Revista AGERO Stuttgart - redactor Lucian Hetco

Devorat de propriul ideal

Tudor Negoescu

Recenzie - comentariu la volumul Balene zburand, de Ion MARIA

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII

Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

După volumul de debut, Patmos (2002), distins cu premiul de debut al Uniunii Scriitorilor – Filiala Craiova, Ion Maria recidivează anul următor, dorind parcă să recupereze anii de căutări, de “secetă” publicistică (Balene zburând, Editura Ramuri, Craiova, 2003).

Dar, pe cât de şocant (într-o viziune suprarealistă) este titlul volumului, pe atât de cuminte/ pacifist este conţinutul poemelor!

Balene zburând este un volum coerent despre lumea interioară a poetului, despre resorturile intime ale declanşării stării poetice, despre cuvinte, despre suflet, despre Dumnezeu. Acesta este, de altfel, şi universul creaţiei poetice al profesorului de istorie Ion Maria (n. 1961). Lirismul său decurge dintr-un elan sincer de credinţă în poezie, în puterea miraculoasă a cuvintelor, pe care, asemenea unui Demiurg, le însufleţeşte: “eu iau vidul/ din cuvinte/ şi-n locul lui/ pun sufletul meu“ (poezia). Chiar dacă unora li s-a părut oarecum desuet, demersul poetic al lui Ion Maria este al unui mistic al poeziei, care, asemenea lui Herder, vede poezia ca pe “o muzică a sufletului”. Dar o muzică suavă, cu modulaţii joase. Autorul unor enunţuri concise, aforistice, Ion Maria este atras de maniera orientală de a poetiza, fiind şi un practicant al haiku-ului.

Poet cu o certă vocaţie religioasă, dar fără să devină patetic, Ion Maria visează la mântuirea prin poezie: “poezia este forma mea/ de asceză şi rugăciune/ prin ea mă apropii şi/ mă îndepărtez de Dumnezeu” (poezia).

Cândva, poetul Ion Beldeanu spunea că „Nu se poate pune nimic în locul inimii”. Este un vers care se pliază perfect pe sufletism, manifestul poetic lansat de Ion Maria. De fapt, poemul – manifest, Sufletismul, cel care deschide volumul, este unul dintre cele mai paşnice manifete poetice, cel puţin din literatura română contemporană, lipsit de acele “răzvrătiri lexicale”, proprii noii poetici milenariste: “să fim desueţi/ să avem sentimente/ (…) să fim tragici/ să fim serioşi/ să fim asemeni îngerilor/ (…) să fim mistici/ să scriem cu sufletul/ să-l transformăm/ în pană stilou daltă/ şi să scriem direct în sufletele celorlalţi oameni“. Parcă sună altfel decât, să zicem, Fracturismul lui Marius Ianuş!

Văzându-şi poemele ca pe nişte inefabile balene zburând: “balene zburând/ sunt poemele mele/ traversând liniştite/ în cârd/ cerul paginii de carte” (balene zburând), Ion Maria este un Iona atipic: ), pentru a se salva, el caută intrarea în burta balenei (poemului), nu ieşirea! Vaporoasele balene de cuvinte ale lui Ion(a) Maria sunt atrase de forţa sacră a înălţimilor, spre deosebire de suratele lor marine, atrase de forţele abisului.

Răspunzând întrebărilor unei anchete din Vatra, intitulată Înapoi la lirism!, Angela Marinescu decreta: “(…) a fi liric înseamnă puterea de a te îngropa, la propriu, în propriul ideal”. Îngropat, la propriu, în sute, poate în mii de cărţi de/despre poezie, Ion Maria este un personaj devorat de propriul ideal: poezia, numai poezia!

Tudor Negoescu

Comentarii de la cititori

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero : Lucian Hetco [ Impressum ]

Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)