Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

„FAMILIA ROMÂNĂ” ÎN REFUGIU

DEFINITIV LA BAIA MARE

Anca GOJA

De-acum e cert: „Familia Română”, revista pentru solidaritatea românilor de pretutindeni, şi-a găsit un sol fertil, liniştit şi iubitor de cultură în Baia Mare, unde a fost preluată de colectivul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu”. Alungată din Oradea, unde a fost fondată în 1999 de dr. Constantin Mălinaş, pe atunci directorul Bibliotecii Judeţene Bihor, şi care s-a îngrijit de apariţia ei pînă în 2006, revista şi-a încetat apariţia timp de aproape doi ani, dar în 2008 a renăscut ca o pasăre Phoenix, graţie grijii bibliotecarilor băimăreni şi a colaboratorilor (mulţi şi cu nnume sonore) din ţară şi din străinătate.

Vineri, 10 octombrie, la evenimentul prin care se marca apariţia numărului dublu 2-3 (29-30) al revistei, publicul băimărean a aflat cu stupoare de distrugerea în totalitate a colecţiei „Familia Română” depozitate în sediul bibliotecii orădene, de acum fosta conducere a bibliotecii (între timp a fost destituită) trimiţînd la topit  o mulţime de alte cărţi şi reviste, inclusiv periodice dăruite de colaboratorii din jurul României, pe care dr. Mălinaş dorea să le strîngă într-un Fond al Românilor de Pretutindeni.

Axa Canada – Baia Mare – Noua Zeelandă

La lansarea revistei au luat cuvîntul dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii „Petre Dulfu” şi redactorul şef al revistei, Ioana Dragotă, redactor şef adjunct, Ioan Botoş, preşedintele Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia „Dacia”, un luptător pentru drepturile românilor din Ucraina, Gheorghe Pârja, redactorul şef al cotidianului „Graiul Maramureşului” şi, după cum l-a numit dr. Ardelean, „campion naţional la sentimentul românesc”, care publică în acest număr, şi Mihai Pătraşcu, „deschizător de multe drumuri pentru elementul românesc”.

Ioana Dragotă a prezentat, pe rînd, capitolele revistei, precizînd că numărul 2-3 are o acoperire impresionantă, desenînd o axă ce trece prin Baia Mare, dar porneşte din Canada şi ajunge în Noua Zeelandă. „Nu există român care să nu aibă rude, prieteni sau cunoştinţe plecate peste graniţe. Tocmai de aceea, pentru a reuşi să ţinem legătura cu ei, această revistă încearcă să reflecte viaţa românilor din străinătate”, a precizat redactorul şef adjunct.

Caleidoscop românesc

Structura revistei a rămas neschimbată, însă de data aceasta primul capitol este dedicat împlinirii a 140 de ani de la prima apariţie a revistei „Transilvania” a ASTREI. Capitolul „File de istorie” atinge subiecte interesante, precum cel al patrioţilor basarabeni întemniţaţi în închisoarea din Sighet, sau cel referitor la artileriştii români căzuţi la datorie la porţile Herţei pe 29 iunie 1940. Foarte bogat este capitolul „Cununa de aur a României”, unde sînt relatate evenimente organizate în mijlocul românilor de peste graniţe sau în ţară, dar avîndu-i în mijloc pe fraţii noştri din jurul României.

Iată cîteva titluri: „Cronicile sudului: mileniul trei, Sudul Basarabiei (regiunea Odesa) – pămînt uitat de oameni şi de Dumnezeu...” de Vadim Bacinschi, „Manifestarea cultural-ştiinţifică „Multiculturalitate în Basarabia de Sud”, Ismail 10-11 mai 2008 – Declaraţie”, „Românii din Transcarpatia în oglinda mass-media Ucrainei independente” de Ştefan Selek, „De la surse la resurse – proiect de colaborare transfrontalieră între românia şi Ucraina” de Corina Şandor-Martin, „Adam Puslojic în Maramureş” de Simona Dumuţa sau „Apoteoza – Felix Romuliana” de Gheorghe Pârja.

Ultimul capitol conţine articole de actualitate românească: „Misionari catolici români pe meridianele lumii” de Ana Grigor, „Icoanele pe sticlă ale copiilor din Rus (Maramureş) au cucerit inimile italienilor” de Adelina Ulici, „Cucerind America” de George Roca, „Teatrul Ararat din Baia Mare a făcut furori în Germania” de Eugen Cojocaru, „Karl Marx: însemnări despre români” de Corneliu Florea etc.

O poartă deschisă spre românii de departe

Mihai Pătraşcu a spus că rolul acestei publicaţii este de a „arunca punţi între oameni”: „Marele atu al maramureşenilor este faptul că sîntem deschişi. Uitaţi-vă la poarta maramureşeană, care e tot timpul deschisă, niciodată accesul nu e blocat, spre deosebire, de exemplu, de poarta săsească, pe care mereu ţi-o imaginezi închisă din cauză că are o altă arhitectură. Maramureşul trebuie să devină ceea ce este: poarta veşnic deschisă”, atrăgînd atenţia că români sînt nu numai în Spania şi Italia, ci şi mult mai departe, în Noua Zeelandă, acolo nevoia de carte românească fiind simţită mult mai acut.

Ioan Botoş a povestit „aventurile” sale legate de distribuţia primului număr al revistei în Ucraina, operaţiune îngreunată de faptul că acesta avea desenată pe copertă harta României Mari. Botoş a precizat că şi numărul 2-3 va fi împărţit în şcolile româneşti şi la personalităţile care sprijină românimea, opinînd că „acest număr va merge mai uşor la Odessa, căci nu bate la ochi aşa de tare”, pe copertă fiind reprodusă o fotografie a lui George Bariţiu. Ioan Botoş a amintit şi situaţia grea a învăţămîntului românesc din Ucraina, copiii români fiind obligaţi să înveţe unele materii în limba ucraineană, numărul obiectelor care nu vor mai fi predate în limba română urmînd să crească de la anul. Botoş a apreciat drept suspectă tăcerea autorităţilor române şi chiar a mass-media din ţara noastră vizavi de această problemă cu adevărat gravă.

Text şi foto:

Anca GOJA

Baia Mare

octombrie 2008

P.S. Numărul 2-3 al revistei „Familia Română” a fost lansat concomitent şi la Oradea, oraşul unde s-a născut această publicaţie. Joi, 23 septembrie 2008, orele 18, în prezenţa unor oameni de litere, personalităţi culturale şi invitaţi de seamă, în sala festivă a Baroului de Avocaţi din Oradea, a avut loc în cadrul sedinţei Cenaclului literar „Barbu Ştefănescu Delavrancea” prezentarea ultimei apariţii a acestei importante reviste dedicată solidarităţii tuturor românilor de pe mapamond. Au luat cuvântul conf. univ. dr. Constantin Malinaş, fondatorul „Familia Română” şi director onorific al acesteia, avocat Paşcu Balaci, scriitor şi dramaturg, George Roca, scriitor australian şi redactor al revistei virtuale Agero din Stuttgart-Germania, Florian Dacin, om de cultură, preşedinte fondator al Lions Club Oradea şi alţii. S-a discutat şi evidenţiat prezentarea grafică, varietatea tematică şi conţinutul articolelor din valoroasa publicaţie, aducându-se elogii redactorilor si celor care au colaborat cu materiale scrise.

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)