FLORILE DALBE ALE MELANIEI CUC

Eugen EVU

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII

Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

Aşa cum observă şi eminentul poet Adrian Popescu, Melania Cuc nu poate fi încă exact clasificată! Stilul ei este unul al eseului ca substanţă virtual lirică, iar evenimentul cotidian mundan, izbuc tulbure, sub presiuni ce vin din adâncul freatic al teluricului, ţâşnitură de real, împroşcând „suprarealist”, materie incandescentă, ce încremeneşte aproape spontan în text.

Impropriu denumite „tablete”, aceste poeme în proză aduc aminte mai degrabă de Saint- John Perse, doar că lexiconul românesc este unul infinit mai bogat decât cel francez şi nici suprarealismul francez nu are forţa ce poate fi extrasă şi redirecţionată aşa cum reuşeşte Melania Cuc, în imagine semnificativă. Astfel încât şocul de impact cu noi, este atenuat prin filtrul emoţiei unice, dar şi amplificat şi penetrant, prin subiectivismul ultra-feminităţii unei naturi arhetipic-maternale, ocrotitoare , iubitoare şi irineice.

Pentru mine, care am descoperit-o foarte recent, cu uimire bucuroasă, textele ei sunt inductoare empatic de stare lirică, sunt şi un „factor „care -mi relevă interconexiunile neuronilor ( şi înflorirea lor!), sunt un procedeu intuit minunat, de a înnoi, transfigura şi comunica misterul fiinţei. Paradoxal, subiectele poemelor ei în proză, ori prozopoemelor, nu ne induc teroarea de unde, reportericesc, Melania Cuc preia unda seismică, sau, cum bine spune, replica. Subiectele pretextuate din media, percepute extrasenzorial şi seismic, sunt poame din arborele Cunoaşterii, care i se rostogolesc în poală şi Melania Cuc ne îmbie să gustăm şi noi, ca să mărturisim dacă simţim acelaşi gust. Modalitatea acestor POESEURI (iată, propun asta, n.a.) – este intuitivă, ingenioasă şi iese din tiparele obosite ale calandrelor post-moderniste, cristalizând într-un fagure nou.

Fructul interzis în ale Cunoaşterii, (adică acel imuabil ce se ascunde a se releva şi relevă întru a ni se ascunde) probabil că a fost rodie, cu numărul sacru al seminţelor, nicidecum un măr. Iar metaforele ei, totuşi, au ceva de măr înflorit, de florile dalbe, din livezile edenice. Nu cred că de migdal, (cum se consideră ea), ci doar de amar. Nu cred că de rodie, ci doar florile mărului. De colind şi stare de a fiinţa poetic, creator, de a te recalibra prin catarsis şi empatie, aşa cum ştiu toţi poeţii cei adevăraţi. O astfel de literatură este prin oglindire. Şi încă ceva: poeseurile Melaniei au darul de a induce firilor creative, ca şi poeţilor latenţi din cititori, impulsurile propriei creativităţi, ceea ce ne semnalează prezenţa foarte activă a nucleului empatic.

Eugen EVU

Crăciun, 2oo6

___________________________________

Eseuri de substanţă lirică pură

PUSTIA

Ce zgomot, ce oşti se confruntă în simţuri şi cum se măsluieşte ozonul cu seruri interzise copiilor ! Pe petliţa generalilor stau, la mila publică, savanţii, legaţi între ei cu lanţul lunii noiembrie. Între ei şi noi, mătasa omidei se spânzură nesilită de nimeni.

Un pustiu câinos urlă la poarta prin care trece silueta diformă a maternităţii artificiale.

Dinafara pruniştei unui cimitir ţărănesc, eu vin ţinând între dinţi mărunţişul pentru care mi-am vândut tinereţea şi visul. Ce mai străzi am avut de urcat în pieziş şi ce piaţete am tocit cu încălţările cârpite cu pielea jivinei, pentru care m-am bătut ,am învins şi am ajuns… proscris !

Sunt un soi hibrid, animal supus ca soldatul întors din permisie. Lângă ochiul meu, crinolinele albe ţopăie într-un alt cadril al zodiilor străine .Văd tot mai clar Pustia, aşa cum se lasă toată, cu ţâţele lungi de lupoaică, peste noroiul din care tot sui cărămizi la alt momunemt de eroi .

(Melania Cuc, www rebel 2oo4.ro, Eseuri)

BALANS

Teluric e tremurul genunchiului mamei ce scoate napii dulci din pământ şi degetele-i ard ca un vâsc în seara Crăciunului toamnei.Se zbate-n aortă seva cernelii din testamentul durerii şi pleava cade gata spartă în spic. Lava înlănţuită cuprinde în pântec adâncul comorilor neinventariate şi teităţi ne mint că am fi fericiţi. E iarăşi alarmă falsă la sfârşit de etapă şi oamenii se aleargă cu căştile fixate pe ochi pe ureehi, pe gâtul inflamat la supapă. Numai cine CREDE mai scapă! Replica finală stă în noi ca inelul din lanţul ce-l simt lărmuind în frunza arborelui de-o zi. Din faliile minerale spiritul meu se ridică, se luptă pentru spaţiul vital de la minus infinit. Se zbate pământul în om ca găina tăiată-n cuţit şi vremea-i numai bună re-reconstituit.

