|
 ECOURI
LA
“MORMÂNTUL PIERDUT AL LUI IISUS”
Nicolae BĂCIUŢ
Dar să
nu fie!
Împărtăşesc întru totul convingerile dvs. din acest articol, domnule
Băciuţ! Acest film este nu numai ridicol, penibil şi cu rea intenţie,
dar este şi un non-sens. Dacă este făcut pentru cei care nu cred în
Iisus de ce le mai trebuie - ei oricum nu cred, iar dacă este să îi
convingă de vreun adevăr "ascuns" pe cei care deja cred în El, nu vor
clinti nimic din credinţa lor. Nu se va sminti decât cine este deja
smintit.(Daniela Şontică)
*
Problema e simplă.
La gradul
de ignoranţă care există astăzi în lume, orice este posibil. Eu mă bucur
ca există astfel de filme documentare şi aşa mai departe, că se bagă
bani grei în această propagandă. De ce? Pentru că ei se tem, se tem
groaznic. Le este frică. Desigur, despre cei care cred că aşa se poate
distruge credinţa. Şi nu uitaţi. Din ziua 1 după Înviere, principala lor
preocupare a fost să ascundă adevărul. De 2000 de ani, se chinuie să
sape la temelia credinţei. Vor reuşi? Desigur că vor reuşi. Absolut
sigur. (Radu Petrini)
Începe
Preselecţia
Dear
Nicolae,
Cred că începe preselecţia spirituală, executată la nivel global. Până
acum, oamenii s-au prezentat individual la concursul vieţii, intitulat
'Câştigi credinţa, eşti mântuit!'. De acum, îmi imaginez, omenirea va fi
ispitită în totalitatea ei, prin mijloacele moderne de comunicare-n
masă. Nu înţeleg de ce diavolul a aşteptat atât de mult timp! E mult mai
uşor să îndepărtezi de credinţa o mie de oameni, decât pe unul singur...
efectul turmei a creat Sodoma şi Gomora, de exemplu. 'Dacă ceilalţi fac
(cred) cutare lucru, eu de ce să nu-l fac (cred)?!' Amical, (Andrei
Adrian Dorie)
Ce cred
Un articol care trebuia scris. Pentru că şi eu am simţit un fel de
greaţă, vis-a-vis de siguranţa doctă a acestor atoateştiutori. Cu
apreciere, (Mihai Robea )
De ce atâta revoltă şi nedumerire...?
Nu ştiu
de sunteţi atât de revoltaţi din cauza acestui, doar, nou capitol din
foiletonul de sordid succes "dumnezeu e mort, iar noi suntem maimuţe"?
Nu e asta "libertatea de exprimare" atât de invocată şi pe la noi, în
faţa căreia până şi Dumnezeu ar trebui să se răzgândească în ceea ce-I
priveşte propria existenţă, sau măcar să aibă bunul simţ de a se bucura
că I se scrie numele cu "d"?
Nu la Holywood ar trebui începută sanarea intelectuală şi spirituală,
confraţii mei, ci mai aproape, mult mai aproape, mult mai aproape, da,
AICI. N-ar trebui, în sfârşit, să re-definim (adică reîntoarcem la
sensurile originare) concepte ca "bun-simţ" literar şi "libertate de
exprimare"? De unde să nu-i lăsaţi/lăsăm afară pe teologi, doar pentru
că au lipsa de tact de a fi şi scriitori. Propun o masă rotundă, forum
etc., undeva-cândva, la care să mi se dea onoarea şi mie să particip. Cu
respect. (Romulus Câmpan)
Nimic nou sub soare
E firesc să nu găseşti dovezi legate de învierea lui Isus dacă le
cauţi la nivel material. La acest nivel nici nu pot fi găsite. Învierea
lui Christos e ceva de ordin spiritual, care trebuie luat ca atare.
