Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

Corneliu Bărbulescu :

Un savant ce călătoreşte fără odihnă pe drumul basmului românesc nemuritor

(fragmente româneşti şi franceze, la moartea distinsului cercetător român)

Angela  FURTUNĂ

Cercetătorul român Corneliu Bărbulescu s-a stins din viaţă pe 15 septembrie, departe de ţară. A activat ca profesor, Doctor Docent, cercetător ştiinţific principal la Institutul de Etnologie şi Folclor « C. Brăiloiu » al Academiei Române unde a muncit cu pasiune timp de 30 de ani, membru de onoare în societăţi internaţionale de etnografie şi folclor. A făcut parte din  generaţia de mari folclorişti români care au creat secţiunea de folclor literar de la Institutul din Bucureşti. Ultimii săi ani i-a petrecut la Paris, iar în 1995, la vârsta de 80 de ani, i s-a decernat o diplomă de onoare din partea Academiei Române, care să încununeze întreaga sa viaţă şi carieră. A fost un savant erudit, vorbind şi utilizând în cercetările sale câteva limbi : franceza, germana, engleza, italiana, bulgara, rusa, slavona secolului XVIII (limba liturgică a slavilor ortodocşi), greaca veche, latina. Fiind unul din ultimii studenţi ai şcolii  Cartojan, Corneliu Bărbulescu ( foto stânga, o acuarelă primită din partea d-nei Furtună), a purtat mai departe tradiţia inaugurată de marele om de litere român, filozof, scriitor, istoric, profesor universitar de elită.

După terminarea studiilor de literatură şi filozofie la Universitatea din Bucureşti în 1938, Corneliu Bărbulescu a fost profesor asistent la Literele bucureştene (1941). Este grav rănit în al doilea război mondial, după care revine la Bucureşti ca funcţionar în Ministerul Educaţiei (1944), apoi este profesor de limba şi literatura română la Sofia (1944-1945), ulterior funcţionar la Ministerul Finanţelor (1946-1948). Este deţinut politic în timpul mişcărilor politice de după 1948. Îşi reia postul de universitar (1949-1950), dar nu pentru multă vreme, ca urmare a schimbărilor politice ce răvăşesc ţara. Cercetările sale în domeniul folclorului încep în anul 1951, iar  în 1958 devine cercetător ştiinţific principal, şef de lucrări. În acelaşi an devine membru al Societăţii de Istorie şi Filologie din Bucureşti, iar în 1958 membru al societăţii « Gesellschaft zur Pflege des Märchengutes der Europäischen Völker - e.V Schloss Bentlage bei Rheine din Westfalen, apoi în 1961 membru al „Société Internationale des Narrations populaires – Paris », iar în 1964 devine membru al « Société Internationale d’Ethnologie et de Folklore – Paris ».

Graţie sugestiilor sale s-au intensificat investigaţiile asupra prozei populare, iar poveştile populare româneşti au devenit specialitatea sa de autoritate. Este autor al « Catalogului basmelor populare », operă fundamentală legată de cercetarea basmului (o clasificare sistemică a basmelor fantastice cu analize şi variante existente în cazul diverselor  tipuri de basme – ameliorare a clasificării internaţionale Aarne-Thompson) : prima parte, basme de tipul A.TH 300-399, şi 750-1199 (400 de pagini), a fost încredinţată Arhivei Institutului de Etnologie şi Folclor din Bucureşti, iar a doua parte se găseşte sub formă de manuscris. Corneliu Bărbulescu a semnat numeroase articole în reviste româneşti : “Revista de etnografie şi folclor”, « Gazeta literară », « Luceafărul », România literară » sau în străinătate : « Demos » (Berlin), « Zeitschrift für Balkanologie (Germania), « Acta ethnographica » (Ungaria). Majoritatea studiilor sale se ocupă de legende populare româneşti, în « Acta ethnographica », Budapesta, nr. 1 – 4, p. 75 – 83 ;  aspecte actuale ale cercetării în cadrul naraţiunii populare din România în « Revista de Etnografie si folclor », Bucureşti, tom 10, nr. 4, 1965, p. 339 – 346 ; analiza istorică a basmului etc…Şi activitatea sa pe teren a fost laborioasă : a trudit enorm pentru cercetarea şi culegerea poveştilor populare în diverse zone etno-folclorice ale ţării, contribuind la îmbogăţirea Arhivei Naţionale de Folclor  a Academiei Române cu peste 3200 de înregistrări, explicaţii şi note asupra poveştilor, cu proverbe şi zicători etc…

