|
|
|
|
            |
|
CONSTANTIN MOSOIA, SUBLIMUL PEISAGIST
Maria Diana Popescu, Agero Grafica Ion Măldărescu
Maestrul Constantin Mosoia, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Romānia, ne invită īn armoniile cromatice ale naturii pline de īnţelesuri, de tăceri şi de frumuseţi. Expoziţia de la Galeriile Metopa din Piteşti este o probă că şi la noi pictura bate acelaşi minut cu izvorul autentic al valorilor universale, este o racordare la exigenţele artei. Interesat de studiul naturii īn principal, pictorul abordează cu succes aproape toate temele, de la natură statică la portret. Născut pe 26 aprilie 1943, īn Argeş, Constantin Mosoia a absolvit īn 1965 Institutul de Cultură Fizică din Bucureşti. Mai tīrziu urmează studii libere de pictură şi devine membru titular al Uniunii Artiştilor Plastici. Din 1977, maestrul īncīntă cu expoziţii personale naţionale şi internaţionale. De asemenea, domnia sa este iniţiatorul mai multor tabere de creaţie, ce se desfăşoară periodic din 1979 īn diferite localităţi din ţară. Īn 1990 este distins cu premiul I al Inspectoratului pentru Cultură Argeş. La 66 de ani, Constantin Mosoia vorbeşte cu mare pasiune despre munca sa: Pentru un artist, pictura trebuie să fie ca o joacă de copil. Seriozitatea şi pasiunea pentru pictură sīnt adevăruri care nu pot fi tăgăduite. Continuu fascinat de natură, o natură ce-i aparţine cu fiecare copac sau casă, cu fiecare lan, cu fiecare petic de cer sau adiere de vīnt, presimte adierea unui anotimp pictural şi oferă un spectacol vizual īncărcat de candoare şi ingenuitate, o expoziţie a inspiraţiei de nuanţe (culorile calde şi cele reci se completează armonios.) Maestrul Mosoia revine cu consecvenţă la anotimpul verii, uneori ca studiu cromatic, dar, cel mai adesea, ca moment surprins aparent involuntar. L-am găsit limpezit, liniştit, īntr-un val de simpatie aproape organică, dialogīnd cu ceasurile acestea īnsemnate pentru opera sa, admirīnd precum admiră gospodarul brazda īnflorită, īntrebīnd parcă fiecare nuanţă de-i e bine īn lumină. Privite prin lentilă măritoare, lucrările sale propun reperele sensibilităţii coloristice pentru un anume fel al naturii de a se cristaliza sub forma imaginii, pentru un fel al copacilor de a se pierde īn aer prin ramuri, pentru un fel al lor de a aţipi la soare, pentru un fel al lanurilor de a se arăta īn pleoape adormite de cīmpie.
Natura aşezată īn calea unui vīnt călduţ, rumoarea ei blajină, gīndul pictorului plin de copaci īn anul de ieri şi īn clipa de acum prind fine rădăcini īn aerul nobil cu miros de vară, īn snopul de flori, īn zarea verde-tremurīndă a unui deal. Dorinţa verticalităţii, copacii, mereu copacii suverani şi īnsinguraţi (copacii mor īn picioare), vorbesc de aspiraţia spre īnalt, de drumul spre īmplinire, spre un punct luminos care leagă totul: pămīntul ca o creştere, ca sămīnţă a unui copac ce se īnmulţeşte, se toarce īn īncrengătura unui apus, a unei amiezi, a răsăritului de cīmpie dulce ca mierea sau a văii bătute de vīnt de la dreapta la stīnga, de la stīnga la dreapta, poartă privitorul prin ţinuturi ce-şi aşteaptă troienele sau fantasmele policrome pe cărări line, pante calme, populate de verde şi galben, de lumini de curcubeu.
NATURA ĪN ANUL DE IERI ŞI ĪN CLIPA DE - ACUM
Cīt de falnic ne privesc din rame anotimpurile, cīnd un īnger īnfrigurat le deschide pleoapele īn tăcerea vorbitoare sau īntr-o izolare anahoretică. Substanţa lor stă īn construirea relaţiilor dintre detalii, īn felul īn care circulă lumina īn mod natural de pe o nuanţă pe un detaliu şi reciproc. Natura pulsează aţipirea ei sub un soare edenic, respiră tainic şi blīnd, conturată parcă īn transă cu penelul. Elaborarea meticuloasă exaltă doar punctul vital al culorii, cel care susţine echilibrul compoziţional şi cromatic. Īmpădurind universul cu flori şi verdeaţă, creaţia sa capătă puteri, atingīnd cu vibraţii pămīntul din pīnze, la fel ca Anteu din legendă. Pīnă şi aerul are substanţă şi reflexe pline de sensuri. Īntr-un petic de cīmp, unduit nu de vīnt, ci de un bal de vibraţii, pomii par vii, cerul pare aproape, iarba şi florile par īncărcate de suflet. Natură statică, structuri vegetale şi case, poveştile din rame, spun poveşti de mătase, ce nu īmbătrīnesc niciodată. Aducīnd vremii armonie şi un colţ de natură īn plus, maestrul fără ani redă verii trupul de verde şi galben, sfărīmat de modernul din viaţă, surprinde cu nespusă iubire natura īn exigenţe de stil. Prin calcul artistic, cu
alte cuvinte, e meşter de pīnze, face a doua natură şi pe om să semene din nou cu cele făcute la Geneză de Domnul. Aşa mi-am imaginat īntotdeauna un pictor: un om care aude frumos prin toate simţurile. Cu această carte de vizită, maestrul Mosoia, īn mīna căruia arta vibrează ca sunetul īn arcuşul unui violonist de marcă, a cucerit īntreaga lume.
Maria Diana Popescu, Agero
Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL |
|
|
|
Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero: Lucian Hetco (Germania). Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (Romānia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia) Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com |
