HomeIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

 

Elena  M. CÎMPAN

ETERNUL FEMININ PRE VERSURI TOCMIT

 

      La o antologie bilingvă româno-engleză, de lirică feminină, ar fi de aşteptat să se îngrămădească mai mulţi critici bărbaţi, dar nu cred să fie aşa.

      „Timpul poeziei-Time of Poetry” se numeşte cartea apărută la Casa Editorială Odeon, Bucureşti, 2009, cu o prefaţă de Radu Voinescu, şi reprezintă finalizarea unui proiect ce-şi propune promovarea poeziei de calitate. Un gest frumos de a ne face înţeleşi/ înţelese, prin intermediul limbii engleze, în deplinătatea gândurilor şi sentimentelor exprimate într-un grad superior.

      Există, în ultimul timp ( fără a face trimitere, aici, la numele cărţii), acest mod frecvent de-a călători, în grup, în antologii. Rareori, un scriitor se prezintă singur într-o altă vorbire. Încă ne mai amintim, în contrapartidă, de acele debuturi colective care precedau, obligatoriu, o ediţie de autor. Acum, însă, marea aventură a cunoaşterii literaturii române şi dincolo de graniţele reale sau imaginare se întâmplă şi prin aceste corăbii de imagini, prin trupe care îşi susţin, cu pasiune, crezul poetic pe marile scene ale lumii.

      Şi cine altul/ alta decât femeia e mai aproape de minunea & întâmplarea de a naşte, dureros de frumos? Şi prin carte se creează un corp, cu suflet/ de suflete, care-şi caută perechea, poate, în alte antologii de lirică feminină de pe planetă. În felul acesta, prin demarcaţie, cartea nu va rătăci prea mult, prin fragmente amestecate, ci va şti foarte exact cui se adresează, alegându-şi, de la bun început, segmentul de admiratori/ -toare.

      (Mai) credem încă, fără naivitate, că expresia „poezie feminină” se referă la femeile care semnează, la paternitatea/ maternitatea textului, şi nu la o împărţire valorică între feminin şi masculin, pentru că, după cum bine ştim, textul nu are gen. Nuanţele între feminin şi masculin în materie de poezie (chiar de proză, cunoscut fiind studiul lui Nicolae Manolescu, „Arca lui Noe”, despre ionic, doric şi corintic) nu sunt în măsură să stabilească hotărât cele două tendinţe. Există, cum bine ştim, autori bărbaţi ce creează (chiar dacă uneori) poezie diafană, sensibilă, şi autori femei care, în demersul creator, folosesc un  vocabular dur, tranşant, ingineresc, pornit din inconştient, desigur.

       Din prezenta antologie fac parte 24 de poete: Irina Mavrodin, Mariana Filimon, Ileana Mălăncioiu, Passionaria Stoicescu, Melania Cuc, Ioana Ieronim, Iolanda Malaman, Martha Izsak, Lucia Olaru Nenati, Elisabeta Bogăţan, Liliana Ursu, Nastasia Maniu, Carolina Ilica, Veronica Balaj, Victoria Milescu, Mariana Pândaru, Paulina Popa, Gabriele Creţan, Magda Cârneci, Valeria Manta Tăicuţu, Ioana Trică, Cleopatra Lorinţiu, Simona- Grazia Dima, Ruxandra Cesereanu, nume ce provin de pe aproape toată întinderea patriei  şi care sunt aranjate într-o ordine mai puţin obişnuită, după anul de naştere, descrescător, de la 1929 (Irina Mavrodin) la 1963 (Ruxandra Cesereanu).

       Un timp lung şi prea puţine modificări în materie de lirică şi lirism, ceea ce înseamnă că poezia nu are vârstă, nu are un timp anume, el este peste tot şi nu poate fi împachetat în ani. Şi nici într-o limbă. Oricum, va zbura, va evada, spre alte înţelesuri. Varianta în limba engleză nu aparţine unui singur traducător, ceea ce face ca stilul, originalitatea fiecărei lucrări să se păstreze mai bine, în detrimentul unei unităţi a întregii traduceri. Din acest punct de vedere, cartea este o unitate în diversitate.

     Deşi unii s-ar aştepta ca noţiunea de literatură feminină să fie sinonimă cu literatura uşoară, nu este deloc astfel. Câteva exemple din interiorul acestui edificiu, construit cu siguranţă, cu răbdare, demonstrează faptul că, volens-nolens, casa poeziei feminine poate fi de nedărâmat. Se simte că fiecare poetă şi-a ales pentru această antologie două dintre cele mai frumoase poezii, care le reprezintă. De aceea şi farmecul cărţii este cel al unui album, al unei colecţii, la care au contribuit atâtea mâini, atâtea biografii şi bibliografii, cu o frumoasă conştiinţă de sine.

      Câteva exemple din „Timpul poeziei”: „Anii scurţi, iată, au venit/ Înşirate, doar pentru ele, vechile înţelesuri” (Cleopatra Lorinţiu), „O femeie singură stă între coperţi/ cum ar sta în propria-i piele” (Nastasia Maniu), „O, ce trist trebuie să fie atunci când te doare/ chiar partea pe care nu o mai ai şi când/ rănile-adânci care se simt în ea/ pot să se vindece numai în gând” (Ileana Mălăncioiu), „Sunt experimentul… subiectul pe care îl/ resping din inerţie profeţii./ Vine potopul!/ Din biblioteci îngerii scot cu făraşul colbul/ bătut la computer în numele-mi propriu”(Melania Cuc).

    Există vecinătăţi ale poeziilor, ale numelor, care onorează, care aduc cu ele unitate cărţii, formată involuntar, din atâtea glasuri, mai mult sau mai puţin acordate la celebritate.  Cine va citi această antologie în limba română va fi subiectiv, cunoscând traseele individuale ale celor 24 de poete. Dar, acolo unde va ajunge cartea, prin intermediul limbii engleze, se va şti mai puţin despre fiecare în parte şi va conta în receptare şi percepţie doar factorul întreg, general, ca o oglindă care num vrea să mintă. Dacă ţinem cont şi de faptul că autoarele cărţii au, fiecare, o frumoasă carieră culturală (sunt profesoare, chiar universitare, jurnaliste, prozatoare, eseiste, traducătoare, critici literari), atunci trebuie să spunem că „Timpul poeziei- Time of poetry” este o antologie a împlinirilor, care conţine poeziile cele norocoase, într-o credinţă a „eternului feminin”.

 

ELENA M. CÎMPAN

 

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com