A devenit Doctor în Filologie în 1971 cu teza « Petre Ispirescu », la vremea unei reale şi depline maturizări a spiritului său ştiinţific şi a experienţei de cercetător. Studiase, muncise şi publicase deja enorm, pentru a se încununa cu acest doctorat. A continuat să publice studii şi scrieri de specialitate, a participat la peste 100 de emisiuni radio în România şi la Paris, a contribuit la manifestări ştiinţifice internaţionale, ca şi la multe programe de difuzare a culturii orale populare ; 200 de conferinţe şi expuneri cu exemple filmografice sau muzicale ;  îndrumarea de doctorate în domeniul specialităţii sale ; a realizat primul film documentar de 20 de minute ce prezintă portretul unui povestitor român, Gheorghe Rădoiaşu din Bătrâni – Prahova, film prezentat la Göttingen/ Germania în 1968 ; a realizat două discuri cu poveşti pentru copii ; a fost autorul scenariului literar de traseu turistic « Dracula » prezentat la Ministerul Turismului din Bucureşti.

Numele său este menţionat în :   Les Hanya (Alfred Hauenstein), Wiesbaden, 1969, p. 183, 186 – 187, Dracula Country (Andrew Mackenzie), London, 1977, p VII, XII, 76,80,88,96 – 98, 101,105,160,169, Were Wolf and Vampire in Romanie (Harry A. Senn), New York, 1982, p III, XI şi în Dicţionarul Etnologilor Români, Bucureşti, 1998, p.68 – 69.

Corneliu Bărbulescu a publicat mai multe culegeri şi antologii de folclor şi literatură, pe care le prezentăm prin preluare din bibliografia franceză :

-          N. Spătaru – Jurnal de călătorie în China (Journal de voyage en Chine) – texte original traduit du slavon du XVIIè siècle en roumain, il a rajouté études, notes, commentaires, Bucarest, ESPLA, Minerva, Eminescu, 460 p., 5 éditions : 1956, 1958, 1963, 1974, 1987 (valorisation de l’héritage culturel)

-          « Ursuleţul mormăilă » (« L’ourson grognon »), Bucarest, Editura Tineretului, 1954

-          Din înţelepciunea poporului (La sagesse du peuple), anthologie de proverbes et devinettes, en collaboration avec Gh. Ghita, préface, notes, classification inédite, C. Barbulescu, Bucarest, ESIP, 1957, 208 p.

-          Lupul pîrcalab (le loup trésorier), anthologie (contes avec animaux), préface, notes, Bucarest, Ed. Tineretului, 1958, 112 p

-          N. Spătaru Milescu – Descrierea Chinei (La description de la Chine), texte original traduit du slavon du XVIIè siècle en roumain, études, notes, commentaires, Bucarest, EPL, Minerva, 284 p., 2 éditions : 1958, 1975 (valorisation de l’héritage culturel)

-          La préface pour « Balade oltenesti » (C.S. Nicolaescu Plopsor), Bucarest, Ed. Tineretului, 1961, p. 5 – 11

-          La préface pour « P. Ispirescu – Basme, legende, snoave » (« P. Ispirescu - Contes, légendes anecdotes », Radu Albala), Bucarest, Minerva, 1966, p. III – XV

-          La préface pour « Nunta tatâne-meu » (La noce de mon père, Farago Josef, Ion Crisan), contes hongrois, Bucarest, Ed. Tineretului, 1962, p. 3 – 12

-          « Petre Ispirescu, Basme » («  Petre Ispirescu, Contes »), édition soignée, préface, notes par Corneliu Barbulescu, Bucarest, Ed. Tineretului, 1968, 144 p.

-          « Ntiy, învingatorul sarpelui boa » (« Ntiy, le vainqueur du serpent boa »), anthologie de contes africains, traduction, études, notes, Bucarest, Minerva, 1967, 316 p.

-          « Furt de camile noaptea » (« Vol de chameaux dans la nuit »), anthologie de contes africains, traduction, notes, Bucarest, Minerva, 1967, 430 p.