Filmul nu dovedeşte în fond decât un adevăr ştiut, dar limitat (înainte
de a se face asemenea filme, au bătut destulă monedă pe tema asta
teologii protestanţi, de la Adolf von Harnack încoace, pe urmele
disputei paleocreştine dintre monofiziţi şi nestorieni). E ca şi vechea
poveste legată e entropie şi a doua lege a termodinamicii - în contextul
axiomatic dat, ele sunt valabile, dar nu şi în general. Legile fizicii
ca atare nu sunt aplicabile decât regnului mineral, anorganic, de vreme
ce abordarea materialistă care stă la baza acesteia nu ia în calcul
decât materia (deşi fizica modernă - relativismul lui Einstein, fizica
cuantică etc. - începe să descopere tot mai des în spatele materiei...
spiritul). (Daniel Stuparu)
Negustori de două parale
Băieţii ăştia, în pofida rezonanţei numelor, habar n-au să facă
parale.
Eu i-aş vinde Papei proba după care s-a făcut analiza ADN-ului lui
Hristos. Ar fi cea mai valoroasă relicvă... inestimabilă din toate
punctele de vedere! (Paul Bogdan)
Nişte panarame, nişte păcălici,
Nişte fraieri cu pedale, care vor să mai stoarcă nişte bani şi
publicitate de pe urma unor necitiţi şi neduşi pe la biserică. Unii care
nu au trecut de litera Cărţii, care nu au intrat într-o mănăstire cu alt
scop decât cel turistic. Îmi amintesc de nişte nemţi cum făceau poze pe
la moaştele Sfântului Dimitrie Basarabov şi sporovăiau pe acolo ca la
Muzeul Antipa, de se împiedicau suferinzii şi rugătorii de ei. Din
punctul meu de vedere, cine se clatină din credinţă pentru nişte
rahaturi de astea, care după ce că nu au nicio bază, mai sunt prezentate
şi amatoriceşte, înseamnă că nu are credinţă şi nu a avut niciodată.
Dacă luau din pat 4 intelectuali ca lumea de la noi tot făceau o
prezentre mai profesionistă decât au făcut la "marele eveniment
planetar" unii care arătau ca nişte patachine, cu şepci şi împletituri
pe cap ca nişte prezervative folosite, parcă erau adunaţi de la o
petrecere mondenă. Dacă sunt proşti pe lumea asta care cumpără
maculatura aia gen Dan Brown, asta e să se îmbogăţească pe seama
prostimii. Pentru cine ştie puţină istorie a creştinismului e clar ca
Biserica nu poate fi clatinată serios de nimic, au fost atâtea devieri
şi s-au transformat în secte şi atât, filonul şi fondul au rămas
neatinse. Foc de paie. (Dan Cârlea)
***
1. În ziua întâi a săptămânii, femeile acestea şi
altele împreună cu ele au venit la mormânt dis-de-dimineaţă, şi au adus
miresmele pe care le pregătiseră.
2. Au găsit piatra răsturnată de pe mormânt,
3. au intrat înăuntru, şi n-au găsit trupul Domnului Isus.
4. Fiindcă nu ştiau ce să creadă, iată că li s-au arătat doi bărbaţi,
îmbrăcaţi în haine strălucitoare.
5. Îngrozite, femeile şi-au plecat feţele la pământ. Dar ei le-au zis:
„Pentru ce căutaţi între cei morţi pe Cel ce este viu?
6. Nu este aici, ci a înviat. Aduceţi-vă aminte ce v-a spus pe când era
încă în Galilea,
7. când zicea că Fiul omului trebuie să fie dat în mâinile păcătoşilor,
să fie răstignit, şi a treia zi să învieze.”
8. Şi ele şi-au adus aminte de cuvintele lui Isus. (Luca 24)
(Ramona Ungureanu)
Textul e binevenit
Dar lucrurile capătă importanţa pe care i-o acordăm.
(Bogdan Laurenţiu Marin)
E mult mai grav a nu-ţi pune întrebări şi a fi habotnic
Eu cred, legat de acest subiect, că avem dreptul să ne punem
întrebări. Întrebarea şi răspunsul împing lumea înainte. Mi se pare mult
mai grav a nu-ţi pune întrebări şi a fi habotnic, a exclude dialogul
până la a spune că nu crezi, că nu te interesează. Dacă aceia care au
spus că au descoperit mormântul aduc argumente clare, e greu de crezut
că le vor aduce, aduc fie şi ipoteze, nu cred că e bine să îi acuzăm de
ceva, deocamdată au dreptul la prezumţia de nevinovăţie, să tăbărâm pe
ei atunci când spun că au găsit dovezi suficiente şi nu le au.
