o mai bună imagine a României în lume.

 

        - a fost invitat şi a participat la acţiuni cu caracter internaţional, precum:

- Festivalul Internaţional de Poezie, Bruxelles , 1991

- Sărbătoarea Poeziei în Campagne, Belgia, 1995

- Bienala Internaţională MITTELEUROPA, Strasbourg, 1995

- a XXI-a Bienală Internaţională de Poezie de la Liège, 1998

- a 8-a ediţie a RENCONTRES INTERNATIONALES FRANCOPHONES, Canton de

Payrac, 1998

- Colocviul Clubului Mondial de la Budapesta, Strasbourg, 1998

-          Invitat la ediţia din martie 1999 a Târgului Internaţional de Carte de la Leipzig

-          Invitat de Academia Mondială a Drepturilor Omului la un Seminar pe probleme de mondializare şi interculturalitate, sept. 2001 la Trieste (Italia)

-          Invitat de onoare la Salonul de carte al Europei Centrale şi de Est (Bouquin Est), organizat de <l’Association Européenne  “François Mauriac”>, în nov. 2001

-          Invitat la Paris, la Centrul Cultural Român, cu ocazia Zilei Naţionale a României (2002), deplasarea făcând-o împreună cu o delegaţie a judeţului Galaţi

-          Invitat de Asoc. <Rencontres Européennes> la Paris, pentru o săptămână culturală franco-română în septembrie 2003

-          Invitat de Primăria oraşului Asnières (zona pariziană) pentru un turneu de conferinţe cu ocazia manifestărilor dedicate Ţărilor din Balcani - septembrie 2004

 

Debut literar în ţară : februarie 1990, în revista REVISTA V, Focşani

În volum: 1994, cu vol. IKEBANA EN MIETTES, ed. Alma, Galaţi

 

Debut literar în străinătate : oct. 1991, în rev. FLORICA (Franţa)

În volum: 1992, L’IVRE DE PEAU HESI(T)E, éd. L’Etoile d’Argent, Belgia

LISTA LUCRĂRILOR PUBLICATE DE

 

PROF. UNIV. DR. CONSTANTIN FROSIN

 

Lucrări de autor:

 

1)      L’IVRE DE PEAU HESI(T)E, éd. L’Etoile d’Argent, Belgia, 1992

2)      IKEBANA EN MIETTES, ed. Alma, Galaţi, 1994

3)      MOTS DE PASSE, éd. L’Ancrier, Franţa, 1995

4)      POEMES, éd. Résurrection, Franţa, 1995

5)      POUR DE BON, ed. Geneze, Galaţi

6)      CARNET, éd. L’Arbre à plumes, Belgia, 1996

7)      PAGES POETIQUES, éd. Europoésie (Franţa) - Editions en Marge (Canada), 1997

8)      TOUT EN VOUS AIMANT, éd. Les Dits du Pont d’Avignon, Franţa, 1997,

9)      HYMNE A LARMES HONNIES, ed. Cartfil, România, 1997

10)  A LA BELLE AME, Colecţia revistei ORFEU, Târgu-Mureş, 1998

11)  ART ET TECHNIQUES DE LA TRADUCTION, ed. Fundaţiei Universitare ‘’Dunărea de Jos’’, Galaţi, 2000

12)  DICTIONAR DE ARGOU FRANCEZ-ROMAN, ed. Nemira, Bucureşti, 1996

13)  SCHIMBAREA LIMBII NU ÎNSEAMNĂ SCHIMBAREA LA FAŢĂ ! ed. Eminescu,

Bucureşti, 2000

15)  LE FRANCAIS JURIDIQUE, ed. Fundaţiei Academice ‘’Danubius’’, Galaţi (aperçu)

16)  STYLISTIQUE ET TERMINOLOGIE DE L’ECONOMIQUE, ed. Fundaţiei Academice ‘’Danubius’’, Galaţi, 2000.

