Dan Lupescu -

Dinastia SORESCU

Directorul revistei Lamura, Craiova

Grafica de Ion Măldărescu, Agero

Poezia, muzica şi dansul – definind gingăşia, ca marcă a copilăriei adevărate - şi-au dat întâlnire, în cadrul unei manifestări culturale complexe, la Şcoala Ion D. Sîrbu din Craiova. Iniţiatori: prof. univ. dr. Nicolae Bălaşa şi soţia sa, prof. Beatrice Silvia Sorescu, fondatori ai Salonului Literar Marin Sorescu din comuna Bulzeşti, judeţul Dolj, împreună cu stafful Revistei europene de cultură şi educaţie Lamura. Vectorul principal al acţiunii l-a constituit lansarea celui mai fraged prunc literar al poetei Beatrice Silvia Sorescu, fiica lui Nicolae Şt. Sorescu, fratele cel mare al mondialului Marin Sorescu, nominalizat pentru Premiul Nobel. Este vorba de volumul de versuri pentru copii Din basme coborând spre noi, publicat recent de Editura NewEast din Tg. Jiu.  Bucurându-se de prezenţa redactorilor şi cameramanilor de la patru posturi de televiziune, manifestarea a fost moderată de prozatorul Nicolae Bălaşa, care a evidenţiat, încă din start, semnificaţia evenimentului, în contextul provocărilor şi riscurilor globalizării/mondializării, al degradării cumplite a învăţământului din România şi, mai nou, al pandemiei cinice, criminale de desfiinţare a celor mai valoroase şcoli. Din Craiova, amintim doar două dintre acestea: Şcoala Obedeanu – a doua ca vechime din Ţara Românească, după Sf. Sava din Bucureşti, unitatea de învăţământ din Bănie având 235 de ani de activitate neîntreruptă, dintre care un secol a fost singura şcoală din Craiova! – şi Şcoala Ion D. Sîrbu, amfitrioana manifestării din preajma echinocţiului 2010, unitate model la nivel naţional, care poartă numele celui mai redutabil dramaturg şi prozator, laureat al Academiei Române, care a trăit şi a creat în Cetatea Băniei din anul 1964 până la 17 septembrie 1989, când a trecut în eternitate.

Cuvântul de deschidere a fost rostit cu căldură de prof. Dumitru Budană, directorul Şcolii Ion D. Sîrbu, care – în ceea ce priveşte universul liric al poetei Beatrice Silvia Sorescu, colega sa de instituţie preuniversitară - a citat substanţial dintr-un studiu al prof. dr. Marian Barbu. În faţa unei asistenţe avizate, au evoluat, în ordine: Beatrice Silvia Sorescu (poemul Bunicule, mai spune-mi o poveste); grupul de dansuri clasice (opt fetiţe şi opt băieţei), pregătit de prof. Viorica Toma, grup care, peste câteva zile, va reprezenta copiii români la Campionatul European de Dans din Polonia; tânărul scriitor Liviu Andrei, realizator de emisiuni la Tele U Craiova; Beatrice Silvia Sorescu (Un pui de căprioară se rătăcise, bietul); Alexia Roman, elevă în clasa a IV-a, o ştrengăriţă cu un joc de scenă inspirat şi o strungăreaţă admirabilă, care a interpretat cântecul Lumea mi se pare cam mare pentru mine, cu un refren bine ritmat: Am capul în nori,/ De seara până-n zori…; grupul Roşu şi alb – patru domniţe, foarte dinamice: Diana Tiugan (încă de acum trei ani, campioană mondială la gimnastică sportivă !), Iulia Mutuleanu, Cosmina Dumitraşcu, Alexandra Streaţă, care, pe muzică populară mixată (Aseară ţi-am luat basma…, Ştii tu, mândro, ştii tu, ştii/ Când eram noi doi copii ş.a.), au prezentat un superb exerciţiu de dans sportiv.

În intervenţia sa, prof. univ. dr. George Sorescu a mărturisit că este profund impresionat de programul artistic prezentat de elevii Şcolii Ion D. Sîrbu din Craiova. Despre autoarea cărţii de versuri pentru copii, lansate în acest context, criticul şi istoricul literar George Sorescu (un fin degustător al literaturilor latină, elină, italiană şi română)  a reliefat că provine dintr-o familie de literaţi, cu un bogat fond genetic. Tatăl poetei, Nicolae Şt. Sorescu, care ştie pe de rost sute de versuri de Mihai Eminescu, a creat de o viaţă în metrică populară şi are câteva volume publicate. Dacă ar fi avut şansa unor studii aprofundate - afirma Marin Sorescu despre fratele său cel mai vârstnic -, Nicolae ar fi fost cel mai valoros dintre noi toţi. George Sorescu a subliniat că fiecare dintre soreşti are stilul său. Beatrice Silvia este o poetă de o sensibilitate aparte, continuând linia Matildei Cugler Poni, Veronicăi Micle şi Elenei Farago, pe care Nicolae Iorga o numea vestala Craiovei. Cultivând versul clasic, dar cu mijloace de transfigurare autentice, Beatrice Silvia Sorescu este o neoclasicizantă – a evidenţiat universitarul George Sorescu. Insistând asupra deschiderii europene a revistei Lamura, al cărei editor coordonator este,  Romulus Turbatu a precizat că trei sunt personalităţile care apar cu consecvenţă, în cvasitotalitatea ediţiilor: Mihai Eminescu, Constantin Brâncuşi, Marin Sorescu.

