Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

DE LA APOGEUL POETULUI, LA APOGEUL POEZIEI

Corneliu LEU

            Trimiţând la tipar versurile recent primite de la stravechiul meu prieten – cizelator ca nimeni altul la marile simplităţi diurne din care se naşte superlativul rafinament  al poeziei sale - le-am supraintitulat: „Apogeul poetului”, cu convingerea că, pentru Petre Stoica, acesta a început de mult şi va dăinui mult prin existenţa de funciar bun simţ a firii sale scrutătoare spre modernul intelectual şi originalul poetic.

            Dar vestea a cărei lovitură nu am tăria să o comentez, a infirmat  naivitatea noastră de bătrâni care doar ne scriam peste distanţe punând la cale acte literare, convinşi fiind că ne vom şi putea vedea oricând vom dori. Apogeul poetului s-a frânt brusc, devenind nemurire. A rămas doar apogeul poeziei sale, ca o constantă a acestei nemuriri.

           Ceea ce îmi chinuie cel mai mult lipsa de El care mă covârşeşte, este superba boemă elegantă ca stare de intelectualitate absolut necesară fiinţelor insensibile la contsrângeri şi adânc visătoare către orice. Ne-am apropiat încă de când el încerca să înveţe poezie de la lipsa de prejudecăţi a lui Dimitrie Stelaru. Traducea cu devotat studiu din germanii care  scriau după cele mai riguroase precepte poetice şi , în acelaşi timp, învăţa asiduu de la boemul epocii dicteul automat, drept onirică armă ce submina proletcultismul. Creştea iepuri albi, cu a căror delicateţe neelaborată îi semănau uneori metaforele mângâietoare şi practica boema ca pe un spirit princiar, făcând să fie uitat, sau neluat în seamă, vulgarul anarhism al celor care nu au învăţat în întregime tocmai suava înălţare artistică a nepăsării boeme. Îşi ilustra cărţile cu eleganţa linearităţii de rebel umor poetic a desenelor lui Pucă şi ne-nvăţa pe toţi ştiinţa prezenţei de bun simţ la masa prieteniei, înţelegând boema ca pe un har mult superior doctoratelor, mai profund în nelimitare şi în nerecunoaşterea restricţiilor şi mai puţin gălăgios decât gravitatea arogată de superficiala pseudocărturărie.

            Dintr-un asemenea creuzet i s-a născut poezia care-şi stabilizează astăzi, întru definitiv, apogeul ce nu mai este un punct atins de omul trecător, ci cum am spus: nemurirea.

            Iată, cu ce surâs, premoniţia lui şi-ar fi văzut epitaful:

CÂND MAESTRUL ROUSSEAU A PLECAT UNDE TREBUIE

          În ultima zi a sfintelor sale geneze

                                  iubitul maestru şi-a consultat ceasul din turn

                                  văzând că e timpul şi-a spălat cele câteva pensule

                                  apoi şi-a pus la umeri aripi de serafim

                                  plecând unde trebuie

                                  îl însoţeau dirijabilul cu trup de delfin

                                  şi Libertatea cu trâmbiţa-n mână

                                  în cinstea maestrului fotbaliştii cu lungi mustăţi

                                  au jucat pe alee un meci jubiliar

                                 Poetul cu Muza i-au cântat din antica liră un imn grandios            

                                 copacii din Parcul Mountsouri au înflorit a doua oară

                                 iar căpitanul vasului cu zbaturi a ordonat      

                                 să se cânte valsul închinat doamnei sale Clemence

                                 iubitul maestru era însă departe

                                 grăbit să ajungă unde trebuie

Corneliu LEU

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com