17)    PLUS PRES DE DIEU QUE JAMAIS, ed. N’Ergo, Galaţi, 2001

18)    ENTRE LE LUTH ET LE MARBRE, ed. Eminescu, Bucureşti, 2001

19)    LE FRANÇAIS JURIDIQUE, première partie, ed. Fundaţiei Academice Danubius, Galati, 2001

20)    LE FRANÇAIS JURIDIQUE, seconde partie, ed. Fundaţiei Academice Danubius, Galati, 2001

21)    DICTIONNAIRE JURIDIQUE FRANÇAIS-ROUMAIN, ed. Fundaţiei Academice Danubius, Galaţi, 2002

22)    DU NON SENS AU PARADOXE, éd. Le Brontosaure, Franţa, 2002

23)    PENSEZ-VOUS FRANÇAIS ? éd. Le Brontosaure, Franţa, 2002

24)    BOSSUE, L’INTERROGATION, volum publicat în cadrul revistei NUOVE LETTERE, Italia, no.11/ 1999, dar, apărută editorial în 2002

25)    APRES L’AMOUR, A LA BELLE ETOILE, ed. Le Brontosaure, Franţa, 2002

26)    LA TRADUCTION – DU MYTHE A LA REALITE, éd. Le Brontosaure, 2003

27)    VADEMECUM (des touristes et hommes d’affaires), ed. Evrika, Braila, 2003

28)    Cours de Français en Communication, éd. de la Fondation Académique Danubius, Galati, 2003

29)    Curs de Franceză Juridică an I, editura Fundaţiei Academice Danubius, Galaţi, 2003

30)    Pater Noster, în colaborare cu Dan RÂPĂ, ed. Le Brontosaure, Franţa, 2002.

31)    Semiotică şi Comunicare, ed. Evrika, Brăila, 2004.

32)    Aperçu d’histoire de la littérature française, éd. Fundatia Academica Danubius, Galati, 2004.

33)    Retorică. Teoria Argumentării, ed. Fundaţiei Academice Danubius, Galaţi, 2004.

34)    En quête de l’ange, ed. Pallas Focşani, 2004.

35)    Stilistica presei, ed. Fundaţiei Academice <Danubius>, Galati, 2005.

36)    Cours de français pour les étudiants en Relations Internationales et Etudes européennes, ed. Fundaţiei Academice <Danubius>, Galaţi, apare în 2005

37)    Relaţiile publice în mediul internaţional, editura Fundaţiei Academice <Danubius>, Galaţi, apare în 2005

*

     VOLUME TRADUSE DIN FRANCEZĂ ÎN ROMÂNĂ

 

1-Louis-Ferdinand Celine: Moarte pe credit, manuscris predat ed. Nemira, Bucureşti, 1992

2-Denis EMORINE: Identităţi, ed. Nemira, Bucureşti, 1995.

3-Daniel WALTHER: Irisul de Persia, ed. Nemira, Bucureşti, 1995.

4-Laurent BAYARD: Vecinii şi Bomba din Palatul Regal, Nemira, 1996, Bucureşti.

5-Claude ASLAN: La capătul liniştii, ed. Jurnalul Universitar, Galaţi, 1997.

6-Poètes et enfants-poètes d’Europe, ed. Royal Club, Galaţi, 1996.

7-Christiane ROEDERER, L’état des lieux en Francophonie, ed. N’Ergo, Galati, 2001

8-Joël CONTE,  L’incroyable beauté du vent, 2004, ed. Saeculum.

*

VOLUME TRADUSE DIN ROMÂNĂ ÎN FRANCEZĂ - ÎN EDITURI STRĂINE

 

1) Constantin Crişan: EMINESCU sau blestemul în genunchi / EMINESCU ou le blasphème

de l’agenouillement, éd. Les Trois Cailloux, Amiens, France, 1993.

2)V. V. TELCEANU: Les Non-Frontières du Mot, éd. L’Etoile d’Argent, Belgique, 1993.

3)Valentina TECLICI: L’Enfance en Poésie, éd. L’Etoile d’Argent, Belgique, 1993.

4)MARIN SORESCU: Poeme / Poèmes, éd. L’Ancrier, Strasbourg, 1995.

5)Eugen SIMION: Le retour de l’Auteur, éd. L’Ancrier, Strasbourg, 1996.

6)Poètes Roumains du XX-e siècle, éd. revistei “Résu”, France, 1994.

7)L’Enfant-Poète en Roumanie, éd. L’Arbre à Plumes, Belgique, 1995.