(Melania Cuc, Şotron,2oo5)

DROG

Îmi vând cărţile direct din creier, nu am timp de negocieri pentru a spori frumuseţea cuvântului închis ca un ou de aur în pantoful trezorierului. Navighez spre steaua necunoscută şi nimeni nu se oboseşte să-mi numere anii lumină şi achenele supravieţuirii în condiţii de viteză la limită.

Sunt bolnav de rutina de-a fi tras cu praştia gândului liber în propria-mi vină. Învăţ să scriu şi când scriu cuvintele aleargă înaintea mea pe brazda beţiei din vinul în care aş putea ambala un arsenal întreg de trotil. Peniţa-i criţă în pământul descotorosit de ghiuleaua raţiunii ucise de mana din viţă. Informaţii cocoşate trec prin urechile de ac ceea ce coace gura distrugerii iar lupta finală.Se dă pentru hrana în care încap toţi îngerii din cristelniţa cu agheasma de scaldă.

Linii nevăzute se intersectează cu briciul ce se preface că trage imposibilul mai aproape de liniştea în care eu dorm în sâmburele unei migdale pripăşite aici din Eden.

(Melania Cuc, Şotron, 2oo5)

________________________________

Scriitoarea Melania Cuc, s-a născut la Archiud, judeţul Bistriţa-Năsăud, unde şi-a petrecut copilaria şi unde a desluşit primele semne ale abecedarului. După absolvirea Şcolii Medii Tehnice de Horticultură, în anul 1965, a continuat studiile la Universitatea DALLES din Bucureşti, Secţia de literatură română şi universală. A urmat cursuri de specializare Media, iar în anul 1996 a obţinut atestatul de management editorial din partea Ministerului Culturii.

A debutat în jurnalistica în anul 1967 la „Făclia” din Cluj, debutul literar în 1973, în revista „Luceafarul”, iar cel radiofonic în anul 1971, la Radio Cultural, România. A lucrat ca redactor la revista „Top Bussines”, apoi secretar general de redacţie la „Curierul Sănătăţii”, ambele din Bucureşti, redactor şef la publicaţia „Informaţia Crenavodei”, redactor la cotidianul „Răsunetul” din Bistriţa şi director la săptămânalul “Şapte zile bistriţene”. În prezent este redactor la revista electronică românească „AGERO”. A avut colaborări intense cu Radio România, la diverse emisiuni culturale, în perioada 1975-1989. Semnează reportaje literare, poeme şi proză în: „Luceafarul”, „Săptămâna”, „România Literară”, „Informaţia Bucureştiului”, „Femeia”, „Pentru Patrie”, „Flacăra”, „SLAST”, „Familia”, „Steaua” , „Tribuna” şi în revistele electronice: AGERO (Stuttgart), Asymetria (Paris) şi Observatorul (Toronto).

CĂRŢI EDITATE

- PEISAJ LĂUNTRIC, Poeme, Editura Litera, Bucureşti, 1985

- DINCOLO DE JERTFĂ ŞI IUBIRE, Poeme, Editura Macarie, Târgovişte, 1991

- IMPOZIT PE DRAGOSTE, roman, 1999

- VINE MOŞ CRĂCIUN, poezie pentru copii, Editura Răsunetul, Bistriţa, 1999

- GALAXII PARALELE, eseuri, Editura George Coşbuc, Bistriţa, 2000

- DESTIN, proza , Editura Răsunetul, Bistriţa, 2000

- TABLETE CONTRA DISPERĂRII. Eseuri, 2002

- CINÂND CU DRACULA, roman, Editura Aletheia, Bistriţa, 2003

- BIOGRAFIA UNUI MIRACOL, proză, Editura, George Cosbuc, Bistriţa, 2003

- VERSURI SCRISE PE ZĂPADĂ, pentru copii, Editura George Coşbuc, Bistriţa, 2003

- www.rebel 2004.ro, eseuri, editura George Coşbuc, Bistrita, 2004

- CĂSUŢA CU POVEŞTI, versuri pentru copii, Editura George Coşbuc, Bistriţa, 2005

- ŞOTRON, eseuri, Editura George Coşbuc, Bistriţa, 2005

- FRUCTUL OPRIT, roman, Editura Karuna, Bistriţa, 2006

- IISUS DIN PODUL BISERICII, proza, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2006

- FARA NUME, eseuri, Editura George Coşbuc, Bistrita, 2006

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero : Lucian Hetco [ Impressum ]

Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)