Directorul fondator al seriei noi a Lamurei, Dan Lupescu a precizat că manifestarea se înscrie într-o suită declanşată, la 18 februarie, în Tg. Jiu, la Teatrul Elvira Godeanu – unde, în cadrul unui spectacol complex, s-a desfăşurat lansarea romanului Acvariul cu fâţe, de Nicolae Bălaşa, continuată apoi în satul natal al genialului Marin Sorescu: Bulzeşti, unde, la 23 februarie a.c., în cadrul Zilelor Sorescu, ediţia a X-a, a fost inaugurat primul Salon Literar Privat din România, care poartă chiar numele inconfundabilului autor al ciclului liric La Lilieci, capodoperă cu virtuţi de arheologie lingvistică indiscutabile. Salonul este amenajat la etajul casei din Bulzeşti a familiei scriitorilor Nicolae Bălaşa şi Beatrice Silvia Sorescu-Bălaşa, pe cheltuiala exclusivă a acestora. Aici urmează a fi invitaţi elevi câştigători ai olimpiadelor şcolare de literatură, profesori şi personalităţi de prim rang, în cadrul unor colocvii, tabere de creaţii, seri de muzică, poezie şi pictură Marin Sorescu.

Adresându-se direct elevilor prezenţi, Dan Lupescu le-a spus: Graţioasă ca o trestie gânditoare, poeta pe care voi, dragi copii, aveţi norocul de a o urmări în orele de clasă, ca profesoară, scrie versuri de o mare sensibilitate. Delicate precum străvechile şi străveziile porţelanuri chinezeşti, poemele pentru copii ale Doamnei Beatrice Silvia Sorescu se înscriu într-o viguroasă tradiţie, care-i include, în Oltenia, pe Tudor Arghezi, piscul liricii universale din veacul trecut, dar şi un excepţional autor de poeme pentru cei mici, pe Elena Farago, care a trăit şi activat în Craiova 33 de ani, până la Daniela Crăsnaru, născută în Bănie în 1950, unde a urmat cursurile primare, gimnaziale, liceale, absolvind cu brio, în 1973, Facultatea de Filologie.  Elena Farago a fost apreciată drept cea mai valoroasă poetă  din România primei jumătăţi a secolului al XX-lea. A primit, în două rânduri, Premiul Academiei Române, Premiul Naţional pentru Literatură, în 1938 (pe care, în 1923, la inaugurare, îl primiseră Octavian Goga şi Mihail Sadoveanu), după ce în 1924, la Paris, fusese încununată cu Premiul Literar Femina, la recomandarea Elenei Văcărescu.

După înscrierea într-un atât de generos context, Dan Lupescu a afirmat că proaspătul volum al poetei Beatrice Silvia Sorescu, Din basme coborând spre noi, ne reaminteşte, prin modul de formulare a titlului, de cartea Din traista lui Moş Crăciun, pentru care Elena Farago a fost premiată de Academia Română. Temperament solar, bonom şi altruist, Beatrice Silvia Sorescu este o poetă a bucuriilor inocente, simple, cu semnificaţii şi reverberaţii adânci. Văzută prin ochii Beatricei – ale căror taine l-au înfiorat o viaţă pe Dante Alighieri -, lumea copilăriei este, în poezia Silviei Sorescu, una de basm ori, mai bine zis, una ale cărei ecouri, învolte ca o coadă/coroană de păun fantastic, coboară din tărâmurile magice ale basmului. Riscuri şi provocări asumate: exuberanţa juvenilă, visătoria adolescentină, uneori chiar verbiajul nonşalant, neliniştea în veşminte de voioşie roz-violet şi agitaţie candidă, contagioasă. Dar marea sensibilitate, delicateţea eclatantă şi fiorul ludic sunt definitorii pentru versurile grupate în recentul volum. Pe Beatrice Silvia Sorescu o vizitează şi o învăluie într-o horbotă de raze ocrotitoare, în clipele sale cele mai inspirate, aripa îngerului liric, al cărui ochi, veşnic treaz, veghează ca echilibrul şi armonia să fie într-o bună cumpănire.

DAN LUPESCU - Craiova, 19 martie 2010

Directorul revistei Lamura, Craiova

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com