8)Les enfants du Danube, éd. Jean-Christophe Lizier, 1997 (le Grand Duché du Luxembourg).

9)Les Poètes roumains à l’honneur, in: SOIF DE MOTS, éd. le Brontosaure, 2002

10) Ştefan STANCIU, NICOLAE TITULESCU, éd. Le Brontosaure, 2002

            11) Ioan HUMĂ, La Genèse de la conscience morale, ed. Le Brontosaure, 2003

12) Nicolae IOANA, Monographie EUGEN SIMION, ed. Le Brontosaure, 2003

13) Laura HEPP, L’histoire de la Princesse Idorée, ed. Le Brontosaure, Franţa

14) Ştefan STANCIU, Conventions, traités et documents, ed. Scorpion, Galaţi, 2003

15) Laura HEPP, Claire et ses banals miracles, ed. Le Brontosaure, Franţa, 2003

16) Grupaj poeme în antologia : Soif de Mots, ed. Le Brontosaure, Franţa, 2003

17) Simplement un écho, Hommage à Nichita Stănescu, ed. Le Brontosaure, Franţa, 2003

18) Nicolae ILIESCU, Au bout de moi-même, éd. Le Brontosaure, Paris, 2004

19) Laura Hepp, Contes d’amour, éd. Le Brontosaure, Paris, 2004

20) Paul SÂN PETRU, Cette course au tranchant de la foudre, éd. Le Brontosaure, 2004

21) Ioan MANEA, Fables, éd. Le Brontosaure, Paris, 2005 (sub tipar)

*

  VOLUME TRADUSE DIN ROMÂNĂ ÎN FRANCEZĂ  -  ÎN EDITURI ROMÂNEŞTI

 

 

1)    ION BARBU: POEME / POEMES, ed. Eminescu, Bucureşti, 1995.

2)      Dumitru PRICOP: Dumitru al Peşterii / Dmitri de la caverne, ed. Geneze, Galaţi, 1997.

3)      Vasile GHICA: La răspântie de milenii / Au carrefour des millénaires, ed. Geneze, 1997.

4)      Mihail GHEORGHE: Intre oglinzi paralele, ed. Alma, 1997.

5)      Horia ZILIERU: Muzeul Dragostei, ed. Geneze, Galaţi, 2000.

6)      Leonida LARI: Aldebaran, ed. Geneze, Galaţi, 1996.

7)      Sterian VICOL: Corabia, labirintul celălalt, ed. Geneze, Galaţi, 1996.

8)      Victor STEROM: L’ombre parlante, ed. Cartfil, Ploieşti, 1997.

9)      Katia NANU: La vérité sur les crocodiles, ed. Alma, Galaţi, 1997.

10)  Les poemes du Danube, Edit Press Galaţi, 1998.

11)  Ion GĂBUDEAN: Bucurii efemere, ed. Sherpa, Târgu-Mureş, 1997.

12)  Florin VASILIU: Tolba cu licurici, ed. Haiku, Bucureşti, 1993.

13)  Mioara GHEORGHE: Petale de lumină, ed. Haiku, 1994.

14)  Niţu DUŢU: Literele paşilor, ed. Haiku, 1994.

15)  Şerban CODRIN: Între patru anotimpuri, ed. Haiku, 1995.

16)  Mihai PREPELIŢĂ: 101 poeme haiku, ed. Haiku, 1995.

17)  Ştefan Gh. TEODORU: Întâlnire în amurg, ed. Haiku, 1994.

18)  Şerban CODRIN:  Dincolo de tăcere, ed. Haiku, 1994.

19)  Ştefan Gh. TEODORU: Traista cu stele, ed. Haiku, 1994.

20)  Eugenia FARAON: Freamăt şi cleştar, ed. Haiku, 1996.

21)  Ştefan DONCEA: Clipe, ed. Haiku, 1996.

22)  Florică DAN: Greieri până la stele, ed. Haiku, Bucureşti, 1999.

23)  Valentin NICOLIŢOV: Decât doar clipa, ed. Vasile Cârlova, Bucureşti, 2000.

24)  La Princesse Turandot, piesă tradusă pentru Teatrul Gulliver, jucată la Musée de l’Homme (40 p.)

