EUFORIA DADA

Academician Şerban C. Andronescu (1924-2004)

Grafica – Ion Măldărescu, Agero

De peste un an de zile, unii literaţi români se află în euphoria dadaistă. Înfiinţată la Zürich (Elveţia) în timpul primului război mondial, de către Tristan Tzara (numele de naştere Sami Rosenstock) din Moineşti, care nu e o „creaţie” exclusivă a lui Tzara, dar „nu ar fi devenit niciodată ceea ce a devenit fără eforturile de popularizare ale lui" (după R. Huelsenbeck). Mişcarea Dada constituie o degradare, o batjocorire a tot ceea ce a însemnat vreodată cultură.

Dadaiştii contestau orice creaţie artistică sau literară de până la ei, luau în derâdere filozofia, muzica, morala, creştinismul, ridiculizau femeia cinstită şi elogiau tot ce era kitch.

Astfel a luat naştere contracultura. Iată un exemplu edificator recomandat de Tzara, poeţilor : „Luaţi o foarfecă, luaţi un ziar şi începeţi să tăiaţi cuvinte. Băgaţi tăieturile într-o pungă, apoi scoateţi, una câte una aşa cum vă vin la mână, lipiţi-le pe o hârtie. Aţi făcut o poezie !”.

„cântul unui dadaist

care avea dada de dor

istovea al său motor

care avea dada de dor.

cântul unui biciclist

ce era dada de dor

ce era deci dadaist

ca toţi dadaii de dor.

beţi apă de rândunel

spălaţi-vă acadelele-n cişmea

dada

dada

mâncaţi viţel.”

La primele lor manifestaţii de la Zürich, în anul 1916, asistenţa a aruncat în ei cu ouă clocite, fluierându-i. Dadaiştii aveau însă bani, deşi nimeni nu le cumpăra produsele. Sfidând protestele, au continuat să se manifeste public, până când asistenţa s-a diluat, ignorându-i.

Mişcarea lor şi altele asemănătoare au rămas cunoscute în artă, în literatură şi în muzică sub numele general de contracultură, iar în domeniul educaţiei a fost catalogată drept contraeducaţie. Oamenii conştienţi au întors întotdeauna spatele unor astfel de manifestări şi curente decadente, considerându-le nulităţi pretenţioase şi dăunătoare. Sunt numeroşi cei care ştiu că se pot câştiga foarte mulţi bani din contracultură, având aceleaşi surse de finanţare ca şi cele care îl subvenţionau pe Tzara, în vremea primului război mondial.

În România, dadaismul este reactualizat, iar sprijinitorii şi adepţii  sun tocmai aceia care au menirea de a promova adevratele valori ale culturii româneşti. Astfel a fost posibilă înfiinţarea, la Bucureşti, a Radio Free Dada în emisiunile căruia, prezentatorul strigă, urlă, scoate sunete neinteligibile şi se auto-pedepseşte de orice aşa zisă „Tzara-thustra”. A fost confecţionată şi o medalie jubiliară pentru sărbătorirea a o sută de ani de la naşterea lui Tristan Tzara, aşezându-l pe treaptă de egalitate cu creatorul de artă autentică Constantin Brâncuşi, părintele sculpturii moderne. Desigur, pentru candidatura la premiul nobel, Uniunea Scriitorilor din România a propus un dadaist, pe Gellu Naum !

Şerban C. Andronescu

(Fost Preşedinte al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România - Filiala Americană)

Notă :

Articolul a apărut în publicaţia „Pandurul” nr. 15/1997 (serie nouă). Întrebare retorică de actualitate: Să fie o simplă coincidenţă similitudinea neînţelepciunii şi a prostului gust dintre creaţiile promovate de dadaism, „operele de artă” expuse pe simeze de reprezentanţele I.C.R. de la New York sau de la Berlin şi inepţiile obsedant-pornografice ale unor „poeţi” hip-hop de conjunctură? Vă las pe Domniile Voastre să cugetaţi şi să apreciaţi.  Ion Măldărescu, Agero

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com