-          La préface pour « Povestea frumoasei Haci Kazu Ki » (« Le conte de la belle Haci Kazu Ki), contes japonais (Al. Ivanescu), Bucarest, Minerva, 1976, p V – XVIII

-          Vitali Bianki, « Racul norocos » (« Le cancer veinard »), anthologie de contes avec des animaux pour enfants, traduction, Bucarest, Cugetarea, 1948, 85 p.

-          « Traista cu poveşti » (« Le sac chargé de contes »), Bucarest, Ed. Tineretului 1954, p. 5 – 27 – « Povestea cu Toderica » (« Le conte avec Toderica »)

-          « Poveste mica » (« Petit conte »), Bucarest, 1984, ed Teatru de papusi, pièce de théâtre pour enfants en vers, la pièce a été jouée en 1985, 1990 au théâtre de poupées-marionnettes de Bucarest/Roumanie

Tot din bilbiografia franceză extragem studii publicate în diverse reviste şi cărţi de specialitate :

-          « Creaţia nouă în cîntece populare », în “Studii şi cercetare de istorie literară şi folclor”, (« La création nouvelle dans les chansons populaires » paru dans le cadre du livre « Etudes et recherches sur l’histoire littéraire et folklorique »), Bucarest, I, 1952, nr. 4, p. 193 – 220

-          « Les nouvelles recherches sur les contes populaires en Roumanie » paru dans « Fabula », Berlin, 1958, p. 167 – 172

-          Le chapitre « Poveştile în Istoria literaturii române » (« Les contes dans l’histoire de la littérature roumaine »), Editura Academiei Române (édition de l’Académie roumaine), vol. I, Bucarest, 1964, p. 79 – 93

-          “Les légendes roumaines” dans Acta ethnographica, Budapesta, 1964, p.75 – 87 ( ce sujet a été également exposé lors du Congrès des spécialistes ethnologues en 1963 à Budapest)

-          « Aspects actuels des recherches sur les contes populaires en Roumanie », dans Laographia, Atena, 1965, p. 1- 10 (ce sujet a été également exposé lors du Congrès International des spécialistes ethnologues-ethnographes d’Athènes, en 1964)

-          « Motifs concordants dans les narrations populaires des peuples de la Péninsule Balkanique » (exposé présenté lors du Congrès des spécialistes de Sofia en 1965), publié également dans « Zeitschrift für Balkanologie », München, IX, 1 – 2, 1973, p. 5 – 10

-          « Quelques constances dans la structure du conte populaire roumaine, ibid, VIII, 1971/1972, p.7 – 11

-          « Catalogul poveştilor româneşti » în « Revista de Etnografie si Folclor » (« Le catalogue des contes roumain » paru dans « La revue d’Ethnographie et Folklore »), Bucarest, 5 (1960), nr. 1 – 2, p. 59 – 62

-          « Analiza istorică a basmului – Fata cu mîinile taiate » (« Analyse historique du conte – La fille au mains coupées »), ATH 706, paru dans la revue « Revista de Etnografie si Folclor » (« La revue d’Ethnographie et Folklore »), 1966, n° 1, p. 27 – 40, article publié également sous le titre « The Maiden without Hands in Romanian Folklore » dans la revue américaine « Studies in East European Folk Narrative », Indiana University, USA, 1978, p. 321 – 365

-          « Aperçu sur le Catalogue des contes populaires roumains » dans le volume « Aspekte der Volksprosaforschungen in Rumänien », et aussi dans Edition de l’Académie, Bucarest, 1969, p. 63 – 72

-          « Câteva observaţii la basmul – Înşir-te mărgărite » (ATH 707c) (« Quelques remarques concernant le conte – Însir-te margarite »), paru dans la revue d’Ethnologie et Folklore, 13, 1968, N° 4, p.293 – 298

-          « Motifs concordants dans les narrations populaires celtiques et roumaines » dans « Zeitschrift für Balkanologie - ZfB», Berlin, VII, 1969 – 1970, n° 1 – 2, p. 8 – 15

-          « Eléments constants dans la structure des contes populaires » paru dans « ZfB », VIII, 1971 – 1972, p. 12 – 21

-          « Povestea lui Simion şi Copilul vânator, poveşti autentice culese pe teren şi publicate în text bilingv româno-german » (« Le conte de Simion et L’enfant chasseur, contes authentiques recueillis sur le terrain et publiés en texte bilingue roumain-allemand ») dans « Märchen der Europäischen Völker ; Von Prinzen Trollen und Herrn Fro, Schloss Bentlage bei Rhein in Westfalen, 1958, p. 183 – 215

