|
|
|
|
|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
|
MEMORABIL, MODERN, MAGNIFIC SPECTACOL Angela BACIU
Inceput de primavara, zi de martisor, 1 martie 2009, ora 19, in fata Teatrului Odeon din Bucuresti lume multa, biletele erau vandute de mult timp, locuri nu mai erau, nici macar in picioare, mult asteptata premiera “EPOPEEA LUI GHILGAMES” avea, in sfarsit (dupa cateva amanari!) sa aiba loc. In holul teatrului lumea era deja nerabdatoare, se citea din pliantul teatrului cu stagiunea 2008 – 2009, dar si “Canava” – un interesant supliment al revistei “Observator cultural”; pe langa invitati, presa, scriitori, i-am putut zari pe marele istoric Neagu Djuvara, criticul literar Ion Bogdan Lefter, scriitorul Grig Modorcea, actrita Anamaria Marinca, dar si multe alte personalitati.
Ca si in alte spectacole realizate de cunoscutul regizor Dragos GALGOTIU , si acum, acesta a reunit 22 de mari artisti cunoscuti in lumea spectacolului, realizand un memorabil, modern si magnific spectacol intins pe o perioada de patru ore, in care am putut vedea talentul deosebit al regizorului si actorilor, costume spectaculoase, schimbari de decoruri si trairi intense. La baza scenariului semnat de Dragos GALGOTIU sta cea mai veche scriere literara, apartinand culturii sumero-babiloniene ce s-a pastrat in douasprezece tablite de lut, in biblioteca regelui asirian Assurbanipal, de la Ninive. De subliniat, faptul ca textele sumeriene vechi ne dezvaluie o literatura deja formata si se crede ca, la inceput, sumerienii au avut o literatura orala; daca textele comerciale si istorice au dezvoltat scrierea sumeriana, poetii au creat limba aleasa, proprie poeziei originale. Scenariul acestui spectacol a pastrat doar o parte din textele originale, carora li s-au adaugat si ideile,comentariile regizorului. Asa cum se stie, personajul principal Ghilgames este eroul unor aventuri celebre in Orientul Apropiat stravechi; astfel, cele mai vechi manuscrise care povestesc “Epopeea lui Ghilgames” dateaza de la inceputul mileniului II, iar cele mai recente care copiaza versiunea din Ninive, dateaza din sec.III, legendele despre Ghilgames fiind extrem de raspandite in Antichitate. Probabil, Ghilgames, a fost un impresionant personaj istoric, suveran din Uruk, din prima jumatate a mileniului III; lista Regala Sumeriana, scrisa la inceputul mileniului II, il mentioneaza pe eroul Ghilgames ca fiind al V –lea rege al Urukului si ii atribuie 126 de ani de domnie, fiind fiul unui demon, ceea ce face din el o fiinta, intr-un fel, supranaturala.
Chiar de la inceputul spectacolului – intr-un decor fabulos – sunt povestite cu mare talent actoricesc (povestea spusa de orb in interpretarea poetica a lui Gabriel PINTILEI) faptele memorabile, de vitejie ale lui Ghilgames (in rolul principal Tudor AARON ISTODOR), frumoasa prietenie dintre Ghilgames si Enkidu (excelent actor Istvan TEGLAS), Enkidu – intruchipeaza forta si puritatea omeneasca primara, creat din lut de zeita Aruru (Raluca VERMESAN) – zeita akkadiana, creatoare a oamenilor, care, din porunca zeului Anu, a modelat din argila pe Enkidu - , salbaticul Enkidu este initiat in iubire de frumoasa si senzuala curtezana Shamhat (Meda VICTOR); apoi actiunea se concentraza pe ucidererea lui Huwawa (rol interpretat excelent, cu forta, masculinitate, un adevarat paznic intunecos al Padurii Codrilor, urias, cu ochi imensi) de Tiberiu ALMOSNINO -balerin si maestru de balet cunoscut de pe scena Operei Romane – personajul Huwawa fiind jumatate om, jumatate zeu, marea putere constand in posesia a sapte “spaime” descrise ba ca niste raze de lumina, ba ca niste ramuri deschise, crengi ce pornesc din trupul sau.
Asistam la o mare iubire intre zeita Ishtar (Ana ULARU) – cea mai celebra dintre zeitele Mesopotamiei, posedand o multime de puteri si infatisari, atribuindu-se feminitatea, dragostea, rolul de stapana a animalelor,dar, putand fi si o zeita razbunatoare – este respinsa cu raceala si indiferenta de Ghilgames care povesteste sfarsitul tragic al tuturor celor ce au indraznit sa o iubeasca, razbunarea ei va fi tragica, eliberand un adevarat monstru ce va fi omorat de cei doi prieteni.