25)  Autrement sur le Petit Chaperon Rouge, piesă tradusă pentru Teatrul Gulliver din Galaţi.

26)  Sânziana şi Pepelea, piesă tradusă pentru Teatrul Gulliver, jucată şi în Franţa.

27)  Florilège Danubien, antologie de poezie dedicată ed. a II-a a Festiv. de poezie L’Enfant-Poète, editată de Inspectoratul pentru Cultură al Judeţului Galaţi

28)  Nous-mêmes, mini-antologie de poezie, publicată de aceeaşi instituţie de mai sus.

29)  Sterian VICOL: La fleur de chêne, ed. Porto Franco, 1996.

30)  Leo BUTNARU: Poèmes, ed. Hiperion, Chişinău, 1996.

31)  Numărul 2 al revistei STEAUA, Cluj, 1993.

32)  Numărul 71 al revistei RESU (Franţa): Sous le signe de l’Enfant-Poète en Roumanie.

33)  Numărul 45 al revistei L’ENCRIER (Strasbourg), 1995, dedicat literaturii române.

34)  Lucian TEODOSIU: O zi din viaţa mea, ed. Viitorul Românesc, Bucureşti.

35)  Matei VIŞNIEC: Ţara lui Guffi (sub tipar în Franţa, pe cheltuiala autorului)

36)  Le Courrier Francophone, no. 37 / 1998.

37)  Le Courrier Francophone, no. 43 / 1999.

38)  Le Courrier Francophone, supliment, dedicat lui MIHAI EMINESCU.

39)  Numerele 9-10, 11, 12, 13-14-15 ale revistei Haiku - versiunile franceze ale poemelor, peste 100 pagini

40)  Un suflet românesc în universalitate – George Enescu, ed. Alma, Galaţi, 1998

41)  Georges Bengesco: Poèmes, ed. Porto Franco, 1995.

42)  Ion GABUDEAN: Între viaţă şi moarte, ed. Brăduţ, Târgu-Mureş, 1999.

43)  MIHAI EMINESCU: LUCEAFĂRUL, ed. Geneze, Galaţi, 1997.

44)  LUCIAN BLAGA: Poemele Luminii (triplu volum), remis ed. Eminescu în 1995.

45)  Teodor VIŞAN, album pictură, ed. Europrint, Galaţi, 1999.

46)  Albumul judeţului Galaţi, ed. Alma, 1997.

47) Albumul oraşului Galaţi, ed. Alma, 1998.

48)Albumul oraşului Galaţi, ed. Alma, 1999.

49)Mircea LEONTE: Vinul – aliment, tonic, medicament, ed. Pax Aura Mundi, Galaţi, 2000.

50)Dan GĂLĂŢANU : Elegia fericirii, ed. Geneze, Galaţi, 2000.

51)Mădălina MARINAŞI: Cutia Pandorei, ed. Pax Aura Mundi, Galaţi, 2000.

52)Cezarina ADAMESCU: L’Ange Etienne, ed. Arionda, 2000.

53)Gh. PUŞCASU et altri: Identificarea sistemelor, ed. Matrix, Bucureşti, 2000.

54)Speranţa MIRON: Lacrima lutului, ed. Pax Aura Mundi, Galaţi, 2000.

55) Speranţa MIRON, Le silence des cendres, ed. Pax Aura Mundi, Galaţi, 1999

56) URMUZ: Pagini bizare, editura Cartea Românească, Bucureşti, 2001

57) Gabriel BERCEANU, Îngerul de la fereastră, Cartea Românească, Bucureşti, 2002

58)Anişoara POPA, V. A. Urechia Istoric, ed. Fundaţiei Academice Danubius, Galaţi, 2001 (rezumatul în franceză)

59)Anişoara POPA, V.A. Urechia: Profil historiographique, ed. Fundaţiei Academice Danubius, Galaţi

60)Ştefan STANCIU, Rezumatul Tezei de Doctorat, publ. la ed. Scorpion, Galaţi, 2001

61)Nicolae SPIRESCU, Album Opera Magna, ed. Alma, Galaţi,  apare în 2003

62)Valerică NISTOR, Obiectul şi cauza Contractului individual de muncă, ed. Fundaţiei Academice Danubius, Galaţi, 2001

