Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

Crăciun şi sfinţenie-n MARAMUREŞ

Preot stavrofor, Radu BOTIŞ

 

 

Plină de parfum divin, minunata sărbatoare a Naşterii Domnului, Crăciunul  revine iar ca prilej de bucurie. Cei mici īşi luminează copilăria acestor zile deosebite semănīnd bucurie prin vestea colindelor, recompensaţi fiind cu daruri creştineste dăruite. Maramureşul īmbracă sfīnta haină a acestor sărbători, poate mai deosebit ca niciunde īn lume. Colindele, asemeni unor rugi īnălţate spre ceruri deschid uşile inimilor şi ale caselor de maramureşeni vrednici, cu frică şi cu respect pentru Dumnezeu, bucurīndu-i deopotrivă.

 

Īn Sf]nta Noapte de Crăciun nu doarme nimeni, căci de la casa preotului īncep cetele de colindători, precum un regal, ducīnd pretutindeni salba lor de colinde. Alte obiceiuri rămase din moşi strămoşi, păstrate cu sfinţenie, īntregesc frumuseţea sfintelor sărbători de Crăciun. Miezul Nopţii Sfinte e completat de ,,Vitflaim”, obicei care īnfăţişează prin cei aproximativ douăzeci şi patru de tineri personaje biblice, punctul central axīndu-se pe Naşterea Domnului. Magica noapte īşi continuă farmecul: copii sănătoşi, rumeni īn obraji umblă cu,,Steaua” ori amintind ,,Irozii”. Din casele creştinilor nu lipseşte nici bradul, darnic īmpodobit, mīndria fiecărei familii creştine. Īn vremurile din trecut, bradul era ornat cu mere, nuci, şiruri de boabe de fasole albă,  ce simboliza purificarea sufletului, astăzi īnlocuite cu ornamente moderne. Dar trecutul şi prezentul aici, la Maramureş,  poartă esenţa aceleeaşi idei nobile. Ultimii ani au completat frumuseţea Maramureşului cu festivaluri de datini şi obiceiuri cum ar fi cele de la Sighetu Marmaţiei, Borşa ori de pe Valea Izei, Baia Mare,Ţara Chioarului sau din zona Ulmeni.

 

Luminată şi plină de īncărcătură duhovnicească sărbătoarea Naşterii Domnului aduce īn fiecare an sfīnta bucurie a reīntīlnirii cu Pruncul Iisus, Izbăvitorul şi Mīntuitorul nostru. Chemare tainică pentru fiecare dintre noi de a porni cu gīnd bun, fiecare, pe drumul magilor din răsărit, īnsoţiţi de steaua credinţei, cu dorinţa de a-L reīntīlni pe Cel care, mereu iertător, a īndumnezeit lumea prin valoarea Naşterii şi a Jertfei Sale.

 

Vestea Naşterii Mīntuitorului a īmplinit proorocia, a īmplinit īnsăşi făgăduinţa lui Dumnezeu (Fac.3,15) de a ne reabilita din īntinăciunea fărădelegilor īn care a căzut neamul omenesc prin păcatul neascultării protopărinţilor (Adam şi Eva) noştri. Dumnezeu se face om pentru ca omul muritor şi supus păcatelor să fie īndumnezeit.

 

 

TAINA CRĂCIUNULUI

 

Cuvāntul,,Crăciun"este īnrudit cu termenul latin,,creaţio" din limba latină cultă. Īn acest fel a īnţeles poporul romān ,,Crăciunul", ca o creaţie, pentru că Naşterea Māntuitorului este unică şi nouă prin ea īnsăşi. Coboară Dumnezeu īn lume pentru a rezidi lumea. Aceasta este Taina Crăciunului, īnceputul unei noi creaţii prin Adam cel nou. Pruncul, mititel, īnfăşat īn scutec de bumbăcel “vine din nou la cumpăna dintre ani apropiindu-ne de raiul ceresc. Iată īnţelesul, semnificaţia-precum o creaţie: Dumnezeu coborīnd īn lume cu scopul rezidirii acesteia, aducīnd īmpacarea cu Fiul Său, Cel ce va ridica păcatele lumii.

 

Iisus Hristos se naşte pentru fiecare dintre noi īn micuţa peşteră din Bethleem spre īmpăcarea noastră cu Dumnezeu-Mielul care va ridica păcatul lumii. Īn acea noapte plutea misterul aşteptării. Īngerii din cer īncep să cīnte spre uimirea păstorilor şi acelor din īmprejurimi. Mărire īntru cei de sus, pe pămānt pace, īntre oameni bună voire. Cei trei magi de la răsărit aduc Pruncului nou născut aur smirnă şi tămāie.

 

Aşa cum steaua a condus pe cei trei magi la Bethhleem, colindele noastre ne conduc prin credinţă şi viaţă curată spre acelaşi Iisus Mintuitorul, fiecare prin colind să devenim vestitori ai Naşterii, Lumina Bucuriei Divine.

 

 

SE AUD COLINDĂTORII

 

Ce clipe īnalţătoare ne cercetează iar

Ca un fior prea tainic de sfānta resemnare,

Aici unde cerescul şi preacuratul har

Simţim cum ne umbreşte adānc, pe fiecare .

 

Suntem părtaşii unei naşteri sfinte

De peste vremuri ca un ecou īn timp,

Spre ceruri īnaltind ruga fierbinte

Colindul nostru -preacuratul nimb.

 

Vestim azi naşterea fără pereche

Se aud colindătorii lui Hristos,

Şi-n sfānta noastră patrie străveche,

Colindele sunt praznic luminos.

 

Voi glasuri minunate de copii

Purtaţi iar faima craiului ferice,

Şi voi părinţi, din inimile vii,

Al vostru imn spre cer să se ridice.

 

Daţi lui Iisus toţi slava cuvenită,

Colindul păcii ca o rugăciune

Precum lumina ce nicicānd n-apune ;

O taină a īmpăcării dăruită.

 

CREZ

 

Nu, singuri nu suntem

Dincolo, zarea, cumpana aceleiaşi lumi.

Nevăzut dar īn preajmă

Stă pururi Cel care,

Purtător de speranţe

Dă orişicui pacea īmplinită.

Nu, singuri nu suntem

Īn suflet stringānd masura luminii

Pe drumul cel bun,

Nevoie īmplinită,de sacru.

 

 

Preot stavrofor, Radu Botiş

 

 

 

Comentarii de la cititori

 

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | Īn limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu īşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, īn concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face īn virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid īn mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (Romānia)