-          « Micromonografia Ispirescu – studiu introductiv la vol. P. Ispirescu, Opere (« La micromonographie Ispirescu – étude introductive du vol. P. Ispirescu, Œuvres »), A. Avramescu, Bucarest, E.P.L. I, 1970, p. V – XCL

La reuniunile ştiinţifice internaţionale, Corneliu Bărbulescu a participat cu lucrări originale:

-          1970 à Moscou, Leningrad (aujourd’hui St. Petersbourg), exposé sur « Recherche des contes à l’Institut d’Ethnographie et Folklore de Bucarest »

-          1973 à  Paris, il présente deux exposés à l’Institut national des langues et civilisations orientales : « Le chant populaire dans la vie contemporaine des roumains » et « Thèmes du folklore universel demeurés vivants dans le Folklore roumain »

-          1976, il présente les mêmes deux conférences citées ci-dessus à l’Institut d’Etudes roumaines et italiennes de Paris - Sorbonne

-          1974, il présente au Congrès International des spécialistes de Helsinki/Finlande l’exposé : « L’élément comique dans les contes populaires roumains »

-          exposés présentés en Roumanie, en France, en Angleterre, en Allemagne dans un cadre universitaire

Iléna Lescaut, fiica savantului, (cunoscută şi apreciată scriitoare şi artist plastic de origine română din Franţa), alături de întreaga familie, l-au condus pe  Corneliu Bărbulescu la data de 20 septembrie la Crematoriul de la Villeneuve St. Georges (Ile de France - Paris) unde a avut loc o slujba religioasă ortodoxă şi de comemorare, urmată de incinerare.

Corneliu Bărbulescu va rămâne o făclie de lumină pentru cultura românească.

 …A trebuit să cunoaştem o scriitoare plină de farmec şi de graţie ca Iléna Lescaut, care a lansat în anul 2006 un volum de proză în franceză la Biblioteca Bucovinei „I.G.Sbiera” şi care a vorbit în cadrul programului pe care îl conduc sub genericul „Conferinţele Bibliotecii”, pentru a toarce din nou acest fir de lumină al limbii şi culturii noastre româneşti, prin amintirea şi evocarea lui Corneliu  Bărbulescu. Tot fiicei îi datorăm documentarea  textului de faţă cu amănunte biografice inedite. Cărţile distinsului savant stau la temelia unui domeniu important al literelor româneşti şi europene.

Moştenirea identităţii noastre româneşti rămâne o zestre vrednică de prezentat şi reafirmat în Europa Unită şi datorită operei lui Corneliu Bărbulescu, care urcă astfel în Panteonul culturii naţionale cu o aură de ctitor al memoriei. Aşa cum nu trebuie să ne uităm trecutul, nu trebuie să-i uităm nici pe cei care i-au cercetat rădăcinile, iar prin scrisul lor au adus mărturia supravieţuirii spiritului românesc. Trăim în vremuri  când presiunea civilizaţiei globalizante acţionează din nou ca sursă de discriminare etnică şi culturală: această forţă devine, dacă e greşit înţeleasă, un nou principiu matriceal socio-psihologic ce se însoţeşte adesea de uitarea cea mai nedreaptă a spiritului şi a valorilor româneşti, chiar acasă la români.

Pentru a nu uita cine suntem şi pentru a transmite generaţiilor de mâine informaţia corectă despre istoria lor, să ne reamintim faptul că memoria unui neam nu este o entitate abstractă, ci o sumă  infinită de amintiri  materiale, scrise şi orale despre oameni, date şi fapte concrete.

A fost odată ca niciodată  un mare român numit Corneliu Bărbulescu, savant ce călătoreşte fără odihnă pe drumul  basmului românesc nemuritor.

Pe siteul TRANSCRIPTIO al traducătoarei Nicole Pottier, la adresa http://transcriptio.over-blog.net/categorie-10159173.html  pot fi citite in franceză, cu asentimentul şi cu o dedicaţie din partea fiicei savantului român, două din poveştile româneşti culese de Corneliu Bărbulescu şi publicate în volumul „Pe aripile basmului”, Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2006.

Informaţiile ne-au fost  puse la dispoziţie de Iléna  Lescaut.

Angela  FURTUNĂ

Publicistă, scriitoare

Membră a Uniunii Scriitorilor din România

http://laurencejth.over-blog.net/

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)