Eminescu şi Teleormanul – un omagiu adus “marelui între mari”

Tudor Negoescu

Impresii si pareri personale in FORUM

De-a lungul vremii, au apărut o seamă de cercetări istorico – literare ale căror autori au încercat să ateste şi, totodată, să revendice legături spirituale şi biografice ale poetului naţional cu diverse regiuni ale ţării. (v. Eminescu şi Transilvania, Eminescu şi Oltenia, Eminescu şi Argeşul, Eminescu şi Vâlcea, Eminescu şi Oraviţa etc.).

O inspirată şi laborioasă introducere în “miracolul eminescian”, de această dată din perspectivă teleormăneană, reuşeşte poetul, editorul şi publicistul Stan V. Cristea prin studiul său monografic Eminescu şi Teleormanul (Ed. Rocriss, Alexandria, 2004, 326 pg.+ foto).

De fapt, această lucrare se află la a doua ediţie, revăzută şi adăugită, prima apărând în anul 2000, cu ocazia manifestărilor intitulate “Zilele Eminescu în Teleorman”.

Depăşind tentaţia abordării temei din perspectiva patriotismului local, harnicul monograf porneşte, aidoma lui Augustin Z. N. Pop, “pe urmele lui Eminescu”, apelând la o varietate de surse informative (mărturii documentare, studii ale unor cunoscuţi eminescologi, manuscrise aflate în depozitul Bibliotecii Academiei Române etc.).

Înzestrat cu entuziasmul şi acribia documentaristului de vocaţie, cercetătorul Stan V. Cristea probează cu argumente convingătoare că preumblările şi activităţile spirituale ale Poetului şi gazetarului (“omul deplin al culturii româneşti” - C. Noica) s-au interferat, în timp, cu spaţiul fizic şi cultural al Teleormanului.

Astfel, ca primă luare de contact cu spaţiul teleormănean este invocată călătoria pe care tânărul Eminescu a întreprins-o în zonă, în vara anului 1867, ca sufleur şi actor în trupa de teatru a lui Iorgu Caragiale. Episodul întâlnirii dintre Eminescu, hamal în portul Giurgiu, şi Iorgu Caragiale, este redat de Dimitrie Teleor în volumul Eminescu intim (1904) şi se bazează pe mărturiile actorului Dimitrie Găvănescu, component al trupei lui Iorgu. O altă întâlnire cu Teleormanul are loc la sfârşitul lui august 1868, pe când junele poet, angajat ca sufleur în trupa lui Mihail Pascaly, “se întorcea cu vasul de pasageri pe Dunăre, din turneul întreprins în Transilvania şi Banat”.

În perioada 1868-1869, au loc întâlniri ale lui Eminescu (îi apăruseră primele poezii în “Familia”) cu tineri teleormăneni prin intermediul Societăţii “Românismul” şi al Cercului literar “Orientul”. Mai târziu, în perioada studiilor berlineze, îi cunoaşte pe Anghel Demetriescu, din Alexandria şi pe medicinistul Ştefan Predescu, originar din Blejeşti. În calitatea sa de gazetar la “Timpul”, se împrieteneşte cu teleormăneanul Grigore G. Păucescu. Aprecierile acestuia despre activitatea de gazetar a lui Eminescu le întâlnim în prefaţa volumului “Culegere de articole d`ale lui M. Eminescu publicate în Timpul în anul 1880 şi 1881” (1891). Alte personalităţi teleormănene care s-au bucurat de atenţia gazetarului Eminescu sunt generalul George I. Manu, membru marcant al Partidului Conservator, membru fondator al ziarului conservator “Timpul”, “imberbul” George Secăşanu, fondatorul Societăţii “Carpaţii”, gazetarul de la “Poporul” şi “Trompeta Carpaţilor”, D. N. Bassarabescu, arheologul Dimitrie Butculescu, actorul Iuliu Lugoşianu, juristul Nicolae Furculescu, ministrul Ioan Bălăceanu, medicul Zaharia Petrescu, cel care, împreună cu dr. Alexandru Şuţu, l-a examinat pe Eminescu, la 20 martie 1889. Interesantă pentru destinul poetului este concluzia raportului medical: “dl. Mihail Eminescu este atins de alienaţie mintală în formă de demenţă, stare care reclamă şederea sa într-un institut”.

Stan V. Cristea notează şi câteva trimiteri la spaţiul Teleormanului, pe care Mihai Eminescu le-a făcut în opera sa. Pentru identificare, sunt citate fragmente din poemele Scrisoarea a III-a, Doina şi din culegerile de folclor ale lui Eminescu (Epşoara, Frunză verde de chiperi, Gurele).

Dintre evocatorii, biografii, traducătorii, editorii, exegeţii operei eminesciene, care au avut legături cu spaţiul teleormănean, sunt amintiţi Dimitrie Teleor, Gala Galaction, George Burdun, I.Ol. Ştefanovici, Dimitrie Cuclin, Traian Lăzărescu, Grigore G. Păucescu, George Gană, Anghel Demetriescu, N.I. Apostolescu, Cezar Papacostea, Mircea Scarlat, Ion Ungureanu, Constantin Noica, George Bălan, George Gană, Victor Vişinescu, Ştefan Vida Marinescu etc.

Cu volumul intitulat Eminescu şi Teleormanul, Stan V. Cristea îmbogăţeşte “patrimoniul Eminescu” şi aduce un omagiu poetului naţional, “marelui între mari”, după cum îl numise un alt teleormănean talentat, regretatul critic literar Mircea Scarlat.

Tudor Negoescu

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero : Lucian Hetco [ Impressum ]

Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)