E vorba de principiu, dar ne jigneşte la fundamentul fiinţei ştirea lor,
atât de tare încât parcă nici nu mai avem răbdare să ascultăm tot ce au
de zis. Am sări pe ei, i-am sfâşia şi, astfel nu ne-am purta creştineşte
(vorbesc despre o percepţie relativ generală,nu individuală!) (Darie
Ducan)
Lasă-i
Vezi de treabă că până şi crainicul de la televizie care a prezentat
"descoperirea" a râs. În ebraică, Joshua e un nume la fel de comun ca
Popescu în română, a găsi fix mormântul lui Iisus şi al familiei sale e
o afirmatie la fel de stupidă ca aia de-a fi găsit o manetă sub Marea
Roşie cu care Moshe a deschis-o. Multe tâmpenii spun arheologii şi mulţi
cai verzi pe pereţi văd ei, apoi nu-i prima dată când au descoperit
descoperiri nedescoperibile. La ce trebuie lumea să ia-n seamă toate
tâmpeniile şi să se enerveze? Lumea spune multe, nu toate trebuie
auzite. Lasă-i. (Luana Zosmer )
Părere cât de scurt posibil
Ceea ce se întâmplă în acest moment este un fapt cât se poate de
normal. De ce spun asta? Pentru că era normal să le vină, în sfârşit, o
idee din asta zguduitoare, prin care să renege toate valorile
creştinismului. Să-i credem? Bineînţeles că nu. A fi creştin şi a crede
în Dumnezeu ţine de esenţa şi spiritualitatea fiecărui om, astfel că nu
trebuie să îl generalizam şi să îl amestecăm cu mocirla asta care ţine
de "inteligenţa" unor "cercetători". Nu avem altceva de făcut decât să
râdem şi să nu fim zdruncinaţi în credinţă. (Dana Muşat )
Fundamentalismul creştin
Sunt şi eu curios cum se poate cataloga un documentar ca fiind
lipsit de orice pertinenţă ştiintifică, de vreme ce nici macar nu a fost
prezentat pe piaţă. Reacţiile acestea ale aşa zişilor creştini nu sunt
decât o nouă dovadă a idolatriei metafizice în care trăim: ne-au fost
inoculate anumite preconcepţii despre cum este Iisus şi Dumnezeu iar ei
nu pot fi decât aşa şi în nici o privinţă altfel. Eu nu spun că adevărul
îl avem de găsit în scrierile unui Dan Brown sau în nu ştiu ce
Evanghelie abia descoperită (din punctul de vedere al unei întreprideri
cu adevărat ştiinţifice ele nu pot fi catalogate decât ca nişte
copilării), spun doar ca reacţiile noastre la ele spun ceva despre
creştinismul pe care îl practicăm - un creştinism de fundamentalişti
care cred că istoria în teologie e una lineară, iar adevărul e acela pe
care ni l-au zugrăvit unii, fără a mai încerca să ne formăm şi noi o
părere personală. Un creştinism naiv, necritic, de adepţi ai zicalei
"crede şi nu cerceta".(Stancu Marius-Iulian)
“Mormântul uitat al lui Iisus” a stârnit, cum era firesc, reacţii.
Dintre cele mai diverse. Şi, cum e creştineşte, trebuie să-i ascultăm pe
ce-i care nu sunt indiferenţi la un astfel de subiect. Chiar dacă, cum e
cazul lui Stancu Marius-Iulian, care, deşi student la Teologie, unii
consideră că a nu accepta nişte aberaţii pe post de argumente se cheamă
fundamentalism. E creştineşte să-i asculţi pe toţi, să încerci să le
luminezi petele negre din gândirea lor. Şi pentru a putea cerceta şi
pentru a putea crede. Oile rătăcite trebuie aduse pe calea cea bună.
(Fragment din volumul: FERESTRE FARA ZIDURI)
Nicolae Băciuţ
|
Comentarii de la cititori |
|