63)Danubius, rev. Muzeului de Istorie Galaţi, număr dedicat lui I. DRAGOMIR,  2001

64)Tradus vol. Doctor Honoris Cauza, dedicat dlui Eugen SIMION, 2001

65)ION LUCA CARAGIALE : MITICĂ, ed. Cartea Românească, 2002

66)NOUVELLES, ION LUCA CARAGIALE, éd. Cartea Românească, apare în 2004

67)Olimpia SAVA, Poèmes écho-logiques, ed. Pax Aura Mundi, Galaţi, 2002

68)Stefan STANCIU, Albumul oraşului Galaţi, ed. Alma, 2003 (versiunea franceză)

69)Piesă teatru pentru Teatrul Gulliver, 2002 (jucată la Paris)

70)Revista Internaţională de Drept, no.1, ed. Fundaţiei Academice Danubius, 2002

71)Ioan FLORA, STRUŢOCĂMILA, editura Paralela 45

72)Aurel STANCU, LEÇON POUR (DEVENIR) EPERVIER, éd. Alma, Galati, 2002

73) MIHAI EMINESCU, SONETE / SONNETS, ed. Eminescu, Bucureşti, 2001

74) I. L. CARAGIALE, 3 schiţe inedite, incluse în vol. DU NON SENS AU PARADOXE, ed. Le Brontosaure (Franţa), 2002

75) Valentin NICOLAU, piesa SORO, LUME !/Beurré comme un petit lou, în vol. antologic Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, 2000, ed. Nemira, Bucureşti

76) REVISTA INTERNAŢIONALĂ DE DREPT, no. 2, ed. Fund. Danubius, 2002

77) Mariana IONESCU, L’Epaule en argent, éd. Tritonic, Bucuresti, 2002

78) Laura HEPP, Mon propre milieu, ed. N’Ergo, Galati, 2002

79) Nicolae Radulescu Botică, Poèmes, ed. Eminescu, 2003

80) Eugen SIMION, La Fiction du Journal intime, în curs de apariţie.

81) Tudor Cristian ROŞCA, Etude d’homme tirant une ficelle, ed. Antares, 2003

82) Revista Internaţională de Drept, no. 3, ed. Fundaţiei Academice Danubius, Galaţi, 2003

83) Ioan CIOBA, Poemes, ed. Clusium, Cluj, 2003.

84) Dumitru CERNA, Poemes, ed. Clusium, Cluj, 2003.

85) Corneliu Stoica, Album monigrafie Teodor VIŞAN, ed. Alma, 2003.

86) Stefan STANCIU, Nicolae Titulescu, éd. Le Brontosaure, Paris, 2002.

87) Stefan STANCIU, Traités, Conventions, éd. Scorpion, Galati, 2003.

88) Valeriu ANGHEL, Poèmes, éd. Pallas Focsani, 2003.

89) Valeriu ANGHEL, Vrancea in spatiul cultural european, ed. Pallas Focsani, 2003.

90) Splimentul revistei GRAI, dedicat Traducerii, 2003.

91) Suplimentul revistei GRAI, dedicat lui Ioan Alexandru, 2004.

92) Le Courrier Francophone, nr. 58, édité par l’Académie Francophone, 2004.

93) Le Courrier Francophone, nr. 60, édité par l’Académie Francophone, 2004.

94) Le Courrier International de la Francophilie no. 1, édité par Constantin FROSIN, sous l’égide de l’Union Internationale de la Francophilie, mars 2005

95) Le Courrier International de la Francophilie, no. 2, juillet 2005

96) Anthologie des poètes du cercle TRIMBULINZII, ed. Centrului Cultural Judeţean <Dunărea de Jos>, Galaţi, 200597) L’Enfer, c’est moi (anthologie), de Vasile TĂRÂŢEANU, ed. Timpul, Iaşi, 2005

 

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Revista Agero ® ist ein Markenprodukt von NewAgero, Deutschland

Chefredakteur: Lucian Hetco (Deutschland). Stellv.Chefredakteur - Maria Diana Popescu (Rumänien). Redakteure: Ion Măldărescu, Cezarina Adamescu (Rumänien)