Impresinanta este suferinta, boala si moartea lui Enkidu (interpretare de clasa), abia apoi Ghilgames intelegand si simtind chiar partea sa omeneasca, slabiciunile, teama de moarte, drumul parcurs ce il va duce, in final, tot in fata mortii. Calatoria in Infern ne aduce o adevarata lectie de viata, intrebari a caror raspuns le-am cautat dupa vizionarea acestui spectacol, Dragos GALGOTIU avand marele talent de a ne da “in dar” posibilitatea de a ne vedea si cunoaste mai bine, de a pretui timpul si pe cei de langa noi.
In egala masura am vizionat un grandios spectacol de teatru, am ascultat si poezie, am citit literatura pura, am inteles ce-i metafora, am simtit fiorul iubirii, senzualitatii, prieteniei, mortii, trecerii timpului, am asistat nu numai la un spectacol de teatru, ci si admirabile momente de coregrafie, balet in toata regula, spectacol de imagine, lumina si sunet. De memorat este si jocul minunat al actorului Constantin COJOCARU, care a interpretat rolul lui Utnapishtim – personaj care descrie imaginea potopului asa cum este descrisa si in cunoscuta poveste biblica a lui Noe, oferindu-i lui Ghilgames secretul nemuririi – o planta de pe fundul marii – pe care acesta n-o va putea pastra si, astfel, devenind un muritor, isi va pierde toate puterile.
Toate personajele au importanta in acest spectacol, ele fiind strans legate intre ele: Mirele (Adrian NICOLAE, o voce profunda), Mireasa (Madalina TOMOIAGA,gratioasa,pura), Anu (Paula NICULITA) zeul cerului in mitologiile din Mesopotamia, Ereshkigal (Camelia MAXIM) zeita sumeriana a Infernului, regina lumii mortilor, Shamash ( impunatorul Dan BADARAU) zeu babilonian, cunoscut ca zeul fertilitatii solare, patronand profetii, oracolele, prezicatorii, Ninsun ( talentata actrita Oana STEFANESCU) zeita adorata in Akkad si Babilon, mama lui Ghilgames, numita si Bivolita din tarc, Demonul (Ionel MIHAILESCU), Pastorul (Radu IACOBAN,voce de povestitor), Urshanabi (Laurentiu LAZAR), Omul Scorpion (Mugur ARVUNESCU,atitudine mareata), Ishkara (Diana GHEORGHIAN), Taurul Ceresc (Ionut KIVU), Siduri (Ada CONDEESCU), Tammuz (Alin STATE).
Interesanta este scenografia lui Andrei BOTH: pe scena un spatiu gol, imprejmuit de biblioteci masive, vechi, mobile, pe rafturile carora poti vedea carti prafuite, rupte, uitate de timp si de oameni, un spatiu ce se modifica in permanenta in functie de dialoguri si personaje, pe parcursul spectacolului aparand si panouri mobile, uriase, creand senzatia unui labirint ametitor. Intr-un spectacol atat de grandios si creatiile vestimentare au fost pe masura, am recunoscut marca inegalabila, a d-nei Doina LEVINTZA, personajele fiind puse in valoare si de creatiile originale si impresionante atat prin imaginatie, creativitate, cat si calitate.
Sculpturile purtand semnatura Alexandru RADVAN sunt extrem de interesante si pline de forta, integrandu-se perfect in scena, fiind in armonie cu textul si personajele, iar coregrafia realizata de Silvia CALIN au format un spectacol reusit, impresionant ce merita revazut. Regizorul Dragos GALGOTIU – cu o mare experienta in arta spectacolului, regizand multe spectacole, din care ne amintim doar ultimele: “Regele Lear” 1999,“Portretul lui Dorian Gray” 2004, “Hamletmachine” 2006, “Visul unei nopti de vara” 2008, primind de-a lungul timpului numeroase premii si distinctii pentru intreaga cariera, a reusit si cu acest spectacol prezentat pe scena Teatrului Odeon (director: actrita Dorina LAZAR) sa ofere publicului o seara de neuitat.
Angela BACIU
|
|
|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
|
Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >> |
|
|
AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart. Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero: Lucian Hetco (Germania). Colectivul de redactie: George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România) Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com |
