Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

“DESTIN CU UŞA ÎNTREDESCHISĂ”

Cronica literară de Liviu GRĂSOIU

Despre volumul de poezii “DE MAINE PÂNĂ MAI IERI, ALALTĂIERI”

Semnat de poeta ANGELA BACIU-MOISE (foto)

"Autoare harnică, mai mereu inspirată, decentă în expresie şi căutări formale". Respingând vulgaritatea limbajului ce tinde să devină o emblemă a tinerei poezii încurajate în România anilor 2000 de catre critici influenţi, poeta ANGELA BACIU-MOISE şi-a stabilit un loc special în peisajul cultural al Dunării de Jos dar, aproape în egală măsură, a devenit cunoscută şi apreciată în mai multe alte centre literare.

Amintesc doar cuvintele frumoase despre poezia sa rostite la Iaşi, recenziile favorite din reviste bucureştene şi tipărirea poemelor în ultimii ani la Cluj. De curând editura "Limes", condusă de îndrăzneţul MIRCEA PETEAN a publicat cea de a XII-a plachetă de versuri a Angelei BACIU-MOISE, mai mult ca sigur cea mai importantă din cariera ei, legată, din păcate, de o experienţă tragică, dezvăluită sobru în menţionarea ce precede motto-ul.

"De mâine până mai ieri, alaltaieri" este una dintre cele mai acute trairi într-o poezie dominată de suferinţa şi de spectrul morţii. Poemele sunt redactate în maximă febră, expresie a unei dureri profunde, mărturisite câteodată, tăinuită adesea. Densitatea ideilor pare greu egalabilă, sentimentele au o goană nebună, parcurgand stări clare sau confuze, de la chinul atroce, la derută, de la resemnare la revenirea la vitalismul generat de încrederea în poezie, de la deznădejdea nestăpânită la meditaţie, de care nu ne putem lipsi.

Ca artistă, Angela BACIU-MOISE parcurge asemenea stări cu privirea înlăcrimată, adunându-se în sine, implorându-l pe Dumnezeu şi reuseşte un volum de referinţă. Poeta porneşte de la impulsul de a se închide "în ganduri sălbăaticite ", determinată de gândul obscur " mergi, nu te uita peste umăr, / nu striga, oricum nu te aude nimeni", mizând pe orgoliu (" N-am cerut nimanui niciodată nimic ") şi convinsă că are "un destin cu uşa întredeschisă " ("Poem 1").

O forţă ieşită din comun o face să mărturisească "n-am urlat, n-am plâns, nu m-am ascuns ca o haina-nvechită ", deşi se afla la un pas de contopire cu cel pierdut: “Până pe cer de zi si de noapte, ştiu inima mea a îngheţat în inima ta”(“Poem 2”). Dragostea poate fi declarată oricând, cu sentimentul apartenenţei reciproce : " Sunt femeia ta, îţi spun / în timp ce răsfoiesc cărţi cu propriile/ mele poeme, din chipul tau mi-am clădit chip " (idem).

Apar rememorarile, acutizate de suferinţă şi timp : " alerg să prind anii din urma,/ Trăiesc din plin in ultimul compartiment m-am oprit,/ se făcuse/ ziua " (" 36 ") sau, paroxistic : "Recunosc/ mi-e frică, mi-e tare frică,/ fug în picioarele goale pe asfaltul aspru,/ mi-e frig, mi-e tare frig,/ hainele sunt ude pe mine, mă ustură/ tălpile picioarelor,/ Nu mai pot " (" Cealaltă jumătate "). Revine din amintiri umbra copilului nenăscut, iar momentele parcurse o fac să se priveasca lucid : " nu-mi mai recunosc chipul în fotografii,/ nu mai sunt aceeaşi,/ sunt o femeie obosită, sufăr/ pentru ziua de/ mâine nu mai trpiesc prezentul,/ nu mai am timp " (" Femeia care nu plânge ").

Punctul culminant, artistic şi existenţial îl reprezintă poemul amplu " File de jurnal ", complexă foaie de febră a unei experienţe limită.

Concluzia : "Viaţa a devenit/ cu buna stiinţă,/ o iluzie, un spaţiu blestemat de real,/ iar lumea e/ un spectacol de/ teatru grotesc " (idem), " Joc trist, durere permanentă ", " iadul e aici, pe pământ ", dar şi " lumea fantasmelor a devenit o poartă / o altă poartă " - iată convingerile acestei poete mature, stăpâane pe mijloacele de care dispune, care este poeta Angela BACIU-MOISE.

Adeptă a stilului direct, a comunicării ce evită metafora, a vitalismului prins în totalitatea lui, poeta ne-a oferit, dupa mine, cea mai izbutită carte a sa. Scrisă cu lacrimi şi sânge, ea tulbura în plan estetic şi emoţional.‘
 

Liviu Grăsoiu

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)